Request for transfer of criminal case jurisdiction dismissed as unfounded due to lack of objective impartiality concerns

Şedinţa publică din data de 29 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2025, petenta a solicitat, în temeiul art. 71 şi următoarele C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, având ca obiect apelul declarat de inculpata A. şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina împotriva sentinţei penale nr. 110 din 28.02.2025, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2021.

În motivarea cererii de strămutare, petenta a susţinut faptul că magistraţii desemnaţi în completul de judecată au relaţii personale cu persoana vătămată, procuror B., iar judecători de la Curtea de Apel Craiova şi procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care au fost implicaţi în soluţionarea cauzei, sunt şantajaţi de persoana vătămată, existând, astfel, suspiciuni de părtinire în judecarea cauzei, toate acestea afectând grav aparenţa de imparţialitate a instanţei, aspect esenţial într-un proces penal echitabil, şi, totodată, compromiţând încrederea în justiţie.

Potrivit art. 73 din C. proc. pen., au fost solicitate informaţii de la Curtea de Apel Craiova, informaţii care au fost transmise înaintea termenului de judecată din data de 29.05.2025.

În referatul cu informaţii transmis, au fost prezentate date despre cauza a cărei strămutare se solicită, obiectul acesteia, stadiul procesual, precizându-se, totodată, că, în conformitate cu dispoziţiile an, 71 - 74 din C. proc. pen., competenţa de analizare a temeiniciei cererii de strămutare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând cererea de strămutare formulată de petenta A., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor unei instanţe.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv că magistraţii desemnaţi în completul de judecată au relaţii personale cu persoana vătămată, procuror B., iar judecători de la Curtea de Apel Craiova şi procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care au fost implicaţi în soluţionarea cauzei, sunt şantajaţi de persoana vătămată, Înalta Curte constată că afirmaţiile petentei nu sunt susţinute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei. Împrejurările învederate nu generează, în mod automat şi prin ele însele, o suspiciune de lipsă de imparţialitate a judecătorilor Curţii de Apel Craiova, toate acestea fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii acestora.

Or, în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să se coroboreze cu afirmaţiile petentei, simpla susţinere a acestuia, inerent subiectivă, de altfel, că instanţa nu ar putea da dovadă de obiectivitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Înalta Curte constată că petenta nu invocă, de altfel, niciun motiv concret pentru care s-ar impune strămutarea judecării cauzei cu nr. x/2021* a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, faptul în sine că magistraţii desemnaţi în completul de judecată ar avea relaţii personale cu persoana vătămată neputând constitui prin el însuşi un element obiectiv care să genereze suspiciuni rezonabile asupra imparţialităţii instanţei, în lipsa oricăror indicii privind existenţa unor relaţii de prietenie apropiată între persoana vătămată şi judecătorii Curţii de Apel Craiova sau a unui interes concret de orice natură al acestora, apt a afecta imparţialitatea judecătorilor instanţei.

Astfel, afirmaţiile petentei nu sunt apte de plano să afecteze nici măcar la nivel de aparenţă imparţialitatea întregului corp al magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Craiova, în condiţiile în care, în virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor şi de împrejurările cauzei.

Înalta Curte reţine că imparţialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).

Aşadar, contrar susţinerilor petentei, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare nu sunt susceptibile a da naştere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Craiova.

Prin urmare, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să fundamenteze afirmaţiile petentei, simpla susţinere că instanţa anterior menţionată nu ar putea da dovadă de obiectivitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiţie, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., aflându-se în culpă procesuală, petenta va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2025.