Appeal against withdrawal of criminal appeal declared inadmissible; appellant ordered to pay state costs
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the convicted appellant against a Court of Appeal decision that had taken notice of the withdrawal of the initial appeal, thereby upholding the finality of the lower court's ruling and ordering the appellant to pay state judicial expenses. The dispute arose when the appellant, while detained, requested to withdraw his appeal against a first-instance criminal sentence and to be judged in absentia; the Court of Appeal accepted this withdrawal, but the appellant subsequently challenged that withdrawal decision before the High Court. The High Court held that under Article 432(4) of the Code of Criminal Procedure, only sentences rendered in a principal admissibility review of a "contestație în anulare" (annulment complaint) are subject to appeal, whereas decisions disposing of procedural matters like the withdrawal of an appeal or rulings on the principal admissibility of such complaints are final and not subject to appeal. Consequently, the court ruled that challenging a final, non-appealable decision violated the principles of the unity of legal remedies and legality, rendering the appeal inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 415 alin. (1) din C. proc. pen, art. 432 alin. (4) din C. proc. pen, art. 431 din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen, art. 275 alin. (6) din C. proc. pen; Appeal against withdrawal of criminal appeal declared inadmissible; appellant ordered to pay state costs: The dispute arose when the appellant, while detained, requested to withdraw his appeal against a first-instance criminal sentence and to be judged in absentia; the Court of Appeal accepted this withdrawal, but the appellant subsequently challenged that withdrawal decision before the High Court. The High Court held that under Article 432(4) of the Code of Criminal Procedure, only sentences rendered in a principal admissibility review of a "contestație în anulare" (annulment complaint) are subject to appeal, whereas decisions disposing of procedural matters like the withdrawal of an appeal or rulings on the principal admissibility of such complaints are final and not subject to appeal. Consequently, the court ruled that challenging a final, non-appealable decision violated the principles of the unity of legal remedies and legality, rendering the appeal inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for obliging the appellant to pay judicial expenses to the state.
Basis for determining that the attorney's fees for the court-appointed defender remain at the state's expense.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2025
Asupra apelului de faţă, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 878/A din data de 05.06.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2025, s-a luat act de retragerea apelului declarat de apelantul-contestator A. împotriva sentinţei penale nr. 410/9.04.2025 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia penală.
În esenţă, pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, persoana condamnată A. a formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 410/9.04.2025 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia penală.
S-a mai arătat că, la data de 05.06.2025, la dosarul instanţei de apel a fost depusă adresa emisă de administraţia locului de deţinere al apelantului-revizuent - Penitenciarul Baia Mare, însoţită de cererea acestuia, prin care a solicitat judecarea în lipsă, arătând, totodată, că nu mai insistă în soluţionarea cauzei şi doreşte a se lua act de reatragerea acesteia.
Văzând dispoziţiile art. 415 alin. (1) din C. proc. pen., conform cărora până la închiderea dezbaterilor oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul declarat, Curtea a luat act de această manifestare de voinţă.
Împotriva acestei decizii a formulat cale de atac A., la data de 08.07.2025, pe care şi-a intitulat-o contestaţie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 06.09.2025, ca apel-contestaţie în anulare, sub nr. x/2025, fiind fixat termen de judecată la data de 23.10.2025 cu citarea apelantului şi cu asigurarea apărării obligatorii, ocazie cu care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii prezentei căi de atac, hotărârea atacată fiind definitivă. De asemenea, concluziile părţilor au fost consemnate în cuprinsul părţii introductive a prezentei decizii.
Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac formulată în cauză de către contestatorul condamnat A., Înalta Curte constată că apelul declarat de acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei căi de atac îl constituie decizia penală nr. 878/A din data de 05 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, prin care s-a luat act de retragerea apelului declarat de apelantul-contestator A. împotriva sentinţei penale nr. 410/9.04.2025 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia penală.
Dispoziţiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen. stabilesc faptul că sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, însă aceste dispoziţii reglementează procedura de judecare a contestaţiei în anulare după parcurgerea procedurii prealabile, aşadar ulterior admiterii în principiu reglementată de art. 431 din C. proc. pen.
Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., referitoare la căile de atac în materia contestaţiei în anulare, priveşte exclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în procedura de judecare a contestaţiilor în anulare care au fost admise în principiu.
Prin urmare, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale anterior menţionate, rezultă că atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, cât şi sentinţa sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, prevăzută în art. 431 din C. proc. pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului - cum este şi cazul deciziei penale împotriva căreia s-a formulat prezenta cale de atac.
În speţa de faţă, se reţine că, apelantul contestator A., în cadrul procedurii admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, a solicitat să se ia act de manifestarea sa de dorinţă, în sensul retragerii cererii formulate, atât în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, cât şi în faţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă în faţa căreia hotărârea a rămas definitivă.
Se constată, aşadar, că apelantului contestator A. nu îi este recunoscută calea de atac împotriva deciziei penale prin care s-a luat act de retragerea apelului declarat de acesta, întrucât a fost formulată împotriva unei soluţii nesusceptibile de reformare şi astfel, prin promovarea acesteia, contestatorul a încălcat principiul unicităţii căii de atac prevăzut de lege.
Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept. Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
În consecinţă, în condiţiile în care calea de atac de faţă a fost exercitată împotriva unei hotărâri definitive, Înalta Curte va constata că apelul formulat în cauză de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 878/A din 5 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, este inadmisibil, urmând a-l respinge ca atare.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul contestator A. împotriva deciziei penale nr. 878/A din 5 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2025.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul A., în cuantum de 753 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 octombrie 2025.