Motion to annul final criminal decision rejected as inadmissible; costs assessed against appellant.

Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2025

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 290 din 07 martie 2025 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în baza art. 431 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A., cu privire la încheierea penală nr. 595 din 16 mai 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanţa în dosarul nr. x/2024.

În esenţă, judecătorul de cameră preliminară a constatat că încheierea atacată de contestatoare, respectiv încheierea nr. 595 din 16 mai 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. x/2024, având ca obiect plângere împotriva soluţiei de clasare, întemeiată pe disp. art. 340 din C. proc. pen., nu face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu contestaţie în anulare potrivit art. 426 din C. proc. pen., deoarece hotărârea atacată nu este pronunţată de instanţa de apel, ci de judecătorul de cameră preliminară în cadrul procedurii prev. de art. 340 din C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta-contestatoare A., arătând, în esenţă, că în dosarul nr. x/2025, pe site-ul Judecătoriei Constanţa nu există niciun inculpat sau intimat, iar la termenul de judecată din data de 07 martie 2025 procedura nu a fost îndeplinită, fiind citată şi prezentă la termen doar contestatoarea.

Prin decizia penală nr. 701/P din data de 04 iunie 2025 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelanta-contestatoare A. împotriva sentinţei penale nr. 290 din data de 07.03.2025, pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2025.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, în cauză, a fost formulată calea de atac a contestaţiei în anulare împotriva încheierii nr. 595 din 16 mai 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. x/2024 având ca obiect plângere împotriva soluţiei de clasare întemeiată pe disp. art. 340 din C. proc. pen., încheiere ce nu face parte din categoria celor care pot fi atacate cu contestaţie în anulare, în conformitate cu prevederile art. 426 din C. proc. pen., în sensul că nu este o soluţie dată de instanţa de apel cu privire la fondul cauzei. S-a arătat că o condiţie esenţială pentru a se putea promova calea de atac a contestaţiei în anulare este aceea a existenţei unui rechizitoriu prin care un inculpat să fie trimis în judecată, iar raportul de drept penal să fie tranşat printr-o hotărâre penală definitivă. În situaţia de faţă, urmărirea penală s-a finalizat cu o soluţie de netrimitere în judecată, astfel încât calea de atac a contestaţiei în anuare formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în cadrul procedurii prev. de art. 340 din C. proc. pen. apare ca fiind inadmisibilă, aşa cum în mod corect a reţinut şi judecătorul primei instanţe.

Pe de altă parte, instanţa a apreciat că, aşa cum rezultă din Decizia nr. 5/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţi- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, hotărârea pronunţată în procedura admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului, motiv pentru care se apreciază că sentinţa penală atacată în prezenta cauză este definitivă şi nu poate fi atacată cu apel.

Împotriva acestei decizii a formulat o cale de atac intitulată contestaţie în anulare petenta A., în motivarea căii de atac susţinând că, potrivit dispoziţiilor din C. proc. pen. nicio infracţiune nu rămâne nepedepsită însă, în cazul de faţă, drepturile sale legale sunt deţinute de intimata B. şi copii acesteia, în urma comiterii faptelor de înşelăciune, fals şi uz de fals, în contractele existente la dosar.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 09 iulie 2025, sub nr. x/2025, dosarul fiind repartizat aleatoriu Completului C10.

La termenul de judecată fixat în cauză pentru data de 16 octombrie 2025, Înalta Curte a pus în discuţie admisibilitatea contestaţiei în anulare declarate de petenta A..

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca inadmisibilă a căii de atac declarate de petentă.

Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte reţine că este învestită cu soluţionarea unei căi de atac exercitate de petenta A. împotriva unei decizii pronunţate în calea de atac a apelului vizând sentinţa penală nr. 290 din data de 07 martie 2025, pronunţată de Judecătoria Constanţa şi având ca obiect o contestaţie în anulare, hotărâre definitivă.

Prioritar, se constată că cererea petentei A. nu este întemeiată în drept, că aceasta a fost înaintată instanţei supreme spre a fi soluţionată ca şi contestaţie şi a fost înregistrată ca şi contestaţie în anulare.

Potrivit dispoziţiilor art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen., "calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 426 din C. proc. pen.: "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare (…)".

Înalta Curte constată că petenta A. a promovat împotriva deciziei penale nr. 701/P din data de 04 iunie 2025 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, o cale de atac neprevăzută de lege, întrucât, în raport cu motivele concrete invocate în cuprinsul cererii, aceasta nu poate fi calificată în nicio cale ordinară sau extraordinară de atac din cele prevăzute de C. proc. pen.

Or, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Ca atare, atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, intervine sancţiunea procedurală a inadmisibilităţii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 701/P din data de 04 iunie 2025 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 701/P din data de 04 iunie 2025 a Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 octombrie 2025.