Motion to transfer jurisdiction rejected due to lack of collective judicial impartiality; judicial costs imposed

Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori la o altă instanţă egală în grad.

În cererea de strămutare, petenta A. a precizat ca faptele sunt neliniare şi pedeapsa ce i-a fost aplicată este un abuz extrem, deoarece banii pentru care a fost condamnată, în cuantum de 330 RON, i-a obţinut ca urmare a unei executări silite, iar în hotărârea. de condamnare nu s-a menţionat data şi nici suma privitoare la folosul patrimonial, nu s-a arătat în ce constă folosul nepatrimonial pentru care a fost condamnată, întreaga sentinţă fiind alcătuită din fragmente decupate din corespondenta sa electronică cu fostul său partener de business, B.. Petenta a mai arătat că în timpul anchetei a fost lovită de organul de cercetare penală, agentul de la BIC-Poliţia mun. Botoşani şi a obţinut un certificat medico-legal.

Petenta a mai susţinut că dosarul a cărui strămutare o solicită este în întregime fabricat şi plin de probe false toate introduse de către Parchetul de pe lângă Judecătoria şi Tribunalul Botoşani. În cauză este vorba de 330 RON pe care fostul său partener de business, B., îi datora pentru plata unei notificări pe care i-a trimis-o din SUA la momentul în care acesta a refuzat sa îi restituie suma de 4.500 dolari, bani care au fost investiţi de către aceasta în firma acestuia, C..

În anul 2017, petenta a arătat că a venit din SUA şi a învestit în România, într-o afacere condusă de către B., suma totala de 8.000 dolari, dintre care 4.500 dolari i-a trimis prin banca din SUA şi 3.500 dolari i-a dat proprietarului firmei C., cu scopul de a cumpăra un laser cu care sa facă produse de publicitate, ea fiind specializată în reclame şi având un doctorat în domeniul reclamelor, iar firma avea profil publicitar. A început astfel o colaborare care nu s-a materializat, deoarece B. a luat cei 8.000 dolari, i-a folosit discreţionar şi a cumpărat un laser despre care el spune că a plătit 3.500 dolari, iar restul banilor petenta a trebuit să-i ceară prin intermediul unei notificări care a costat-0 150 dolari, sumă obţinută ulterior printr-un dosar de executare silita.

Suma de 4.500 dolari i-a fost returnată în 29 de luni, în loc să-i fie returnată în 14 zile, cum prevedea notificarea privind returnarea banilor, astfel încât petenta a pierdut în invitaţia făcută şi s-a ajuns la o situaţie conflictuală între cei doi. Ca sa nu-i plătească costul notificării, B. a inventat o poveste pe care a prezentat-o la Politia mun. Botoşani într-o plângere penală, fără coerenţă şi fără dovezi clare din care sa rezulte ceva concret privind suma de bani pe care i-o datora. În realitate" acesta a vrut sa acopere legătura extra conjugală dintre ei şi nu a vrut să-i restituie toţi banii.

Petenta a precizat că situaţia s-a complicat în momentul în care B., având două vecine de bloc şi de scară poliţiste, de la BIC - Poliţia mun. Botoşani şi de la Penitenciarul Botoşani, s-au implicat, total nelegal, în acest conflict, instigate fiind de către B.. În acest sens, la data de 4 (sau 2) septembrie 2020, poliţista de penitenciar, fără drept, a ridicat-o de pe stradă, intrând într-o autospecială a Politiei mun. Botoşani şi, împreună cu alţi poliţişti, care formau o patrulă mixtă, incluzând şi un jandarm, au dus-o la Poliţia mun.

Botoşani, formându-se, astfel, dosarul de urmărire penală nr. 3671/P/2020 (în instanţă dosarul nr. x/2022). La Poliţia mun. Botoşani a fost audiată de către agentul de proximitate care a fotografiat-o în interiorul biroului ei şi care nu a participat la ridicarea sa de pe stradă. Dosarul nr. x/2020 a trecut de la Poliţia de proximitate Botoşani la BIC - Poliţia mun. Botoşani şi a ajuns la agentul de la BIC - Poliţia mun. Botoşani care este coleg de birou cu agenta de la BIC - Poliţia mun. Botoşani, a cărei mama, poliţista de penitenciar, a legitimat-o şi a ridicat-o nelegal de pe stradă la data de 4.09.2020, instigată de către B..

Aşadar, intrarea in context a poliţistei de penitenciar, vecină cu B., mută coordonatele situaţiei pe un alt plan: autorităţile urmăresc acoperirea faptei comise de către poliţista de penitenciar care, intrând într-o autospeciala a Poliţiei mun. Botoşani şi însoţind o autospecială a Politiei mun. Botoşani (au fost deci autospeciale), implică, alături de ea, şi poliţiştii care făceau parte legal din echipajul de poliţie care a ridicat-o nelegal de pe stradă. Arată petenta că poliţiştii care erau în drept să fie în cele două autospeciale, incluzând jandarmul care a acoperit prezenţa nelegală a poliţistei de penitenciar, din cea de-a doua autospecială care a fost la ridicarea sa nelegală de pe stradă. Acuzaţia de şantaj pe care i-a adus-o B. devine, din acest moment, doar un pretext pentru a se acoperi de către autorităţi infracţiunile prezentate mai sus.

Petenta a susţinut că a descoperit multiple falsuri în dosarul nr. x/2020, iar agentul care a avut în lucru acest dosar a agresat-o în timpul anchetei, obţinând un certificat medical. Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani nu l-a înlăturat pe agentul agresor, deşi ea a dus certificatul medical şi i-a explicat că trebuie să se intervină în această situaţie. În loc să se ia masuri reparatorii, procurorul de caz a acoperit faptele poliţiştilor vinovaţi, sustrăgând din înscrisurile de la dosar, nu i-a admis cererile de probe, acoperind continuu nelegalităţile poliţiştilor. Dosarul privind infracţiunea de lovire, pentru care deţine certificatul medico-legal, a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, unde a fost instrumentat de prim-procurorul adjunct, care, la rândul lui, a acoperit toate faptele de corupţie prezentate anterior şi a dat soluţie de clasare în dosarul nr. x/2023.

Petenta precizează că în dosarul nr. x/2022 încheierile emise de către Judecătoria Botoşani nu sunt redactate de către judecător, ci de către grefierul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi semnate împreună cu grefiera de la Judecătoria Botoşani, iar în locul judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Botoşani a semnat grefiera de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, semnătura acesteia fiind recunoscută de către petentă de pe alte înscrisuri emise de acest parchet. De asemenea, petenta a susţinut că în locul prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, semnează grefiera de la Judecătoria Botoşani. Descoperind falsurile, petenta a precizat că a informat Judecătoria Botoşani care nu a făcut absolut nimic pentru a soluţiona cauza privind aceste acte de corupţie. În cererile făcute către preşedintele Judecătoriei Botoşani a primit un răspuns superficial prin care i s-a comunicat că eliberarea unui specimen de semnătură al judecătorului excedează dispoziţiilor Legii nr. 544/2001.

Petenta a mai arătat că în data de 20.06.2024, după ce dosarul a fost preluat de un alt judecător, Judecătoria Botoşani emite o Încheiere în care exista fraza:

"Inculpata arată că, după studierea dosarului, cu menţiunea că a făcut copia întregului dosar, a descoperit că grefierul la parchet, a semnat pe 2600 de înscrisuri în fals, deşi nu avea acest drept. Solicită ca instanţa să ia masuri cu privire la aceste falsuri care au fost făcute intenţionat pentru ca aceasta sa primească condamnare. (...) Inculpata arată că nu poate accepta ca dosarul să se judece pe fond atât timp cât nu s-a soluţionat cererea cu privire la falsurile enunţate anterior". Cu privire la această consemnare, petenta a precizat că nu a făcut o astfel de afirmaţie cu privire la grefier, a recunoscut semnătura grefierei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani realizată pe înscrisuri primite de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani. Grefiera lucrează la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi nu avea dreptul să semneze încheierile de la Judecătoria Botoşani, aşa precum grefiera de la Judecătoria Botoşani nu avea drept să semneze în locul prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, iar judecătorul care a permis introducerea în circuit a acestor falsuri a fost avansat de la Judecătoria Botoşani la Curtea de Apel Suceava. Urmarea acestui fapt, petenta a susţinut că la Curtea de Apel Suceava, unde lucrează la momentul prezent acest judecător, nu poate fi judecat dosarul cauzei sale deoarece falsurile au fost comise cu ajutorul unui judecător care s-a transferat de la Judecătoria Botoşani la Curtea de Apel Suceava. În aceste condiţii, există posibilitatea ca, prin poziţia pe care judecătorul o are să influenţeze în continuare instanţa de apel care ar urma sa judece dosarul nr. x/2022. În plus, judecătorul care a judecat în faza camerei preliminare dosarul nr. x/2022, înainte de a pleca de la Judecătoria Botoşani la Curtea de Apel Suceava, a văzut că în rechizitoriul aflat în dosar nu a existat iniţial referatul de terminare a urmăririi penale, acest referat nu a fost menţionat ca mijloc de probă în rechizitoriu, dar a fost ulterior introdus, în fals, în dosar, iar procurorul l-a pus pe agentul de poliţie să-l semneze şi să-l introducă în dosar după ce dosarul era deja în procedura camerei preliminare.

Petenta a arătat că, în condiţiile în care sunt încălcate în mod flagrant drepturile sale constituţionale, a solicitat, fiind şi cetăţean al SUA, asistenţă juridică internaţională, însă i-a fost refuzată.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informaţiile transmise, s-a arătat că dosarul nr. x/2022 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava la data de 12.06.2025 şi are ca obiect apelul declarat de inculpata A. împotriva sentinţei penale nr. 591 din 12.05.2025 pronunţată de Judecătoria Botoşani. Dosarul a fost repartizat completului CIOA pen. şi are primul termen de judecată la data de 24.09.2025.

Pe fondul cauzei, s-a precizat că, prin sentinţa penală nr. 591 din 12.05.2025 pronunţată de Judecătoria Botoşani, s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, prev. de art. 207 alin. (2) şi (3) C. pen. În baza art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 5 C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C. pen. interpretat prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata A., cu privire la săvârşirea infracţiunii de hărţuire, prev. de art. 208 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. În temeiul art. 19, 20, 25 alin. (1), (84) alin. (1) rap. la art. 397 alin. (1) C. proc. pen.., coroborate cu art. 1357 C. civ., s-a admis, în parte, acţiunea civilă, iar inculpata A. a fost obligată să-i plătească părţii civile B., suma de 50.000 RON, reprezentând daune morale.

Curtea de apel a precizat că în principal, petenta este nemulţumită de modul în care a început urmărirea penală, precum şi de modul în care au fost administrate probele în faza de urmărire penală, motivându-şi susţinerea pe faptul că organele de urmărire penală au avut o atitudine vădit părtinitoare cu acuzarea prin respingerea tuturor probelor în apărare şi, mai mult, prin falsificarea anumitor înscrisuri. S-a apreciat că acestea sunt aspecte care nu privesc judecătorii de la Curtea de Apel Suceava şi pot fi invocate, cu respectarea dispoziţiilor procesual penale, în procedura de cameră preliminară sau a judecăţii. Verificând încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară la data de 24.02.2023, în dosarul nr. x/2022, s-a constatat că au fost respinse excepţiile invocate de A., în calitate de inculpată, reţinându-se că probele au fost administrate cu respectarea principiilor legalităţii şi al loialităţii, prevăzute de art. 101 şi 102 C. proc. pen.., nefiind constatate încălcări ale normelor procesuale.

Referitor la absenţa administraării tuturor probelor cerute de inculpată în faza de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a arătat că este dreptul şi obligaţia procurorului de a administra suficiente probe pentru aflarea adevărului. Dacă probatoriul este insuficient, acesta se poate completa în cadrul cercetării judecătoreşti, la cererea părţilor, nefiind atributul judecătorului de cameră preliminară să analizeze sustenabilitatea acuzaţiei penale prin prisma probatoriului administrat.

Referitor la caracterul fals al unor acte de urmărire penală, la săvârşirea vreunor infracţiuni de către organele de cercetare penală în această cauză cu prilejul administrării probelor sau la sustragerea documentelor din dosar, judecătorul de cameră preliminară a cerut informaţii de la Parchetul de pe lângă judecătoria Botoşani, din care a rezultat că plângerile inculpatei au fost clasate definitiv, motiv pentru care aceste critici au fost considerate neîntemeiate. Aceeaşi concluzie s-a menţinut şi în cazul pretinsei agresiuni exercitate de organele judiciare asupra inculpatei, care nu au fost dovedite.

În ceea ce priveşte legalitatea efectuării actelor procesuale/procedurale de către organele de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor procesual penale, fiind parcurse etapele obligatorii ale urmăririi penale. De asemenea, a constatat că nu este incident niciun caz de nulitate absolută din cele prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) C. proc. pen.. şi niciun caz de nulitate relativă.

În ceea ce priveşte afirmaţia că dosarul a trecut de la un judecător la altul, s-a precizat că dosarul a fost redistribuit deoarece judecător învestit iniţial a promovat la Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal (şi nu la Curtea de Apel Suceava, cum s-a arătat în cererea petentei), urmarea concursului susţinut în sesiunea mai- octombrie 2023.

În legătură cu încheierea de şedinţă din data de 20.06.2024 pronunţată de Judecătoria Botoşani, al cărei conţinut este contestat, parţial, de către petentă, precum că aceasta avea posibilitatea de a cere o copie a înregistrării şedinţei de judecată, iar în cazul în care s-ar fi consemnat alte aspecte decât cele arătate de ea, putea să solicite îndreptarea erorilor materiale.

În ceea ce priveşte semnarea încheierilor de şedinţă de către o grefieră de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani în locul grefierei care a participat la judecată, s-a apreciat că aceste afirmaţii sunt vădit nefondate.

În concluzie, s-a constatat că petenta A. nu aduce argumente cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava, ci este nemulţumită de modul în care s-a desfăşurat procesul penal, în cele două faze anterioare, aspecte care pot fi invocate doar în calea de atac a apelului, pe care, de altfel, petenta a exercitat-o.

În aplicarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) C. proc. pen.., s-a precizat că s-a procedat la efectuarea încunoştinţărilor prevăzute de lege, sens în care s-au anexat copiile corespondenţei înaintate acestora.

Examinând cererea formulată de petenta A., în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea. Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din motive care ţin de împrejurările cauzei ori calitatea părţilor. Una dintre cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Suspiciunea poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz motivele putând fi similare sau diferite faţă de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie invocarea incompatibilităţii care trebuie să fie analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivităţii sau imparţialităţii. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei.

Motivele temeinice care pot susţine o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele se referă la condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la aspectele ce preced, care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluţionată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., astfel că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei. Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speţă, petenta A. este nemulţumită de cercetarea dosarului din faza de urmărire penală în care are calitatea de inculpată, precizând că agentul care a avut în instrumentare acest dosar a agresat-o în timpul anchetei, astfel că a obţinut un certificat medical. Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani nu l-a înlăturat pe agentul agresor, sustrăgând din înscrisurile de la dosar şi, mai mult, nu i-a admis cererile de probe, acoperind continuu nelegalităţile poliţiştilor. Totodată, petenta a adus critici şi cu privire la modul de soluţionare al dosarului în cadrul instanţei de fond, Judecătoria Botoşani, dar şi ulterior, în faza apelului, susţinând că la Curtea de Apel Suceava activează în prezent judecătorul care a comis un fals în dosarul în care este judecată (acesta a fost transferat de la Judecătoria Botoşani la Curtea de Apel Suceava). În aceste condiţii, există posibilitatea ca, prin poziţia pe care judecătorul o are, să influenţeze în continuare instanţa de apel care ar urma sa judece dosarul nr. x/2022.

Examinând cauza, Înalta Curte apreciază că la Curtea de Apel Suceava nu există un climat neprielnic sau defavorabil desfăşurării normale a procesului penal privind petenta A., iar argumentele aduse de acesta în sprijinul cererii de strămutare nu justifică lipsa de imparţialitate a instanţei. Susţinerile referitoare la modalitatea în care a fost soluţionat dosarul în faza de urmărire penală ori săvârşirea vreunor infracţiuni de către organele de cercetare penală, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.. De asemenea, împrejurarea că în procedura de cameră preliminară judecătorul a respins excepţiile invocate de A., nu reprezintă motive de strămutare a unui dosar, deoarece nu au fost indicate împrejurări de fapt care să probeze lipsa de imparţialitate a întregii instanţe. În ceea ce priveşte afirmaţia că dosarul a trecut de la un judecător la altul, Curtea de apel a precizat că dosarul a fost redistribuit deoarece judecătorul învestit iniţial a promovat la Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal (şi nu la Curtea de Apel Suceava), urmarea concursului susţinut în sesiunea mai- octombrie 2023. Prin urmare, temerea petentei că judecătorul ar putea să influenţeze instanţa de apel care ar urma sa judece dosarul nr. x/2022, nu este justificată.

În concluzie, având în vedere argumentele invocate de petentă (dar şi informaţiile furnizate de către Curtea de Apel Suceava), Înalta Curte apreciază că la nivelul acestei instanţe sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a dosarului nr. x/2022, nefiind elemente pentru a se putea considera că prin judecarea acestei cauze s-ar încălca dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 octombrie 2025.