Petition for transfer of criminal case dismissed as unfounded due to lack of objective evidence of judicial partiality or media bias

Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 18.09.2025, sub nr. x/2025, petentul A., invocând disp. art. 71 alin. (1) teza I şi teza a II-a C. proc. pen., a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, arătând, în esenţă, că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată de împrejurările cauzei şi calitatea părţii.

Astfel, s-a arătat că obiectul cauzei este contestaţia în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 426 lit. d) şi f) C. proc. pen. (iniţial, după acordarea numărului unic în ceea ce priveşte contestaţia în anulare întemeiată pe lit. d), a) mai formulat o contestaţie în anulare întemeiată pe lit. f), dar) care nu a primit număru unic, ci a fost trimisă, pe cale administrativă, la cea deja înregistrată) şi îndreptată împotriva deciziei penale nr. 748 din 06.06.2025 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, cu privire la care a apreciat că, în raport cu modalitatea în care s-a procedat la judecarea apelului, ar rezulta suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată de împrejurările cauzei şi calitatea părţii.

În acest sens, petentul a adus critici cu privire la pretinsele nelegalităţi ale procedurii desfăşurate în apel.

De asmenea, s-a apreciat de către petent că trimiterea pe cale administrativă a contestaţiei în anulare întemeiată pe lit. f), reprezintă o dovadă în plus a faptului că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Un alt aspect în susţinerea cererii de strămutare, se referă la faptul că a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei, care a fost admisă de către Tribunalul Gorj, însă, ulterior, Curtea de Apel Craiova a admis contestaţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi a dispus respingerea cererii.

În continuare, petentul a mai arătat că dosarul a fost analizat de-a lungul timpului (urmărire penală, camera preliminară, fond) cu ocazia contestaţiilor la măsurile preventive, de către majoritatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, iar toate hotărârile pronunţate de această instanţă au fost nefavorabile petentului.

Din perspectiva art. 71 teza a II-a C. proc. pen., petentul a precizat că dosarul a fost urmărit îndeaproape de presa din judeţele Gorj şi Dolj, raportat la calitatea sa de primar al comunei Albeni.

De fiecare dată, în presa locală situaţia era prezentată într-un mod acuzator, neobiectiv şi de multe ori contrar celor discutate în sala de judecată, astfel că şi calitatea părţilor poate influenţa în mod negativ soluţia instanţei de judecată raportat la relatările prezentate în mass media.

Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu termen de judecată la data de 07.10.2025.

Prin informaţiile transmise la dosarul cauzei de către Curtea de Apel Craiova nu a fost exprimată o poziţie, arătând parcursul cauzei.

Cu ocazia dezbaterii cererii de strămutare, apărătorul ales al petentului nu a formulat critici suplimentare faţă de cele deja expuse în scris, arătând, în esenţă, că prezenta cerere este întemeiată faţă de existenţa nelegalităţilor pretins comise cu ocazia judecării apelului, din care ar rezulta o bază factuală că există o suspiciune rezonabilă cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor Curţii de Apel Craiova.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Înalta Curte apreciază că motivele invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv cele care ţin de împrejurări ale cauzei, motivat de modul în care s-a desfăşurat procedura în faţa instanţei de apel, de faptul că soluţiile pronunţate în diferite stadii procesuale au fost nefavorabile ori de modul în care a fost înregistrată contestaţia în anulare întemeiată pe art. 426 lit. f) C. proc. pen., şi cele care ţin de calitatea părţii, de primar, în raport cu faptul că există o mediatizare neobiectivă a situaţiei în ceea ce-l priveşte, nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei chemate să soluţioneze calea de atac a contestaţiei în anulare.

Pentru a putea fi apte de a genera o suspiciune de parţialitate a judecătorilor Curţii de Apel Craiova, aspectele invocate de petent ar trebui să se coroboreze cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii acestora.

Or, în contextul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Craiova, conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen., şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să se coroboreze cu afirmaţiile petentului, simpla susţinere că instanţa nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Potrivit art. 72 alin. (3) C. proc. pen., la cererea de strămutare se anexează înscrisurile pe care aceasta se întemeiază. Din acest punct de vedere, Înalta Curte observă că petentul a depus un set de înscrisuri (articole de presă ce datează din anul 2023, 2024, cele mai noi fiind din luna iunie 2025, precum şi decizia Curţii de Apel Craiova prin care a admis contestaţia Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi s-a dispus respingerea cererii de întrerupere a executării pedepsei), însă nu a indicat nicio probă care să susţină afirmaţiile menţionate în cererea de strămutare în sensul că judecătorii din cadrul Curţii de Apel Craiova ar fi în vreun fel influenţaţi.

Modalitatea în care s-a desfăşurat judecarea apelului de către Curtea de Apel Craiova excedează analizei prezentei cauze, care este generată de contestaţia în anulare formulată de către pentent împotriva deciziei penale pronunţate în apel.

Nici măcar la nivel de aparenţă nu se poate concluziona că modul de desfăşurare a cauzei în apel ar conduce la ideea că imparţialitate judecătorilor ar fi afectată în vreun fel, pretinsele nelegalităţi comise de către completul de apel urmând a fi analizate cu ocazia soluţionării contestaţiei în anulare.

Referitor la calea extraordinară de atac a cărei strămutare se solicită, instanţa supremă observă că, iniţial, petentul a formulat o contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 426 lit. d) C. proc. pen., care a fost înregistrată la data de 09.07.2025 sub nr. x/2025, împotriva deciziei penale nr. 748 din 06.06.2025 pronunţate de Curtea de Apel Craiova. Ulterior, la data de 10.07.2025, petentul a mai formulat o contestaţie în anulare, de data aceasta întemeiată pe dispoziţiile art. 426 lit. f) C. proc. pen. şi care a fost trimisă pe cale adminsitrativă la dosarul nr. x/2025.

Înalta Curte constată că potrivit art. 129 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, căile de atac declarate împotriva aceleiaşi hotărâri se înregistrează în acelaşi dosar. Or, aşa cum rezultă din informaţiile transmise de către Curtea de Apel Craiova, cât şi din susţinerile petentului, dipoziţiile regulamentare impun înregistrarea la acelaşi dosar a căilor de atac exercitate împotriva aceleaşi hotărâri, în speţă fiind vorba de contestaţia în anulare împotriva deciziei penale nr. 748 din 06.06.2025 pronunţate de Curtea de Apel Craiova.

Nici faptul că, în diferite stadii procesuale, cauzele privindu-l pe petent au fost soluţionate în mod nefavorabil nu pot constitui în sine motive pentru a aprecia cu privire la afectarea imparţialităţii judecătorilor, petentul neaducând argumente plauzibile în acest sens.

Prin urmare, chiar dacă aceste motive ar fi privite în ansamblu tot nu s-ar putea considera ca fiind îndeplinite condiţiile pentru admiterea cererii de strămutare.

În ceea ce priveşte motivul invocat de petent cu privire la calitatea sa de primar, prin prisma faptului că dosarul a fost urmărit îndeaproape de presa din judeţele Gorj şi Dolj, care au prezentat situaţia sa într-un mod acuzator, neobiectiv şi de multe ori contrar celor discutate în sala de judecată, Înalta Curte constată că anumite articole de presă depuse la dosar nu mai sunt de actualitate în raport cu faza procesuală a dosarului a cărei strămutare se solicită (acestea fiind din faza de urmărire penală, de judecată în primă instanţă şi în apel), ultimele fiind din data de 06.06.2025, prin care s-a adus la cunoştinţa opiniei publice faptul că s-a dispus condamarea sa cu executare, respectiv din data de 13.06.2025, când a fost admisă cererea de întrerupre a executării pedepsei în primă instanţă şi din data de 24.06.2025, când a fost admisă contestaţia formulată de parchet şi respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei. Aşadar, se constată că articolele de presă depuse la dosarul cauzei sunt de informare a opiniei publice, avându-se în vedere funcţia de primar pe care acesta o avea, însă fără a se putea reţine o mediatizare excesivă a situaţiei petentului.

În acest context, argumentele prezentate de petent au un caracter general, încadrându-se doar la nivel formal în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen., fiind vorba doar de consideraţii ipotetice, motiv pentru care se apreciază că ele nu conţin elemente de natură a indica o posibilă afectare a imparţialităţii judecătorilor instanţei.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., nefiind evidenţiate aspecte din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, va rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul, parţial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 octombrie 2025.