Criminal jurisdiction transfer refused where individual bias and procedural grievances do not establish collective unreasonableness suspecting court impartiality

Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie la o altă instanţă egală în grad pentru motive de suspiciune rezonabilă privind imparţialitatea instanţei, generate de circumstanţele concrete ale speţei, calitatea părţilor implicate şi modalitatea în care s-a desfăşurat procedura judiciară până în prezent.

În cererea scrisă, petentul a susţinut că, dincolo de conţinutul acuzaţiilor, ceea ce ridică o suspiciune rezonabilă asupra lipsei imparţialităţii instanţei de apel este întreaga desfăşurare a procedurii judiciare şi modul în care au fost gestionate probele, raportat la calitatea părţilor şi la contextul personal al relaţiilor dintre petent şi organele constatatoare. În mod concret, condamnarea dispusă de instanţa de fond a fost întemeiată doar pe declaraţia unui agent de poliţie, cu care se află într-un conflict deschis şi vechi, iar declaraţia acestuia este nu doar nesusţinută de alte probe, dar şi contrazisă flagrant de mărturia colegului său de patrulă, agentul de poliţie care a precizat că nu l-a văzut pe petent la volanul autoturismului, ci doar în apropierea acestuia, şi că între momentul sesizării şi oprirea maşinii a existat un decalaj temporal, imposibil de ignorat în aprecierea riguroasă a vinovăţiei. Prin urmare, probele administrate până în prezent sunt cel puţin echivoce şi insuficiente pentru a fundamenta o hotărâre de condamnare în mod obiectiv si echitabil. Cu toate acestea, instanţa de fond a ales să acorde forţă probatorie doar declaraţiei agentului de poliţie, ceea ce, conform petentului, sugerează o atitudine lipsită de echilibru şi obiectivitate, cu atât mai mult cu cât nu a existat o minimă preocupare de a clarifica contradicţiile din dosar. Mai mult, solicitările petentului de administrare de noi probe, inclusiv audierea unor martori relevanţi, au fost respinse, fără o motivare concretă şi pertinentă, ceea ce, se susţine de către petent, echivalează cu o restrângere nejustificată a dreptului său la apărare.

Petentul a arătat că un alt aspect grav care denotă lipsa de transparenţă procedurală îl reprezintă modalitatea în care s-a tratat accesul său la probele din dosar. Deşi în mod formal instanţa de apel a admis cererea de a i se permite studierea înregistrărilor video existente pe suport optic, acest drept nu a fost efectiv garantat, solicitarea de copiere fiind ulterior refuzată de serviciul arhivă, întrucât dintr-o omisiune ce nu îi este imputabilă, încuviinţarea accesului la probele din dosar nu s-a menţionat în încheierea de şedinţă de la termenul de judecata din 17.07.2025, iar instanţa a impus prin încheierea de şedinţă din 29.07.2025, un termen nerezonabil de 24 de ore, pentru analizarea acestor probe şi pregătirea apărării, ceea ce contravine standardelor unui proces echitabil. De asemenea, petentul a arătat că la momentul presupusei comiteri a faptei, a solicitat expres organelor de poliţie ridicarea imaginilor de pe camerele de supraveghere din oraşul Pucioasa, oraş cu infrastructură extinsă de monitorizare video întrucât acestea ar fi putut clarifica fără echivoc situaţia de fapt. Cu toate acestea, solicitarea sa a fost ignorată, lăsând impresia unei activităţi de cercetare selective şi părtinitoare.

În completarea celor de mai sus, petentul a arătat că trebuie avut în vedere şi contextul social şi profesional în care se află, fiind o persoană cunoscută în oraşul Pucioasa, în calitate de antreprenor, administrator al mai multor societăţi comerciale, iar imaginea sa a fost grav afectată de mediatizarea excesivă a acestui dosar şi de asocierea cu un presupus comportament infracţional. Relaţiile tensionate cu agentul de poliţie care a instrumentat dosarul, coroborate cu notorietatea sa locală, creează o atmosferă de presiune şi neîncredere în imparţialitatea organelor judiciare locale. Toate aceste elemente sunt de natură să nască o suspiciune rezonabilă cu privire la capacitatea obiectivă a magistraţilor Curţii de Apel Ploieşti de a soluţiona cu deplină imparţialitate şi detaşare cauza în care este implicat.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Ploieşti care au fost transmise la dosarul cauzei. În informaţiile transmise, s-a arătat că la data de 3 iunie 2025, au fost înregistrate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, sub nr. x/2024, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa şi inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 92 din data de 09 mai 2025 pronunţată de Judecătoria Pucioasa în dosarul nr. x/2024.

Cauza a fost repartizat aleatoriu cu prim termen de judecată în calea de atac la data de 17 iunie 2025, la completul 5 APa. Prin încheierea din data de 17 iunie 2025, având în vedere cererea de amânare a cauzei formulată de apelantul-inculpat pentru lipsă de apărare, s-a acordat termen la 01 iulie 2025, când s-a amânat judecarea cauzei la data de 17 iulie 2025, sala 3, ora 11:00, în vederea pregătirii apărării de către apelantul inculpat. Prin încheierea din data de 17 iulie 2025, s-a acordat un nou termen de judecată la data de 29 iulie 2025, ora 12:00, în vederea emiterii unor adrese către Primăria oraşului Pucioasa şi Poliţia oraşului Pucioasa. Prin încheierea din data de 29 iulie 2025, s-a amânat cauza la data de 30 iulie 2025, ora 13:00 pentru a da posibilitate apărătorului ales al inculpatului să copieze înregistrările audio-video existente în dosarul de urmărire penală, în vederea pregătirii apărării.

La termenul de judecată din data de 30 iulie 2025, în şedinţa publică, apelantul-inculpat A., prin apărătorul său ales, a formulat cerere de recuzare a judecătorilor, invocând dispoziţiile art. 65 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea acestora este afectată, precizând că ceea ce determină formularea cererii nu este conţinutul acuzaţiilor în sine, ci modul profund dezechilibrat şi vădit lipsit de obiectivitate în care s-a desfăşurat procedura judiciară până la acest moment. Întreaga conduită a instanţei de apel, de la modul de apreciere a probelor şi până la refuzul de a analiza în mod real şi legal excepţiile ridicate şi solicitările formulate în apărare, denotă o atitudine lipsită de echidistanţă şi creează un climat de subiectivitate. În vederea soluţionării cererii de recuzare, s-a amânat judecarea cauzei la 31 iulie 2025, când, prin încheierea de la aceeaşi dată, cerere de recuzare formulată a fost respinsă ca neîntemeiată. După soluţionarea acesteia, cauza a fost reluată şi în vederea administrării probei testimoniale şi a testării cu aparatul poligraf a apelantului-inculpat, s-a amânat judecarea cauzei la 23 septembrie 2025, ora 11:00. Prin încheierea din data de 23 septembrie 2025, s-a amânat cauza la data de 23 octombrie 2025, având în vedere art. 3 din Hotărârea Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti nr. 3 din data de 26 august 2025.

În opinia Curţii de apel, care a transmis informaţiile ce preced, susţinerile petentului sunt simple supoziţii şi nu există date în raport de care să se poată aprecia că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată ori că ar exista vreo ingerinţă sau vreo imixtiune în justa şi legala soluţionare a cauzei. S-a considerat, aşadar, că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru ca această cauză să se soluţioneze cu respectarea dispoziţiilor incidente în materie şi a principiilor privind dreptul la apărare şi judecarea cauzei într-un termen rezonabil, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Examinând cererea formulată de petentul A., în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găseşte cererea întemeiată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curţii de la care se solicită strămutarea. Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din motive care ţin de împrejurările cauzei ori calitatea părţilor. Una dintre cerinţele esenţiale pentru buna înfăptuire a justiţiei este încrederea deplină a justiţiabilului în organele judiciare. Suspiciunea poate privi individual pe unul sau mai mulţi judecători sau în mod colectiv pe toţi subiecţii procesuali oficiali care lucrează în numele şi pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecţilor procesuali oficiali care îndeplinesc atribuţiile ce intră în competenţa funcţională a unui organ judiciar, aşa încât aceasta se răsfrânge asupra capacităţii subiective a însuşi organului judiciar respectiv. În situaţia unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competenţă teritorială a soluţionării cauzei între instanţe de judecată de acelaşi grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal faţă de un magistrat sau faţă de mai mulţi magistraţi, în acest ultim caz motivele putând fi similare sau diferite faţă de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie invocarea incompatibilităţii care trebuie să fie analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecţii procesuali oficiali cărora le este pusă la îndoială obiectivitatea sau imparţialitatea. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abţinerii sau recuzării în cursul soluţionării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestaţiei în anulare. Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparţialitatea judecătorilor instanţei şi nu un caz de incompatibilitate/recuzare individual.

Motivele temeinice care pot susţine o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele se referă la condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la aspectele ce preced, care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluţionată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente condiţiile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., astfel că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei. Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speţă, petentul A. este nemulţumit de cercetarea dosarului din faza de fond, precizând că soluţia instanţei de judecată a fost întemeiată doar pe declaraţia unui agent de poliţie, cu care se află într-un conflict deschis şi vechi, iar solicitările sale de administrare de noi probe, inclusiv audierea unor martori relevanţi, au fost respinse, fără o motivare concretă şi pertinentă, ceea ce echivalează cu o restrângere nejustificată a dreptului la apărare.

În ceea ce priveşte judecarea dosarului său în faza apelului, petentul a invocat lipsa de transparenţă procedurală a instanţei, făcând referire la modalitatea în care s-a tratat accesul său la probele din dosar, întrucât, chiar dacă instanţa a admis cererea de a-i se permite studierea înregistrărilor video existente pe suport optic, acest drept nu a fost efectiv garantat, solicitarea de copiere fiind ulterior refuzată de serviciul arhivă, De asemenea, a susţinut că instanţa a dispus prin încheierea de şedinţă din 29.07.2025 un termen nerezonabil de 24 de ore pentru analizarea acestor probe şi pregătirea apărării, ceea ce contravine standardelor unui proces echitabil.

Petentul a mai susţinut că este o persoană cunoscută în oraşul Pucioasa, în calitate de antreprenor, administrator al mai multor societăţi comerciale, iar acest dosar în care este parte a fost mediatizat excesiv, aceste elemente fiind de natură să nască o suspiciune rezonabilă cu privire la capacitatea obiectivă a magistraţilor Curţii de Apel Ploieşti de a soluţiona, cu deplină imparţialitate, cauza în care este implicat.

Examinând cauza, Înalta Curte apreciază că nu există dovezi că la Curtea de Apel Ploieşti ar fi un climat neprielnic sau defavorabil desfăşurării normale a procesului penal privind petentul A., iar argumentele aduse de acesta în sprijinul cererii de strămutare nu justifică lipsa de imparţialitate a întregii instanţei la care se soluţionează apelul său. Susţinerile referitoare la modalitatea în care au fost soluţionate cererile sale privind administrarea unor mijloace de probă, respectiv respingerea cererii de probe esenţiale pentru justa soluţionare a cauzei se referă la judecarea dosarului în faza procesuală de fond. În ceea ce priveşte nemulţumirile referitoare la cercetarea cauzei în faza apelului, prin acordarea termenelor de judecată sau chestiuni administrative (refuzul de a i se permite studierea înregistrărilor video existente pe suport optic, deşi proba i-a fost încuviinţată de instanţa de apel), nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., nefiind indicate împrejurări de fapt care să probeze lipsa de imparţialitate a întregii instanţe. Se constată că petentul a formulat şi cerere de recuzare a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea apelului, fiind respinsă prin încheierea din 31 iulie 2025, astfel cum rezultă din informaţiile transmise de Curtea de Apel Ploieşti.

Se mai constată că petentul invocă, fără suport probatoriu, lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi pentru motive ce constau în mediatizarea cauzei în care este cercetat şi notorietatea pe care o are în comunitatea în care trăieşte, aspecte care nu reprezintă, însă, elemente de natură să conducă la existenţa unei suspiciuni asupra lipsei imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorilor investiţi cu soluţionarea dosarului în ceea ce îl priveşte, nefiind încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Interesul manifestat de mass-media faţă de această cauză atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina şi nu reprezintă un motiv de strămutare al dosarului aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti.

Faţă de cele ce preced, în cadrul Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie sunt asigurate condiţiile necesare pentru normala şi corecta soluţionare a dosarului nr. x/2024 ce are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa şi inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 92 din data de 09 mai 2025 pronunţată de Judecătoria Pucioasa în dosarul nr. x/2024.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 octombrie 2025.