Denial of criminal venue transfer for alleged collective judicial bias based on prior ruling in unrelated case and political status

Şedinţa publică din data de 30 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată de petentul A., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 10 septembrie 2025 sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzelor ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, învederând, în esenţă, că, la această instanţă, există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

În acest sens, petentul a arătat că dosarul nr. x/2020, a cărui strămutare o solicită, este judecat la Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori de aceiaşi judecători care au respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare ce a format obiectul dosarului nr. x/2023, în care a avut calitatea de contestator.

De asemenea, a precizat că la data săvârşirii faptelor imputate a avut calitatea de primar al comunei Cojocna, o comună de interes naţional, având în vedere staţiunea balneo-climaterică care se află pe raza acesteia. Or, în condiţiile în care la nivelul administraţiei comunei au existat numeroase interese de natură politico economică, petentul a apreciat că se impune ca dosarul numărul x/2020 să fie judecat de o altă curte de apel.

Totodată, a susţinut că adversarii politici au urmărit împiedicarea acestuia de a mai candida şi de a mai fi ales în funcţia de primar, întrucât a avut o politică în favoarea cetăţenilor şi împotriva intereselor liderilor politici.

În final, petentul a menţionat că în presa locală au existat mai multe campanii de presă negative pentru ca acesta să fie identificat ca persoana care a delapidat fondurile comunei.

În temeiul art. 72 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Cluj.

În cuprinsul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Cluj s-au prezentat etapele pe care le-a parcurs dosarul nr. x/2020, precum şi motivele cererii, precizându-se totodată că, din informaţiile deţinute, rezultă că magistraţii Curţii de Apel Cluj îşi desfăşoară activitatea cu respectarea strictă a cerinţelor principiului imparţialităţii, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea cauzei.

Astfel, Curtea de Apel Cluj a apreciat că motivele invocate în cerere nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel.

La data de 24 septembrie 2025, Unitatea Administrativ Teritorială Cojocna, prin reprezentant legal, a depus la dosar un memoriu prin care a solicitat respingerea cererii de strămutare.

La data de 28 septembrie 2025, petentul A., prin apărător ales, a depus note scrise, prin care a reiterat motivele din cererea de strămutare.

Efectuând propriul examen al cererii de strămutare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 71 C. proc. pen.., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanţă militară competentă la o altă instanţă militară de acelaşi grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secţiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile."

Strămutarea este, aşadar, un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". Astfel, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, având în vedere existenţa în dreptul intern a mai multor reglementări referitoare la imparţialitate, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au statuat următoarele:

"la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză." (sentinţa nr. 569 din 16 iulie 2015 pronunţată în dosarul nr. x/2015).

Analizând, în aceste coordonate de principiu, motivele invocate de petentul A., Înalta Curte constată că aspectele menţionate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2020 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor, nefiind invocate şi nici identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toţi magistraţii Curţii de Apel Cluj a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanţă independentă şi imparţială.

Astfel, împrejurarea că judecătorii ce formează completul de judecată au soluţionat o cale extraordinară de atac formulată de petentul A., pronunţând o soluţie de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare, nu are nicio influenţă asupra soluţionării dosarului a cărui strămutare se solicită, întrucât exprimarea unor opinii în alte dosare nu echivalează cu o antepronunţare în cauza ce formează obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită. De altfel, aceste susţineri vizează, în realitate, lipsa de imparţialitate a unora dintre judecătorii Curţii de Apel Cluj, ceea ce pune în evidenţă caracterul individual al incompatibilităţii invocate, împrejurare ce nu este specifică unei cereri de strămutare.

De asemenea, în ceea ce priveşte susţinerile referitoare la afectarea imparţialităţii judecătorilor din cauza calităţii petentului de fost primar al comunei Cojocna, Înalta Curte constată că acestea nu sunt dovedite, suspiciunea exprimată cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor curţii de apel nefiind confirmată de un minimum de date obiective care să susţină o atare temere şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei. Aşadar, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen.. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, simpla susţinere că instanţa nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Totodată, mediatizarea la nivel local a dosarului, reflectă doar interesul normal al opiniei publice asupra anumitor subiecte din domeniul justiţiei, nefiind aptă să conducă, în mod singular şi în absenţa altor date şi informaţii, la afectarea obiectivităţii tuturor magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Cluj.

În final, Înalta Curte subliniază că nemulţumirile petentului nu generează, în mod automat, o suspiciune de lipsă de imparţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., petentul va fi obligat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 septembrie 2025.