Transfer of criminal case denied for lack of objective evidence of judicial bias from media coverage, severe first-instance sentence, and cross-jurisdictional kinship

Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 25.09.2025, sub nr. x/2025, petentul A., a solicitat strămutarea cauzei, întrucât a apreciat că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor din apel este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părtilor.

Astfel, petentul a susţinut că există suspiciuni rezonabile că judecarea cauzei ar putea fi afectată de mediatizarea excesivă. În acest sens a menţionat că pe parcursul a mai bine de un an, înainte de fiecare termen de judecată apăreau în presa locală din Alba articole referitoare la acest caz, aspect care apoi era speculat de către parchet pentru a putea cere prelungirea arestului pe motiv că, în cazul în care ar fi pus în libertate, faţă de interesul opiniei publice pentru aceasta cauză, cetăţenii ar avea un sentiment de inscuritate, cu toate că după menţinerea măsurii interesul scădea surprinzător, până la următorul termen de judecată, ajungând astfel ca acesta să fie unul selectiv, dar folosit de către instanţe în motivarea menţinerii măsurii arestului preventiv.

Petentul a considerat că, în momentul actul, presa încă face trimiteri la acest caz şi consemnează aspecte care nu corespund realităţii.

Un alt motiv al cererii se referă la pedeapsa aplicată de prima instanţă de judecată, de 29 ani si 4 luni închisoare, pedeapsă care prin cuantumul ei diluează prezumţia de vinovăţie şi, astfel, ar fi afectată imparţialitatea judecătorilor instanţei de apel.

În egală măsură, s-a solicitat să se aibă în vedere că acuzaţia a fost una care a impactat major atât comunitatea mică din oraşul Cugir, unde locuiau familiile persoanelor vătămate, cât si comunitatea extinsă din judeţ şi împrejurimi, marcată de gravitatea acuzaţiilor printre care şi aceea ca inculpatul şi-ar fi violat şi propriul copil sau, un alt exemplu ca ar fi violat o parte vătămata minoră în repetate rânduri, acuzaţia susţinând un număr de 17 acte materiale.

În final, a precizat că are sentimentul că multe din afirmaţiile făcute în sala de judecata echivalează cu antepronunţări, fiindu-i creat un sentiment de insecuritate, iar natura acuzaţiilor ar putea sa îi atragă resentimente din partea instanţei.

Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu termen de judecată la data de 07.10.2025.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia s-a arătat că nu a fost identificată vreo calitate specială a părţilor şi nici împrejurări obiective care să sugereze existenţa şi actualitatea unor relaţii conflictuale, precum şi faptul că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că în presa locală au fost publicate aproximativ 5 articole vizând persoana inculpatului.

Cu ocazia dezbaterii cererii de strămutare, apărătorul ales al petentului nu a formulat critici suplimentare faţă de cele deja expuse în scris, arătând, în esenţă, că prezenta cerere este întemeiată faţă de mediatizarea excesivă, precum şi faţă de relaţia de rudenie între inculpat şi familia magistraţilor B., aşa cum rezultă din înscrisurile încuviinţate la termenul de judecată.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Înalta Curte apreciază că motivele invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv cele care ţin de împrejurări ale cauzei, în raport cu faptul că există o mediatizare excesivă a situaţiei în ceea ce-l priveşte, a pedepsei aplicate de prima instanţă, care ar înfrânge prezumţia de nevinovăţie, dar şi în raport cu relaţia de rudenie pe care o are cu familia magistraţilor B., nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei chemate să soluţioneze calea de atac a contestaţiei în anulare.

Pentru a putea fi apte de a genera o suspiciune de parţialitate a judecătorilor Curţii de Apel Alba Iulia, aspectele invocate de petent ar trebui să se coroboreze cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii acestora.

Or, în contextul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Alba Iulia, conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen., şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să se coroboreze cu afirmaţiile petentului, simpla susţinere că instanţa nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Pe de o parte, se invocă de către petent faptul că prin aplicarea pedepsei de către prima instanţă, pe care o consideră excesivă, cu consecinţe asupra încălcării prezumţiei nevinovăţiei, imparţialitatea judecătorilor ar fi afectată. Instanţa supremă constată că acest motiv excedează prezentei analize, în care este chemată să verifice dacă prezenta cauză poate fi soluţionată în condiţii de imparţialitate de către Curtea de Apel Alba Iulia, atâta vreme cât individualizarea pedepsei ţine exclusiv de soluţionarea cauzei de către instanţa de apel. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite cererea de strămutare, aceeaşi situaţie s-ar regăsi indiferent de instanţa la care s-ar trimite spre soluţionare cauza (pedeapsa aplicată de prima instanţă neputând fi schimbată decât prin soluţionarea apelurilor formulate în cauză). În egală măsură sunt avute în vedere şi argumentele referitoare la gravitatea acuzaţiilor aduse petentului, acestea neputând avea o înrâurire directă cu soluţionarea prezentei strămutări.

Potrivit art. 72 alin. (3) C. proc. pen., la cererea de strămutare se anexează înscrisurile pe care aceasta se întemeiază. Din acest punct de vedere, Înalta Curte observă că petentul nu a anexat niciun înscris în susţinerea celor afirmate în cererea de strămutare. Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 07.10.2025, instanţa supremă a încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de petent, respectiv două articole de presă - unul din care rezultă că acesta a fost trimis în judecată şi altul în care se arătă că acesta a primit o pedeapsă imensă în rejudecare, precum şi copie de pe declaraţia de abţinere a doamnei B., judecător la Judecătoria Alba Iulia, cu referire la prezentul dosar.

Din punct de vedere al mediatizării excesive a cauzei, aşa cum s-a susţinut de către petent, Înalta Curte are în vedere atât informaţiile transmise de către Curtea de Apel Alba Iulia, din care rezultă că au fost identificate un număr de 5 articole de presă referitoare la prezenta cauză, cât şi înscrisurile încuviinţate petentului, 2 articole de presă, din care rezultă informarea opiniei publice cu privire la stadiul procesual al dosarului, acestea neputând conduce la reţinerea ca îndeplinite a condiţiilor privind admiterea cererii de strămutare, nici din perspectiva împrejurărilor cauzei, dar nici din perspectiva unui pericol de tulburare a ordinii publice.

În ceea ce priveşte relaţiile de rudenie pe care petentul le-ar avea cu familia magistraţilor B., se observă că aceştia nici măcar nu figurează ca judecători la Curtea de Apel Alba Iulia, ci la Tribunalul Alba, la secţia I Civilă, prin urmare neputându-se susţine că ar exista o suspiciune rezonabilă cu privire lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la secţia Penală a Curţii de Apel Alba Iulia.

Referitor la susţinerile petentului, în sensul că judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia, învestiţi cu soluţionarea cauzei, s-ar fi antepronunţat, pe lângă faptul că nu au fost aduse dovezi în acest sens, Înalta Curte subliniază că altul este remediul procedural la care trebuie să apeleze petentul.

Aşadar, nici măcar la nivel de aparenţă nu se poate concluziona că imparţialitate judecătorilor ar fi afectată în vreun fel, argumentele prezentate de petent au un caracter general, încadrându-se doar la nivel formal în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen., fiind vorba doar de consideraţii ipotetice, motiv pentru care se apreciază că ele nu conţin elemente de natură a indica o posibilă afectare a imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curţii de Apel Alba Iulia.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, va rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curţii de Apel Alba Iulia.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul, parţial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 octombrie 2025.