Impossibility of natural performance of neighborliness obligation due to structural ruin and waiver of witness evidence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' decisions which had rejected the plaintiff's claim. The dispute centered on a neighborliness obligation where the plaintiff sought to compel the defendant to restore a dilapidated residential property to its prior state after unauthorized demolition works allegedly caused by the defendant on adjacent land, or alternatively to authorize the plaintiff to perform repairs at the defendant's expense. The court affirmed the lower instances' rejection of the main claim, relying on a technical expert report that determined the property was in a state of ruin with 70% degradation, rendering natural performance legally impossible, and further sustained the procedural dismissal of witness evidence due to the plaintiff's failure to present witnesses and the consequent lapse of the right to such proof. The decisive legal grounds were Article 1073(1) of the Civil Code regarding the impossibility of natural performance, Article 1075 regarding performance in equivalent (which was reserved for separate judgment), and Article 312(1)(ii) of the Code of Civil Procedure for dismissing the appeal, alongside Articles 138(4) and 186(2) of the Code of Civil Procedure regarding the waiver of witness evidence.
Legislator headnote
AI generatedart. 1075 C. civ, art. 138 pct. 4 C. proc. civ, art. 186 alin. (2) C. proc. civ; Impossibility of natural performance of neighborliness obligation due to structural ruin and waiver of witness evidence: Cererea subsidiară privind executarea prin echivalent formulată de reclamant în conformitate cu dispozițiile art. 1075 C. civ., la termenul de judecată din 25 iunie 2003, a fost dispusă pentru asigurarea obligației legale de timbrare la valoare, urmând să fie judecată separat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă la data de 6 decembrie 2002, reclamanta R.M.P. a cerut obligarea pârâtei SC E.P. SRL Pitești să-i readucă casa de locuit proprietatea acesteia situată în municipiul Pitești, județul Argeș în situația anterioară lucrărilor de demolare abuzivă efectuate de pârâtă cu începere din luna noiembrie 2002 în calitate de proprietară a unui teren învecinat cu imobilul reclamantei (iar în caz de refuz să fie autorizată reclamanta să efectueze lucrările de refacere a imobilului pe cheltuiala pârâtei).
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1073 și urm. C. civ.
S-au depus la dosar contracte de vânzare-cumpărare autentice nr. 2883/1997, 5264/2002, au fost audiați martorii A.A., C.B. și a fost efectuată expertiza tehnică de către ing. expert T.P.(f. 41 și următoarele).
Cererea subsidiară privind executarea prin echivalent formulată de reclamant în conformitate cu dispozițiile art. 1075 C. civ., la termenul de judecată din 25 iunie 2003, a fost dispusă pentru asigurarea obligației legale de timbrare la valoare, urmând să fie judecată separat.
Judecătoria Pitești prin sentința civilă nr. 3030 din 3 septembrie 2003 a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanța a avut în vedere concluziile expertizei tehnice necontestată de părți, în raport cu care executarea în natură a obligației a devenit imposibilă întrucât imobilul care era nelocuit de peste 10 ani „este în stare de degradare în proporție de 70%, starea lui fiind aceea de ruină, demolarea fiind singura soluție pentru a mai recupera „ceva” din ceea ce a fost inițial (1934 anul construirii casei)”.
Apelul reclamantei nemotivat soluționat în lipsă a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Pitești, secția civilă prin decizia civilă nr. 274/A din 16 februarie 2004.
Împotriva deciziei reclamanta a declarat recurs invocând cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 10 C. proc. civ. cu motivarea că nu există suport probator pentru concluziile expertizei, iar instanța de fond nu i-a audiat martorii propuși în dovedirea acțiunii mijloc de apărare hotărâtor în dezlegarea pricinii.
Criticile sunt neîntemeiate.
Decăderea din dovada cu martori ce a fost admisă în condițiile art. 138 pct. 4 C. proc. civ. este evocarea nedepunerii listei în termen de 5 zile de la încuviințare și neprezentării ulterioare a acestora fiind justificată ca atare potrivit art. 186 alin. (2) C. proc. civ.
Expertiza tehnică se întemeiază pe lucrări la fața locului, constatări pe bază de înscrisuri și fotografii judiciare anexate acesteia (f. 48-50 dosar de fond) iar concluziile sale au fost însușite în totalitate de reclamantă care a cerut și respingerea obiecțiunilor formulate de pârâtă cerere admisă de instanță prin încheierea din ședința publică de la 25 iunie 2003 (f. 55 din dosar).
Ca atare dată fiind imposibilitatea executării în natură a obligației de a face invocată de reclamantă și recurgerea ulterioară a acesteia în executarea indirectă prin echivalent respingerea cererii principale întemeiată pe dispozițiile art. 1073 teza I C. civ. este legală.
În consecință, recursul declarat de reclamantă pentru modificarea deciziei civile nr. 274/A din 16 februarie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă va fi respins ca nefondat potrivit art. 312 alin. (1) teza II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta R.M.P. împotriva deciziei nr. 274 din 16 februarie 2004 a Curții de Apel Pitești și a sentinței civile nr. 3030 din 3 septembrie 2003 a Judecătoriei Pitești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2005.