Criminal venue transfer: media coverage and trial efficiency insufficient to prove collective judicial bias

Şedinţa publică din data de 30 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată de petenta A., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 24 iunie 2025 sub nr. x/2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, învederând, în esenţă, că, la această instanţă, există suspiciunea rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei, respectiv a presiunii mediatice, precum şi că există posibilitatea tulburării ordinii publice.

Astfel, petenta a susţinut că strămutarea cauzei se impune în raport cu mediatizarea excesivă a cauzei, respectiv a reacţiilor opiniei publice şi atenţiei deosebite pentru această cauză în mediul local, existând aşadar necesitatea de a se asigura judecarea cauzei în condiţii de normalitate şi nu de presiune ca urmare a opiniei exprimate în mass-media.

De asemenea, petenta a învederat că durata urmăririi penale de aproximativ trei săptămâni denotă o grabă nejustificată, urmărindu-se, în realitate, liniştirea opiniei publice. Totodată, a apreciat că nu au fost cercetate toate împrejurările necesare în vederea stabilirii concrete a contribuţiei fiecărui inculpat, fiindu-i, astfel, încălcat dreptul la un proces echitabil, precum şi prezumţia de nevinovăţie.

Deopotrivă, a precizat că cercetarea judecătorească s-a desfăşurat în aceleaşi condiţii de grabă şi formalism, fiind respinse de către instanţă cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu, deşi există probe din care rezultă că agresiunea fizică care a determinat decesul victimei a fost exercitată de inculpata B.. În plus, petentat a susţinut că instanţa de fond nu a relevat în mod concret acţiunile sau inacţiunile sale, neexistând o motivare clară cu privire la faptele săvârşite şi care ar justifica un tratament egal cu cel al coinculpaţilor.

Mai mult, petentat a apreciat că strămutarea cauzei se impune şi faţă de existenţa pericolului de tulburare a ordinii publice, acest pericol fiind real, obiectiv şi justificat de contextul mediatic, de amploarea şi natura deosebit de gravă a faptelor, dar şi de reacţiile colective generate în spaţiul public. În acest sens, a învederat că au apărut articole în publicaţii locale, mass-media locală urmărind desfăşurarea anchetei şi a procesului şi prezentând frecvent detalii din dosar şi imagini cu inculpaţii.

În temeiul art. 72 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a solicitat informaţii de la preşedintele Curţii de Apel Oradea.

În cuprinsul informaţiilor transmise de Curtea de Apel Oradea s-au prezentat etapele pe care le-a parcurs dosarul nr. x/2024, precum şi motivele cererii, precizându-se totodată că nu există suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor Curţii de Apel Oradea şi care ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Astfel, Curtea de Apel Oradea a apreciat că motivele invocate în cerere nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel.

Efectuând propriul examen al cererii de strămutare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 71 C. proc. pen.., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanţă militară competentă la o altă instanţă militară de acelaşi grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secţiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile."

Strămutarea este, aşadar, un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". Astfel, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, având în vedere existenţa în dreptul intern a mai multor reglementări referitoare la imparţialitate, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au statuat următoarele:

"la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existenţa unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calităţii părţilor.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitată de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condiţiile în care o instanţă penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză." (sentinţa nr. 569 din 16 iulie 2015 pronunţată în dosarul nr. x/2015)

Analizând, în aceste coordonate de principiu, motivele invocate de petenta A., Înalta Curte constată că aspectele menţionate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparţialitatea judecătorilor de la instanţa pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei, nefiind invocate şi nici identificate date ori informaţii apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toţi magistraţii Curţii de Apel Oradea a dreptului petentei de a i se analiza solicitările de o instanţă independentă şi imparţială.

Astfel, se observă că majoritatea argumentelor invocate de petentă vizează, în realitate, modalitatea de desfăşurare a urmăririi penale (durata foarte scurtă a urmăririi penale, de aproximativ trei săptămâni, precum şi faptul că nu au fost cercetate toate împrejurările necesare în vederea stabilirii concrete a contribuţiei fiecărui inculpat) sau de soluţionare a cauzei de către instanţa de fond (respingerea cererilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu; lipsa indicării, în concret, a acţiunilor sau inacţiunilor in, neexistând o motivare clară cu privire la faptele săvârşite şi care ar justifica un tratament egal cu cel al coinculpaţilor) şi au semnificaţia unor veritabile critici aduse acestor soluţii sau măsuri. Aceste aspecte, excedează, aşadar, prezentei cauze, întrucât în cadrul cererii de strămutare Înalta Curte nu poate cenzura legalitatea soluţiilor dispuse de procurori sau de judecători în cursul procesului, ci evaluează doar temeinicia suspiciunilor exprimate cu privire la imparţialitatea judecătorilor curţii de apel pe rolul căreia se află dosarul la momentul formulării cererii de strămutare.

Referitor la susţinerile privind mediatizarea cauzei, Înalta Curte reţine că, prezentarea dosarului de către mass-media nu poate constitui fundament pentru strămutarea dosarului la altă curte de apel, deoarece, pe de-o parte, reflectă interesul normal al opiniei publice asupra anumitor subiecte din domeniul justiţiei, nefiind aptă să conducă, în mod singular şi în absenţa altor date şi informaţii extrinseci, la afectarea obiectivităţii tuturor magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Oradea, iar pe de altă parte, subiectul a fost abordat în mass-media la nivel naţional, şi nu doar local (înscrisuri în acest sens fiind depuse la dosar de către petentă - dosar Înalta Curte).

Aşadar, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen.. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, simpla susţinere că instanţa nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., petenta va fi obligată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 septembrie 2025.