Withdrawal of international transfer request before final appeal renders recognition of foreign criminal judgment unsubstantiated

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 10 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Marea Britanie.

S-au constatat îndeplinite condiţiile prev. de art. 142 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi s-a recunoscut sentinţa penală nr. T3036045 pronunţată la data de 08.04.2021 de Curtea Coroanei din Worchester, certificată de autorităţile britanice ca rămasă definitivă, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă cu intenţie, prev. de Secţiunea 18 a Legii infracţiunilor împotriva unei persoane 1861, faptă care are corespondent în legislaţia română infracţiunea tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C. pen.

S-a dispus transferarea persoanei condamnate A. în vederea executării pedepsei închisorii de 10 ani şi 6 luni închisoare într-un penitenciar din România.

S-a dedus din pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare perioada de 1163 de zile executate, calculată la 19.10.2023, care include:

- 239 de zile detenţie înainte de proces în perioada 12.08.2020-08.04.2021;

- 924 de zile executate în custodie în perioada 09.04.2021-19.10.2023.

S-a dedus în continuare pedeapsa executată de la 19.10.2023 la zi.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a constatat că a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Craiova, în conformitate cu dispoziţiile art. 140 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, care a înaintat instanţei cererea formulată de autorităţile judiciare britanice privind recunoaşterea sentinţei nr. T3036045 din data de 08.04.2021 a Curţii Coroanei din Worchester, definitivă, şi transferarea cetăţeanului român A., încarcerat într-un penitenciar din Marea Britanie, în vederea executării într-un penitenciar din România a restului din pedeapsa de 10 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin această sentinţă, împreună cu documentaţia aferentă şi referatul întocmit în urma verificărilor efectuate.

S-a constatat că fapta săvârşită are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C. pen.

S-a reţinut că din cuprinsul înscrisurilor înaintate de autorităţile britanice rezultă că persoana condamnată a fost prezentă personal la procesul în urma căruia s-a pronunţat hotărârea sus-menţionată, fără a-şi exprima consimţământul la transferarea într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei, invocând faptul că familia sa se află pe teritoriul Marii Britanii, iar în ţara natală nu beneficiază de niciun fel de sprijin.

Curtea de apel a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile speciale de recunoaştere şi executare a hotărârii judecătoreşti străine prevăzute de art. 140 - 142 din Legea nr. 302/2004 rep., întrucât hotărârea este definitivă şi executorie, faptele pentru care a fost aplicată pedeapsa au corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor, prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C. pen. Totodată, din verificările efectuate a rezultat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nerecunoaştere şi neexecutare a unei hotărâri judecătoreşti străine.

Împotriva sentinţei penale nr. 10 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024 a formulat apel persoana condamnată A..

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 20 octombrie 2025, fiind repartizată aleatoriu completului C7 apel la data de 28 octombrie 2025, când s-a amânat la cererea apărătorului ales al apelantului condamnat în vederea pregătirii apărării. S-a dispus emiterea unei adrese către Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori pentru a se transmite la dosar relaţii cu privire la data comunicării către apelantul condamnat a sentinţei penale atacate, nr. 10 din 18 ianuarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024.

La data de 05 noiembrie 2025, Curtea de Apel Craiova a transmis relaţiile solicitate, precizând că dispozitivul sentinţei penale atacate a fost comunicat iniţial persoanei condamnate la data de 18 ianuarie 2024, prin intermediul Ministerului Justiţiei, însă nu s-a primit dovada de comunicare.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2025, faţă de lipsa de apărare a apelantului condamnat A., încarcerat într-un penitenciar din Marea Britanie, s-a dispus amânarea cauzei şi efectuarea unei adrese către Baroul Bucureşti în vederea desemnării unui apărător din oficiu. S-a emis adresă către Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pentru a se înainta eventualele acte de care dispune această instanţă în dosarul nr. x/2025, având ca obiect contestaţie la executare, în special înscrisul prin care Regatul Unit a comunicat autorităţilor române că înţelege să retragă cererea de transfer a persoanei condamnate.

În dezbateri, apărătorul desemnat din oficiu apelantului persoană condamnată a solicitat dispunerea unei soluţii conform prevederilor art. 166 din Legea nr. 302/2004.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea apelului declarat de persoana transferabilă şi respingerea cererii statului britanic, pe fond, ca nesusţinută, având în vedere retragerea certificatului şi punerea în libertate a acesteia.

Examinând apelul formulat de persoana condamnată A., Înalta Curte constată că este fondat pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa penală nr. 10 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Marea Britanie, s-a recunoscut sentinţa penală nr. T3036045 pronunţată la data de 08.04.2021 de Curtea Coroanei din Worchester, certificată de autorităţile britanice ca rămasă definitivă, privind persoana condamnată A. şi s-a dispus transferarea acesteia în vederea executării pedepsei închisorii de 10 ani şi 6 luni închisoare într-un penitenciar din România.

Instanţa de control judiciar constată că, la data de 17 noiembrie 2025, Curtea de Apel Craiova a transmis documentele emise de autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii, prin care arată că îşi retrag cererea de transfer privind persoana condamnată A..

Examinând dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că, potrivit art. 141 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, dacă, înainte de soluţionarea definitivă a cauzei, statul emitent îşi retrage certificatul, instanţa trebuie să respingă cererea ca nesusţinută.

Dispoziţiile art. 141 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, reglementează durata şi obiectul procedurii judiciare de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii judecătoreşti străine în vederea transferării persoanelor condamnate, deţinute în state terţe, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România, iar la alin. (5) al acestui articol se prevede că dacă, înainte de soluţionarea definitivă a cauzei, statul emitent îşi retrage cererea, instanţa de judecată o respinge ca nesusţinută.

Norma evocată reglementează, aşadar, în mod expres, atât momentul până la care manifestarea de voinţă a statului de condamnare urmează a fi valorificată juridic, în mod necondiţionat, de către statul de condamnare (acesta fiind momentul rămânerii definitive a hotărârii), cât şi efectele juridice ale acestei poziţii (respectiv respingerea cererii).

Prin urmare, faţă de opţiunea statului britanic de a-şi retrage certificatul în speţă, Înalta Curte nu mai are abilitarea legală de a cenzura aspecte de legalitate ori de temeinicie a sentinţei primei instanţe, urmând să constate că absenţa susţinerii cererii de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii judecătoreşti străine impune respingerea ca atare a acesteia şi implicit, modificarea hotărârii apelate sub acest aspect.

În consecinţă, pentru argumentele anterior expuse, Înalta Curte va admite apelul formulat de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Va desfiinţa sentinţa penală mai sus menţionată şi rejudecând:

Va respinge, conform art. 141 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 cu modificările şi completările ulterioare, ca nesusţinută, cererea formulată de către autorităţile judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1159 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei, conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10 din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Desfiinţează sentinţa penală mai sus menţionată şi rejudecând:

Respinge, conform art. 141 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 cu modificările şi completările ulterioare, ca nesusţinută, cererea formulată de către autorităţile judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1159 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 noiembrie 2025.