Failure to summon presumptive heirs does not constitute notarial falsification for annulment purposes

Şedinţa publică din data de 20 martie 2025

Deliberând asupra contestaţiilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 52 din data de 03 iunie 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind desfiinţarea încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 şi y/2017 şi al certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017 eliberat de către notarul public A., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că, la data de 17.04.2024, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2024, cauza având ca obiect sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind desfiinţarea încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 şi y/2017 şi a certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017, eliberat de către notarul public A..

Prin ordonanţa nr. 103/P/2022 din 06 iunie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul dispoziţiilor art. 318 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 314 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., şi art. 318 alin. (8) C. proc. pen., s-a dispus la renunţarea la urmărire penală faţă de suspectul A., pentru săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 318 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 314 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., şi art. 318 alin. (8) C. proc. pen., s-a dispus renunţarea la urmărire penală faţă de suspectul B., pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I C. pen.

În temeiul art. 318 alin. (12) C. proc. pen., ordonanţa anterior menţionată, verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost trimisă, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de suspectul A., sub aspectul infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea de către numitul A. a două infracţiuni de participaţie improprie la mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de numitul A. sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de numitul B. sub aspectul infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., şi complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de suspecta D., pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de numita D., sub aspectul infracţiunilor de complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 323 C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de suspecta E., pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată, prev. art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de numita E. sub aspectul infracţiunilor de complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 323 C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. faţă de numiţii A., B., D. şi E. sub aspectul infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 63 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 46 C. proc. pen. şi art. 58 C. proc. pen. şi art. 56 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 35 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, în vederea efectuării de cercetări faţă de numiţii F., G., H. şi I., funcţionari în cadrul Primăriei Comunei Rusăneşti, jud. Olt, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., şi faţă de numitul B. sub aspectul infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I C. pen.

În temeiul art. 318 alin. (8) Cod procedură raportat la art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 5491 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pentru a se pronunţa asupra măsurii desfiinţării încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 şi nr. y/2017 şi al certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017 eliberat de către notarul public A. , urmând ca dosarul cauzei împreună cu prezenta ordonanţă să fie înaintate Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori după pronunţarea hotărârii prin care a fost confirmată ordonanţa de renunţare la urmărirea penală.

În motivarea ordonanţei, s-a reţinut, sub aspectul situaţiei de fapt, că având în vedere sesizarea privind deschiderea procedurii succesorale nr. 29 eliberată de Primăria comunei Rusăneşti la data de 12.10.2017, la Biroul Individual Notarial A. a fost deschis dosarul succesoral nr. x/2017.

Astfel, s-a arătat că în curprinsul sesizării privind deschiderea procedurii succesorale nr. 29 din 12.10.2017 eliberată de Primăria Comunei Rusăneşti erau menţionaţi, ca prezumtivi moştenitori ai defunctului J., decedat la data de 02.07.1974, K., în calitate de soţie, L., în calitate de fiu, B., în calitate de fiu, M., în calitate de nepot de fiică, N. şi O., în calitate de nepoţi de fiu, P. C., în calitate de nepoţi de fiică.

Prin încălcarea dispoziţiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, suspectul A., în calitate de notar public, nu a dispus citarea tuturor celor care aveau vocaţie la moştenirea defunctului J., omiţând să-i citeze, în calitate de prezumtivi moştenitori, pe fiul acestuia, pe nume L., şi pe copii defunctei Q., fiică a autorului J., decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., deşi în cuprinsul sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale erau menţionaţi şi aceşti prezumtiv moştenitori cu adresele de domiciliu.

În urma verificărilor efectuate de suspectul A. în Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Opţiunilor Succesorale aferente perioadei 01.01.2007 - 12.12.2017, s-au găsit înregistrate următoarele acte juridice de pe urma defunctului J.:

- declaraţia de opţiune succesorală a numitului M., autentificată sub nr. x/24.10.2017 de notarul public R., prin care acesta a declarat că nu a făcut, în termenul de opţiune succesorală, nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după defunctul J., în calitate de nepot de fiică postdecedată, şi că renunţă în întregime la moştenire, înţelegând să rămână străin de succesiunea defunctului J., să nu aibă calitatea de moştenitor şi să renunţe la dreptul de a exercita acţiunea în petiţia de ereditate;

- declaraţia de opţiune succesorală a numitului N., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forţată a succesiunii tatălui său J., pentru că a înţeles să rămână străin faţă de această moştenire;

- declaraţia de opţiune succesorală a numitului O., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forţată a succesiunii tatălui său J., pentru că a înţeles să rămână străin faţă de această moştenire;

- declaraţia de opţiune succesorală a numitei U., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că soţul său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forţată a succesiunii tatălui său J., pentru că a înţeles să rămână străin faţă de această moştenire.

În cadrul acestei proceduri succesorale, suspectul A., în calitate de notar public, a procedat la audierea, în calitate de martori, a suspectelor D. şi E., ale căror declaraţii au fost consemnat olograf de către acesta.

Cu ocazia audierii celor două martore, suspectul A. le-a pus întrebările, de aşa manieră, încât acestea să nu facă referire, în răspunsurile lor, la prezumtivii moştenitori, pe care acesta nu i-a citat în cadrul procedurii succesorale, amintindu-le martorelor numele celor patru persoane, respectiv: D., T., B. şi V., care sunt menţionate pe titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997 de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, şi întrebându-le dacă le cunoşteau pe acestea şi dacă cele patru persoane erau fraţi, aspect confirmat de cele două martore, care apoi au semnat declaraţiile, în cuprinsul cărora suspectul A. a consemnat, contrar realităţii, faptul că defunctul J. a avut patru descendenţi: B. - fiu, D. - fiică, V. - fiică şi T. - fiu.

Prin încheierea finală din data de 12.12.2017, suspectul A. a stabilit că au acceptat moştenirea defunctului J. numita K., în calitate de soţie, şi numitul B., în calitate de fiu, fiind străini de succesiune, D. - fiică, decedată la data de 30.04.2017, V. - fiică, decedată la data de 19.07.2006, şi T. - fiu, decedat la data de 07.07.2012.

Totodată, notarul public A. a stabilit că masa succesorală se compunea din cota de 1/2 părţi dintr-o casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu tablă, având trei camere şi hol, cota de 1/2 părţi dintr-o anexă gospodărească construită din bolţari, acoperită cu ţiglă, având două camere, hol, magazie si pivniţă; construcţiile fiind realizate in timpul căsătoriei cu soţia K., pe terenul în suprafaţă de 6309 mp, teren curţi, construcţii, arabil şi vii, reconstituit ca drept de proprietate pe numele succesorilor: D., B., T., V., cu titlul de proprietate nr. x din 21.07.1997, emis de Comisia Judeţeană Olt, imobilul fiind situat în com Rusăneşti sat Rusăneşti str. x, jud. Olt, în sola 25/1, parcela x, 11, 12, 13, cu vecinii: R - Malul râului Olt şi W., A - W., J. şi DE 16/1, MZ - X. şi DE 16/1, MN - Y. şi Z..

De asemenea, în baza sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 30, eliberată de Primăria comunei Rusăneşti la data de 12.10.2017, a fost deschis la Biroul Individual Notarial A. dosarul succesoral nr. x/2017.

În cuprinsul sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 30/12.10.2017, erau menţionaţi ca prezumtivi moştenitori ai defunctei K., decedată la data de 15.07.1990, L., în calitate de fiu, B., în calitate de fiu, M., în calitate de nepot de fiică, N. şi O., în calitate de nepoţi de fiu, P. C., în calitate de nepoţi de fiică

Prin încălcarea dispoziţiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, notarul public A. nu a dispus citarea tuturor celor care aveau vocaţie la moştenirea defunctei K., omiţând să-i citeze, în calitate de prezumtivi moştenitori, pe fiul acesteia, pe nume L., şi pe copii defunctei Q., fiică a autoarei K., decedată la data de 15.07.1990, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., deşi în cuprinsul sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale erau menţionaţi şi aceşti prezumtiv moştenitori cu adresele de domiciliu.

În urma verificărilor efectuate de notarul public A. în Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Opţiunilor Succesorale aferente perioadei 01.01.2007 - 12.12.2017, s-au găsit înregistrate următoarele acte juridice de pe urma defunctei K.:

- declaraţia de opţiune succesorală a numitului M., autentificată sub nr. x/24.10.2017 de notarul public R., prin care a declarat că nu a făcut, în termenul de opţiune succesorală, nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după defuncta K., în calitate de nepot de fiică postdecedată şi că renunţă în întregime la moştenire, înţelegând să rămână străin de succesiunea defunctei K., să nu aibă calitatea de moştenitor şi să renunţe la dreptul de a exercita acţiunea în petiţia de ereditate;

- declaraţia de opţiune succesorală a numitului N., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forţată a succesiunii mamei sale K., pentru că a înţeles să rămână străin faţă de această moştenire;

- declaraţia de opţiune succesorală a numitului O., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forţată a succesiunii mamei sale K., pentru că a înţeles să rămână străin faţă de această moştenire;

- declaraţia de opţiune succesorală a numitei U., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că soţul său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forţată a succesiunii mamei sale K., pentru că a înţeles să rămână străin faţă de această moştenire.

Şi în cadrul acestei proceduri succesorale, suspectul A., în calitatea se de notar public, a procedat la audierea, în calitate de martori, a suspectelor D. şi E..

Cu ocazia audierii celor două martore, suspectul A. le-a pus întrebările, de aşa manieră, încât acestea să nu facă referire, în răspunsurile lor, la prezumtivii moştenitori, pe care acesta nu i-a citat în cadrul procedurii succesorale, amintindu-le martorelor numele celor patru persoane, respectiv: D., T., B. şi V., care sunt menţionate pe titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997 de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, şi întrebându-le dacă le cunoşteau pe acestea şi dacă cele patru persoane erau fraţi, aspect confirmat de cele două martore, care apoi au semnat declaraţiile, în cuprinsul cărora suspectul A. a consemnat, contrar realităţii, faptul că defunctul J. a avut patru descendenţi: B. - fiu, D. - fiică, V. - fiică şi T. - fiu.

Prin încheierea finală din data de 12.12.2017, notarul public A. a stabilit că a acceptat moştenirea defunctei K. numitul B., în calitate de fiu, fiind străini de succesiune D. - fiică, decedată la data de 30.04.2017, V. - fiică, decedată la data de 19.07.2006, şi T. - fiu, decedat la data de 07.07.2012.

Totodată, suspectul A. a stabilit că masa succesorală se compunea din cota de 5/8 părţi dintr-o casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu tablă, având trei camere şi hol, cota de 5/8 părţi dintr-o anexă gospodărească construită din bolţari, acoperită cu ţiglă, având două camere, hol, magazie si pivniţă; construcţiile fiind realizate în timpul căsătoriei cu soţul J., pe terenul în suprafaţă de 6309 mp, teren curţi, construcţii, arabil şi vii, reconstituit ca drept de proprietate pe numele succesorilor: D., B., T., V., cu titlul de proprietate nr. x din 21.07.1997, emis de Comisia Judeţeană Olt, imobilul fiind situat în com Rusăneşti, sat Rusăneşti str. x, jud. Olt, în sola 25/1, parcela x, 11, 12,13, cu vecinii: R - Malul râului Olt şi W., A - W., J. şi DE 16/1, MZ - X. şi DE 16/1, MN - Y. şi Z..

Prin încheierea, din data de 12.12.2017, suspectul A. a dispus conexarea dosarului nr. x/2017 la dosarul nr. x/2017.

În baza celor două încheieri, suspectul A. a eliberat, la data de 12.12.2017, certificatul de moştenitor nr. x/12.12.2017 prin care a stabilit ca unic moştenitor al defuncţilor J. şi K., pe fiul acestora B., fiind străini de succesiune D. - fiică, V. - fiică şi T. - fiu, precum şi masa succesorală compusă din casa de locuit şi anexa gospodărească, astfel cum au fost individualizate prin cele două încheieri.

Certificatul de moştenitor nr. x/12.12.2017, în cuprinsul căruia suspectul A. a omis, cu ştiinţă, să treacă ca prezumtivi moştenitori ai defuncţilor J. şi K. pe fiul acestora, pe nume L., şi pe copii defunctei Q., fiică a celor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., şi să analizeze situaţia fiecăruia dintre aceştia, a fost folosit de moştenitorul celor doi defuncţi - suspectul B. care, cunoscând că acesta a fost întocmit în fals, l-a depus la Primăria Comunei Rusăneşti, unde a fost înregistrat sub nr. x la data de 14.12.2020.

La data de 12.10.2017, a fost deschis la Biroul Individual Notarial A. dosarul succesoral nr. x/2017, în vederea dezbaterii succesiunii defunctei D., decedată la data de 30.04.2017.

La dezbaterea acestei succesiuni, notarul public A. a avut în vedere testamentul autentificat sub nr. x/07.06.1994 de notarul de stat AA. din cadrul Notariatului de Stat Local Caracal, prin care testatoarea D., fără descendenţi şi fără ascendenţi în viaţă, a dispus ca, după încetarea sa din viaţă, fratele său B. să stăpânească în plină proprietate suprafaţa de teren, de 1,97 ha, situată pe raza comunei Rusăneşti (adică cota de 1/4 din 7,88 ha), pe care o deţinea ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate conform Lg. nr. 18/1991, în baza adeverinţei nr. x/30.10.1991, eliberată de Comisia Comunală Rusăneşti, jud. Olt.

Prin încheierea finală, din data de 12.12.2017, notarul public A. a stabilit că numitul B. - legatar a acceptat moştenirea defunctei D..

În baza acestei încheieri, notarul public A. a eliberat, la data de 12.12.2017, certificatul de moştenitor nr. x/12.12.2017 prin care a stabilit ca unic moştenitor al defunctei D. pe fratele acesteia B., în calitate de legatar, precum şi masa succesorală compusă din cota de 1/4 din suprafaţa de 6309 mp, teren curţi, construcţii, arabil, vii, situat în comuna Rusăneşti, satul Rusăneşti, str. x, jud. Olt, în sola 25/1, parcela x, 11, 12,13, cu vecinii: R - Malul râului Olt şi W., A - W., J. şi DE 16/1, MZ - X. şi DE 16/1, MN - Y. şi Z.. şi cota de 1/4 din suprafaţa de 72791 mp teren arabil, situat în extravilanul comunei Rusăneşti, satului Rusăneşti, jud. Olt.

La data de 20.10.2021, numiţii B., M., reprezentat de B. în baza procurii autentificate sub nr. x/27.11.2018, U., O. şi N. au solicitat notarului public A. autentificarea actului de partaj voluntar cu privire la terenurile cu suprafeţele de 6309 mp, teren curţi, construcţii, arabil, vii, situat în comuna Rusăneşti, satul Rusăneşti, str. x, jud. Olt, de 72.791 mp, teren arabil situat în extravilanul comunei Rusăneşti, satului Rusăneşti, jud. Olt, şi de 700 mp - alte terenuri neagricole situate în extravilanul comunei Rusăneşti, satul Rusăneşti, jud. Olt, înscrise în titlul de proprietate nr. x eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Prin actul de partaj voluntar, autentificat de notarul public A. sub nr. x/20.10.2021, s-a reţinut că numitul B. va primi toate cele trei suprafeţe de teren, de 6309 mp, teren curţi, construcţii, arabil şi vii, situat în comuna Rusăneşti, satul Rusăneşti, str. x, jud. Olt, de 72.791 mp, teren arabil situat în extravilanul comunei Rusăneşti, satul Rusăneşti, jud. Olt, şi de 700 mp - alte terenuri neagricole situate în extravilanul comunei Rusăneşti, satul Rusăneşti, jud. Olt,

De asemenea, U., O. şi N. au declarat că nu primesc nici un bun în urma partajului, dreptul lor de proprietate asupra cotei indivize de 1/4 din cele trei suprafeţe de teren, astfel cum a fost stabilită prin certificatul de moştenitor nr. x din 21.11.2017, supliment la certificatul de moştenitor nr. x/06.08.2012, eliberat de notarul public S., suplimentat cu certificatul de moştenitor suplimentar nr. 150/20.08.2012, eliberat de notarul public S. în dosarul nr. x/2012, rectificat prin încheierea de îndreptare a erorii materiale nr. 34/25.09.2012, eliberat de notarul public S., primindu-l B., faţă de care nu aveau nici o pretenţie bănească sau de altă natură.

M., reprezentat de B., în baza procurii autentificate sub nr. x/27.11.2018 de notarul public BB., a declarat că nu primeşte nici un bun în urma partajului, dreptul său de proprietate asupra cotei indivize de 1/4 din cele trei suprafeţe de teren, astfel cum a fost stabilită prin certificatul suplimentar de moştenitor nr. 157 din 27.11.2018, eliberat de notarul public BB., primindu-l unchiul său B., faţă de care nu avea nici o pretenţie bănească sau de altă natură.

Conform procurii autentificate sub nr. x/27.11.2018 de notarul public BB., numitul M. îl împuternicea pe B. ca, în numele său şi pentru el, să facă toate demersurile legale şi necesare, în vederea intabulării în cartea Funciară a suprafeţelor de tern sus-menţionate. Totodată, M. îl împuternicea pe B. ca, în numele său şi pentru el, să-l reprezinte la încheierea contractului de donaţie, prin care îi dona mandatarului său B. cota sa de proprietate, de 1/4 din terenurile sus-menţionate.

În vederea executării mandatului, mandatarul B. putea face orice fel de cereri şi declaraţii necesare, îl putea reprezenta cu puteri depline pe M. în faţa oricăror persoane fizice sau instituţii implicate în realizarea mandatului, putea solicita şi ridica orice document necesar, putea solicita notarului public obţinerea certificatului de carte funciară pentru autentificare, putea depune actele de proprietate, precum şi toate documentele solicitate pentru încheierea contractului de donaţie, putea stabili clauzele contractului de donaţie şi putea declara că era de acord cu transmiterea proprietăţii cu toate atributele sale şi cu intabularea dreptului de proprietate pe numele donatarului, achitând taxele şi impozitele aferente şi semnând în numele mandantului M. şi pentru el contractul de donaţie, precum şi oriunde trebuinţa o va cere, semnătura sa fiindu-i pe deplin opozabilă.

La data de 20.01.2022, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Corabia sub nr. x/2022, acţiunea de partaj judiciar formulată de reclamanţii P. C. în contradictoriu cu pârâţii B., D., U., N., O. şi M..

Prin contractul de vânzare drepturi litigioase autentificat sub nr. x/23.05.2022, de notarul public CC., M., în calitate de vânzător, a vândut numitei C., în calitate de cumpărătoare, drepturile litigioase derivate din calitatea de pârât în litigiul supus judecăţii, în dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Corabia, cu preţul de 10.000 euro, achitat integral de cumpărătoare, în numerar, la o dată anterioară autentificării actului.

Analizând materialul probator administrat în cauză procurorul a reţinut că, deşi sub aspect formal fapta săvârşită de suspectul A., constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ocazia deschiderii procedurilor succesorale pentru defuncţii J. şi K., prin încălcarea dispoziţiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, acesta nu a dispus citarea tuturor celor care aveau vocaţie la moştenirea celor doi defuncţi, omiţând să-i citeze, în calitate de prezumtivi moştenitori, pe fiul acestora, pe nume L., şi pe copii defunctei Q., fiică a acelor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., deşi în cuprinsul sesizărilor nr. 29/12.10.2017 şi nr. 30/12.10.2017, pentru deschiderea procedurii succesorale, eliberate de Primăria Comunei Rusăneşti, erau menţionaţi şi aceşti prezumtiv moştenitori cu adresele de domiciliu, cauzând o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime persoanei vătămate C. fratelui acesteia P., fiica şi fiul defunctei Q., şi persoanei vătămate D., fiul defunctului L., în prezent decedat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în raport de conţinutul şi împrejurările concrete de săvârşire a acesteia, modul de comitere al faptei, dar şi de persoana suspectului A., în vârstă de 69 ani, suferind de hipertensiune arterială esenţială cu risc cardiovascular ridicat, dislipidemie, diabet zaharat tip II complicat, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale şi nu a mai comis până în prezent vreo altă faptă de natură penală, apreciem că, în cauză, nu există interes public în continuarea urmăririi penale faţă de acesta, fiind aplicabile dispoziţiile art. 318 C. proc. pen., ce reglementează instituţia renunţării la urmărirea penală.

Referitor la fapta de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina suspectului A., constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ocazia deschiderii procedurilor succesorale pentru defuncţii J. şi K., acesta a omis, cu ştiinţă, să treacă în cuprinsul încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 şi al certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017 ca prezumtivi moştenitori ai defuncţilor J. şi K. pe fiul acestora, pe nume L., şi pe copii defunctei Q., fiică acelor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., şi să analizeze situaţia fiecăruia dintre aceştia, deşi în cuprinsul sesizărilor nr. 29/12.10.2017 şi nr. 30/12.10.2017, pentru deschiderea procedurii succesorale, eliberate de Primăria Comunei Rusăneşti, erau menţionaţi şi aceşti prezumtivi moştenitori cu adresele de domiciliu, s-a constatat că, în cauză s-a împlinit, la data de 11.02.2023, termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 5 ani, prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. (termen care a fost suspendat 2 luni pe timpul stării de urgenţă), care a început să curgă de la data de 12.12.2017, având în vedere că infracţiunea de fals intelectual se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani, motiv pentru care se va dispune clasarea cu privire la această infracţiune în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Cu privire la împrejurările încheierii de către notarul public A. a actului de partaj voluntar, care a fost autentificat de sub nr. x/20.10.2021, în sarcina acestuia s-a constatat că nu se poate reţine infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

În acest sens s-a reţinut că, prin încheierea acestui act de partaj voluntar, părţile B., M., U., O. şi N. au urmărit încetarea stării indiviziune asupra terenurilor, înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, în vederea întregii dreptului de proprietate al coproprietarului B., asupra terenurilor cu privire la care părţile implicate aveau un drept de proprietate în indiviziune.

În speţă, M., în calitate de mandant, a împuternicit prin procura autentificată sub nr. x/27.11.2018, de notarul public BB., Eugen pe mandatarul B. să îl reprezinte la încheierea contractului de donaţie, prin care îi dona acestuia cota sa de proprietate asupra terenurilor.

Din examinarea mandatului dat numitului B. prin procură, a rezultat că s-au acordat puteri depline de către mandantul M., ca mandatarul B. să acţioneze în numele său şi pentru sine, în sensul donării sieşi a cotei părţi pe care mandantul o deţinea din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Mandantul M. a dat puteri depline mandatarului B. pentru înstrăinarea cotei sale de proprietate din terenurile sus-menţionate.

Faptul că a fost încheiat un act de partaj voluntar, în loc de act de donaţie, nu înseamnă că s-au depăşit limitele mandatului dat de mandantul M., ci reprezintă un act juridic care se încadrează în limitele împuternicirii primite de la mandant, scopul pentru care s-a realizat fiind, din punct de vedere juridic, întregirea dreptului de proprietate al numitului B. asupra respectivelor terenuri.

În acest sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă într-o speţă similară prin decizia nr. 4305/04.12.2013, prin care a statuat că o interpretare rigidă şi pur formală, în interpretarea limitelor mandatului, ar conduce la destabilizarea securităţii raporturilor juridice statornicite între părţi, în concordanţă cu condiţiile cerute de art. 948 C. civ.

Totodată, prin încheierea acestui act de partaj voluntar nu le-au fost vătămate în nici un fel drepturile persoanelor vătămate C. D., având în vedere că actul de partaj voluntar, autentificat de notarul public A. sub nr. x/20.10.2021, a avut ca obiect terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pe care nu figurează, în calitate de coproprietari, autorii celor două persoane vătămate, şi anume: defuncţi L. şi Q..

Mai mult, aceste terenuri nu au făcut parte din masa succesorală a defuncţilor J. şi K..

Chiar dacă prin contractul de vânzare drepturi litigioase, autentificat sub nr. x/23.05.2022, de notarul public CC., M., în calitate de vânzător, a vândut numitei C., în calitate de cumpărătoare, drepturile litigioase derivate din calitatea de pârât în litigiul supus judecăţii, în dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Corabia, cu preţul de 10.000 euro, achitat integral de cumpărătoare, în numerar, la o dată anterioară autentificării actului, respectivele drepturi litigioase se refereau la bunurile care au făcut parte din masa succesorală a defuncţilor J. şi K., cu privire la care persoana vătămată C. fratele acesteia P. au solicitat partajul judiciar, iar nu la terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Cu privire la infracţiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prev. art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pretins săvârşită de către suspectele D. şi E., s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., având în vedere că din probatoriul administrat în cauză a reieşit că suspectul A., în calitate de notar public, când a procedat la audierea celor două suspecte, în calitate de martor, cu ocazia deschiderii succesiunilor defuncţilor J. şi K., le-a pus întrebările, de aşa manieră, încât acestea să nu facă referire, în răspunsurile lor, la prezumtivii moştenitori, pe care acesta nu i-a citat în cadrul procedurii succesorale, amintindu-le martorelor numele celor patru persoane, respectiv: D., T., B. şi V., care erau menţionate pe titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997 de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, şi întrebându-le dacă le cunoşteau pe acestea şi dacă cele patru persoane erau fraţi, aspect confirmat de cele două martore, care apoi au semnat declaraţiile, în cuprinsul cărora suspectul A. a consemnat, contrar realităţii, faptul că defunctul J. a avut patru descendenţi: B. - fiu, D. - fiică, V. - fiică şi T. - fiu, lipsind intenţia ca formă de vinovăţie la săvârşirea acestei infracţiuni de fiecare dintre cele două suspecte.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. faţă de notarul public A. pentru săvârşirea a două infracţiuni de participaţie improprie la mărturie mincinoasă în formă continuată, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, cu intenţie, prin manierea de audiere a suspectelor D. şi E., în calitate de martore, în cursul lunii decembrie 2017, în cadrul dosarelor succesorale, le-a determinat pe acestea să nu spună tot ceea ce ştiau cu privire la descendenţii defuncţilor J. şi K., în sensul că au omis să spună despre prezumtivii moştenitori L., C. P., având în vedere că, în luna februarie 2023, s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 5 ani, prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. (termen care a fost suspendat 2 luni pe timpul stării de urgenţă), infracţiunea de mărturie mincinoasă fiind pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În sarcina numitelor D. şi E. s-a constatat că nu se poate reţine nici săvârşirea infracţiunilor de complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 323 C. pen., deoarece din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că acestea l-au ajutat în vreun mod, cu intenţie, pe suspectul A. la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual sau pe suspectul B. la săvârşirea infracţiunii de uz de fals, motiv pentru care se va dispune clasarea cu privire la aceste infracţiuni în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Referitor la suspectul B. s-a reţinut că, deşi sub aspect formal fapta săvârşită de acesta, constând în aceea că, în cursul lunii decembrie 2020, a folosit, cunoscând că a fost întocmit în fals, certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017, în cuprinsul căruia notarul public A. a omis, cu ştiinţă, să treacă ca prezumtivi moştenitori ai defuncţilor J. şi K. pe fiul acestora, pe nume L., şi pe copii defunctei Q., fiică a celor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., pe care l-a depus la Primăria Comunei Rusăneşti, unde a fost înregistrat sub nr. x, la data de 14.12.2020, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I C. pen., în raport de conţinutul şi împrejurările concrete de săvârşire a acesteia, modul de comitere al faptei, dar şi de persoana suspectului B., în vârstă de 80 ani, suferind de insuficienţă mitrală, diabet zaharat tip 2 sub ADO complicat, dislipidemie, care nu a mai comis până în prezent vreo altă faptă de natură penală, apreciem că, în cauză, nu există interes public în continuarea urmăririi penale faţă de acesta, fiind aplicabile dispoziţiile art. 318 C. proc. pen., ce reglementează instituţia renunţării la urmărirea penală.

În sarcina suspectului B. s-a constatat că nu se poate reţine şi săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., deoarece din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că acesta l-a ajutat în vreun mod, cu intenţie, pe suspectul A. la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, motiv pentru care se va dispune clasarea cu privire la aceste infracţiuni în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În cauză s-a precizat că nu se poate reţine faptul că suspecţii A. şi B. şi suspectele D. şi E. ar fi făcut parte dintr-un grup infracţional organizat, în scopul de a comite infracţiunii în vederea eliberării certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017, deoarece numai susţinerea persoanei vătămate C. în acest sens, necoroborată cu nici o altă probă, nu dovedeşte existenţa unui grup infracţional organizat, întrucât această entitate nu poate fi prezumată, ci trebuie dovedit că are un conducător, că durează de o anumită perioadă de timp şi că a acţionat, în mod coordonat, în vederea comiterii de infracţiuni, dovadă care nu a fost făcută în prezenta cauză, motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei referitor la infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Referitor la împrejurările în care a fost autentificat sub nr. x/07.06.1994, de către notarul de stat AA. din cadrul Notariatului de Stat Local Caracal, testamentul prin care testatoarea D., fără descendenţi şi fără ascendenţi în viaţă, a dispus ca, după încetarea sa din viaţă, fratele său B. să stăpânească în plină proprietate suprafaţa de teren, de 1,97 ha, situată pe raza comunei Rusăneşti, (adică cota de 1/4 din 7,88 ha), pe care o deţinea ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate conform Lg. nr. 18/1991, în baza adeverinţei nr. x/30.10.1991, eliberată de Comisia Comunală Rusăneşti, jud. Olt, având în vedere că termenul de prescripţie a răspunderii penale, de 5 ani, în privinţa infracţiunii de fals intelectual, reclamată de persoana vătămată C., s-a împlinit la data de 06.06.1999, anterior sesizării organelor de urmărire penală, în cauză nu s-au mai efectuat cercetări cu privire la această infracţiune, deoarece a intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea.

Având în vedre că numiţii F., G., H. şi I., funcţionari în cadrul Primăriei Comunei Rusăneşti, jud. Olt, nu au vreo calitate, care să atragă competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Corabia, în vederea efectuării de cercetări faţă respectivii funcţionari sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.

Referitor la fapta sesizată de vătămată C., prin intermediul avocatului DD., la data de 22 mai 2023, constând în aceea că B. ar fi folosit certificatul de moştenitor nr. x/12.12.2017, întocmit în fals de notarul public A., la încheierea unor convenţii de vânzare - cumpărare pentru casa de locuit şi terenul intravilan cu numiţii EE. şi FF., s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Corabia, având în vedere că, la momentul formulării acestei noi sesizări, urmărirea penală în această cauză era finalizată, iar numitul B. nu au vreo calitate, care să atragă competenţa de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, urmând ca, în dosarul care se va forma în urma disjungerii, organele de urmărire penală să se pronunţe şi asupra cererii persoanei vătămate C. cu privire la audierea, în calitate de martori, a numiţilor EE. şi FF..

Totodată, având în vedere că în cuprinsul încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 şi nr. y/2017 şi al certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017, suspectul A. a omis, cu ştiinţă, să treacă ca prezumtivi moştenitori ai defuncţilor J. şi K. pe fiul acestora, pe nume L., şi pe copiii defunctei Q., fiică acelor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară, de la Curtea de Apel Craiova, pentru a se pronunţa asupra măsurii desfiinţării acestor înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de dispoziţiile art. 5491 C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a reţinut, în esenţă, că, neîndeplinirea procedurii de citare cu unul sau mai mulţi prezumtivi moştenitori nu conferă caracter fals încheierii finale, decât în măsura în care în aceasta se menţionează în mod evident aspecte necorespunzătoare realităţii în legătură cu modul în care a fost efectuată această procedură (spre exemplu se menţionează că a fost legal citat un anumit moştenitor, deşi citaţia nu a fost înmânată, sau nu a fost emisă o astfel de citaţie, se consemnează contrar realităţii că un moştenitor nu s-a prezentat sau viceversa).

Consecinţa nelegalei citări a tuturor moştenitorilor, în absenţa altor manopere din partea notarului public care să disimuleze realitatea obiectivă (de genul celor exemplificate mai sus) nu imprimă caracter fals încheierii finale sau certificatului de moştenitor, ci deschide acestora calea acţiunii în anulare, fie pe cale judecătorească (art. 120 alin. (1) din Legea 36/1995), fie pe cale graţioasă (alin. (2) al aceluiaşi art. 120), tot aşa cum neîndeplinirea procedurii de citare cu o parte într-un proces nu face ca hotărârea judecătorească să fie produsul unei infracţiuni de fals intelectual ci deschide părţii interesate posibilitatea exercitării căilor de atac.

De altfel, încheierea finală notarială are caracterul unei convenţii între moştenitori, operaţiunile de atestare efectuate de notarul public vizând modul de exercitare de către succesibili a dreptului lor de opţiune succesorală, şi, în funcţie de opţiuni, stabilirea din categoria succesibililor a moştenitorilor defunctului, numărul şi calitatea lor, renunţătorii, străinii de moştenire, nedemnii de a moşteni, modul de administrare a dovezilor privind compunerea masei succesorale, acordul moştenitorilor cu privire la calitatea de bun comun sau propriu al anumitor bunuri, cota din bunurile comune care a aparţinut defunctului.

Admiţând că încheierile finale şi certificatul de moştenitor analizate în cauză ar putea fi afectate de o cauză de nulitate specifică dreptului civil, Curtea a reţinut că prin nulitate se înţelege sancţiunea aplicată unei operaţiuni juridice, respectiv unui act juridic, care lipseşte de consecinţe juridice o manifestare de voinţă exprimată prin încălcarea condiţiilor de lege pentru încheierea sa valabilă, şi nu una care afectează doar suportul material al acestuia - înscrisul constatator al operaţiunii juridice, respectiv instrumentum, aşa cum este cazul operaţiunii de desfiinţare a înscrisurilor reglementată de disp. art. 5491 C. proc. pen.

Ţinând cont că actul juridic, în sensul de manifestare de voinţă ce naşte, modifică sau stinge un raport juridic nu se confundă cu înscrisul constatator al acestuia, faptul că manifestarea de voinţă a succesorilor nu a îndeplinit condiţiile legale pentru naşterea valabilă a raportului juridic (nefiind asigurat cadrul procedural pentru exprimarea voinţei tuturor succesibililor) nu transformă înscrisul constatator - încheierea succesorală finală, sau actul întocmit în baza acestuia (certificatul de moştenitor) în înscrisuri falsificate la momentul întocmirii lor.

În consecinţă, s-a arătat că cele două încheieri a căror desfiinţare se solicită şi certificatul de moştenitor emis în baza acestora nu sunt înscrisuri falsificate în sensul art. 321 C. pen., ci acte juridice emise de notarul public cu nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru întocmirea lor valabilă, sancţiune ce poate fi aplicată doar de instanţa civilă competentă potrivit legii şi nu prin procedura desfiinţării înscrisurilor în cadrul procesului penal.

Pentru aceste considerente, în baza art. 5491 C. proc. pen., instanţa de fond a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Parchet privind desfiinţarea încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 şi y/2017 şi a certificatului de moştenitor nr. x/12.12.2017, întocmite de notarul public A..

Împotriva acestei hotărâri au formulat contestaţii C. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2024, primul termen de judecată fiind stabilit, aleatoriu, la data de 20 martie 2025, termen la care au avut loc dezbaterile.

În motivarea contestaţiei formulate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a susţinut, contrar aprecierii instanţei de fond, că încheierile din data de 12.12.2017 şi certificatul de moştenitor nr. x din 12.12.2017 sunt obiect material (produsul) infracţiunii prevăzute de art. 321 C. pen. pentru care s-a dispus soluţia de clasare faţă de suspectul A., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, soluţia fiind menţinută prin încheierea nr. 133 din 07.12.2023 a Curţii de Apel Craiova.

Contestatoarea C. a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii atacate şi, în rejudecare, să se dispună admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi desfiinţarea înscrisurilor menţionate în cuprinsul acesteia.

Examinând contestaţiile formulate de C. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza actelor şi lucrărilor din dosar şi în raport de criticile invocate, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 5491 alin. (1) C. proc. pen., " în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a desfiinţării unui înscris, ordonanţa de clasare sau, după caz, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărire penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoţită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, după expirarea termenului prevăzut de art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă ori prin care a fost confirmată ordonanţa de renunţare la urmărire penală".

Înalta Curte are în vedere că sesizarea formulată în temeiul art. 5491 C. proc. pen. are ca obiect desfiinţarea unui înscris în sensul de instrumentum probationes, nu în sensul de negotium al cărui caracter fals sau nu a fost disputat în faza urmăririi penale.

Potrivit dispoziţiilor art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., ordonanţa de clasare cuprinde şi dispoziţii privind sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare totală sau parţială a unui înscris.

În speţă, prin ordonanţa nr. 103/P/2022 din 06.06.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, procurorul a dispus o soluţie de clasare în legătură cu fapta notarului public de a omite cu ştiinţă să treacă în cuprinsul celor două încheieri din data de 12.12.2017 şi a certificatului de moştenitor nr. x din 12.12.2017 ca prezumtivi moştenitori ai defuncţilor J. şi K. pe fiul acestora L. şi pe descendenţii fiicei postdecedate Q., reţinând că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale şi a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu propunere de desfiinţare a acestor înscrisuri.

Această ordonanţă reprezintă actul prin care judecătorul de cameră preliminară a fost sesizat, propunerea de desfiinţare a înscrisului trebuind să-şi găsească un fundament probator în dosarul de urmărire penală, ca punct de pornire pe baza căruia judecătorul de cameră preliminară, în procedură contradictorie, poate soluţiona sesizarea, administrând, fie din oficiu, fie la cererea părţilor probele nececesare pentru stabilirea caracterului fals sau nu al înscrisului a cărui desfiinţare este solicitată.

Pentru a se proceda la desfiinţarea unui înscris este necesar ca, din datele existente, să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la ipoteza în care acestea sunt urmarea comiterii unei fapte de fals, cu privire la care s-a dispus soluţia clasării.

Dispoziţiile procedural penale impun judecătorului să efectueze verificări în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a oricăror înscrisuri noi prezentate de părţi.

În acest context, judecătorul de cameră preliminară, statuând asupra fondului cauzei, urmează a pronunţa o hotărâre prin care admite sau respinge sesizarea formulată de procuror, pronind de la probatoriul administrat în faza de urmărire penală a procesului cu privire la caracterul fals al înscrisului aflat în dosarul de urmărire penală ce a fost înaintat instanţei, probatoriu eventual completat prin probele administrate din oficiu sau la cererea părţilor din procesul penal sau a altor persoane interesate, citate în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară reţine, în acord cu judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond că, neîndeplinirea procedurii de citare cu unul sau mai mulţi prezumtivi moştenitori nu conferă caracter fals încheierii finale notariale, decât în măsura în care în cuprinsul acesteia se menţionează, în mod evident, aspecte necorespunzătoare realităţii în legătură cu modul în care a fost efectuată această procedură.

În cauză, se observă că, în cadrul celor două dosare succesorale instrumentate de notarul public A., nu au fost conceptaţi şi alţi moştenitori decât cei prevăzuţi în titlu de proprietate funciară nr. x sau moştenitorii acestora, notarul apreciind că doar aceştia au vocaţie concretă la moştenire.

Înalta Curte reţine că certificatele de moştenitor, în ceea ce priveşte persoanele care sunt posibili moştenitori legali ai persoanei defuncte, au la bază o anumită documentaţie referitoare la urmaşii decedatului. Însă, stabilirea moştenitorilor persoanei decedate, a persoanelor renunţătoare la moştenire sau străine de succesiune prin neacceptare, respectiv a cotei părţi ce li s-ar cuveni fiecăruia dintre moştenitori şi drepturile succesorale ale acestora excedează procedurii pendinte, stabilite în condiţiile art. 5491 din C. proc. pen.

Aceste aspecte pot fi supuse analizei instanţei competente pe calea unei acţiuni civile în anulare, în condiţiile legii, neputând fi puse în discuţie în prezentul cadru procesual şi pe cale de consecinţă reţinute ca temei de desfiinţare a celor două încheieri notariale şi a certificatului de moştenitor subsecvent.

Aşadar, încheierile nr. 583/2017 şi nr. 584/2017 precum şi certificatul de moştenitor nr. x din 12.12.2017 sunt rezultatul modului în care notarul public a evaluat vocaţia concretă de a succede şi a conceput citarea succesibililor, iar consecinţa nelegalei citări a tuturor moştenitorilor, în absenţa altor manopere din partea notarului public care să disimuleze realitatea obiectivă nu conferă caracter fals încheierilor finale sau certificatului de moştenitor, ci deschide acestora, aşa cum s-a arătat anterior, calea acţiunii în anulare, fie pe cale judecătorească (art. 120 alin. (1) din Legea nr. 36/1995), fie pe cale graţioasă (art. 120 alin. (2) din Legea nr. 36/1995).

Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, aspect în raport de care va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii C. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva încheierii nr. 52 din data de 03 iunie 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., o va obliga pe contestatoarea C. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielie ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii C. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva încheierii nr. 52 din data de 03 iunie 2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 20 martie 2025.