Robbery case: Appeal allowed to extend absolute nullity to medical expert report due to investigative incompetence of a lawyer

Şedinţa publică din data de 20 martie 2025

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 3 din 28 ianuarie 2025 pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a fost admisă excepţia invocată de inculpatul A. privind nelegalitatea probelor administrate în cauză, a actelor de urmărire penală şi a actului de sesizare a instanţei.

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., s-a constatat nulitatea absolută a probelor administrate în cauză, a actelor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. x/2020, cu excepţia plângerii numitei B. formulată la data de 03.03.2020 la organele de cercetare penală, a celor cu privire la care sunt incidente dispoziţiile art. 60 C. proc. pen., respectiv: constarea preliminară din data de 03.03.2020 - dosar, raportul de expertiză medico legală, precum şi a actului de sesizare a instanţei nr. 794/P/2020 emis de Parchetul de pe lângă Târgu Jiu privind pe inculpatul A..

Au fost excluse probele administrate, actele de urmărire penală efectuate în dosarul nr. x/2020 (cu excepţia plângerii numitei B. formulată la data de 03.03.2020, la organele de cercetare penală, dosar, a celor cu privire la care sunt incidente dispoziţiile art. 60 C. proc. pen. respectiv, constarea preliminară din data de 03.03.2020, dosar, raportul de expertiză medico legală, dosar) şi actul de sesizare a instanţei nr. 794/P/2020 emis de Parchetul de pe lângă Târgu Jiu, întrucât urmărirea penală a fost efectuată de organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei.

În temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) teza a I a şi lit. b) C. proc. pen., s-a dispus restituirea cauzei nr. 794/P/2020 la Parchetul de pe lângă Târgu Jiu.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg Jiu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 1267 din 02.10.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Târgu - Jiu în temeiul art. 47 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a admis excepţia de necompetentă după calitatea persoanei a Judecătoriei Târgu- Jiu, invocată de instanţă din oficiu, iar, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus declinarea cauzei privind pe inculpatul A., în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Târgu - Jiu a reţinut că potrivit înscrisurilor depuse la dosar rezultă că inculpatul A. avea calitatea de avocat la data 03.03.2020 (data săvârşirii pretinsei infracţiuni), calitate pe care o deţine în continuare, acesta fiind înscris pe tabloul avocaţilor incompatibili din Baroul Gorj.

Prin urmare, instanţa a constatat că nu este competentă să soluţioneze cauza, competenţa după calitatea persoanei aparţinând Curţii de Apel Craiova.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 09.10.2024, sub nr. x/2024.

Prin încheierea nr. 105 din 04.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2024, în baza art. 3861 C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. s-a constatat nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară privind pe inculpatul A. şi pe cale de consecinţă s-a desfiinţat în totalitate încheierea nr. 272 din 23.10.2023 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2023, precum şi încheierea nr. 110/14.12.2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Gorj, în dosarul nr. x/2023.

S-a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară şi s-a fixat termen pentru soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate de către inculpatul A., după rămânerea definitivă a încheierii.

După rămânerea definitivă a încheierii anterior menţionate, la termenul de judecată din data de 09.12.2024, inculpatul A. a formulat excepţii privind neregularitatea rechizitoriului nr. x din 13.06.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Targu Jiu, prin care a invocat incidenţa nulităţii absolute, prevăzută de art. 281 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen. (competenta materială şi competenţa după calitatea persoanei a organului de urmărire penală) întrucât rechizitorul a fost emis de către un procuror necompetent după calitatea persoanei, considerente pentru care în baza art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., în situaţia în care procurorul nu se conformează potrivit art. 345 alin. (3) C. proc. pen. dispoziţiilor instanţei de judecată, s-a solicitat restituirea cauzei la parchet pentru refacerea actului de sesizare de către un organ de urmărire penala competent, vătămările aduse prin acesta neputând fi înlăturate decât prin desfiinţarea actului respectiv.

La data de 13.01.2025, inculpatul A. a formulat din nou cereri şi excepţii solicitând, în temeiul art. 345 alin. (3) C. proc. pen., să se constate neregularităţile şi nelegalitatea actului de sesizare şi deopotrivă să se constate nulitatea actelor de urmărire penală, respectiv: ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem datată iniţial din 02.03.2020; ordonanţa nr. 794/P/2020 din data 03.03.2020 de efectuare în continuare a penale faţă de numitul A. neconfirmată de procuror; ordonanţa din 28.03.2023 emisă de organul de cercetare penală privind efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de subsemnatul A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 233 C. pen.; ordonanţa din 29.03.2023 emisă de procuror privind confirmarea ordonanţei din 28.03.2023; ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din 20.04.2023; rechizitoriu nr. x din 13.06.2023 şi toate actele şi probele din dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu întrucât au fost administrate de către un organ de cercetare penală necompetent material, inferior organului de cercetare penală competent conform art. 38 alin. (1) lit. d) raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)1) C. proc. pen.

Analizând cererile şi excepţiile invocate de către inculpatul A., judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2020 din 13.06.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Sub aspectul situaţiei de fapt, în sarcina inculpatului s-a reţinut că, la data de 03.03.2020, în jurul orelor 17:15, în timp ce se afla pe casa scării la Grădiniţa nr. 8 de pe str. x, din mun. Tg-Jiu, judeţul Gorj, a deposedat prin acte de violenţă pe B. (...) de telefonul mobil marca C., smulgându-i-l din mână şi producându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile îngrijiri medicale, conform Raportului de Expertiză Medico-Legal întocmit de Serviciul de Medicină legală Gorj.

În ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală s-a constatat că, prin ordonanţa nr. 794/P/2020 din 03.03.2020, organele de cercetare penală au dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 C. pen., iar, prin ordonanţa nr. 794/P/2020 din din aceeaşi dată, organele de urmărire penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Prin ordonanţa din 09.01.2023, procurorul a infirmat ordonanţa nr. 794/P/2020 din data de 03.03.2020 emisă de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei municipiului Târgu - Jiu - Biroul Investigaţii Criminale prin care a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A..

Ulterior, prin ordonanţele nr. 794/P/2020 din data de 28.03.2023, respectiv nr. 794/P/2020 din 29.03.2023, organele de cercetare penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 C. pen.

Prin ordonanţa nr. 794/P/2020 din data de 20.04.2023, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova a reţinut că, în ceea ce priveşte competenţa materială a instanţei, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât inculpatul A. la momentul săvârşirii presupusei fapte (03.03.2020) era avocat suspendat şi înscris pe Tabloul avocaţilor incompatibili din Baroul Gorj.

Întrucât calitatea de avocat a inculpatului A. nu a încetat, fiind numai suspendat, urmărirea penală a fost efectuată de un organ de cercetare necompetent după calitatea persoanei, constatându-se că, în raport cu cele statuate de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 302/2017, publicată în M.Of. nr. 566 din 17 iulie 2017, cu privire la soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., dar cuprinsă şi în dispoziţiile art. 281 alin. (1), lit. b)1 C. proc. pen. din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., actele de urmărire penală şi mijloacele de probă efectuate în dosarul de urmărire penală nr. 794/P/2020, sunt lovite de nulitate absolută, cu excepţia plângerii numitei B. formulată la data de 03.03.2020, la organele de cercetare penală (dosar), a celor cu privire la care sunt incidente dispoziţiile art. 60 C. proc. pen. respectiv, constarea preliminară din data de 03.03.2020 (dosar) şi raportul de expertiză medico legală .

De asemenea, s-a reţinut că şi actul de sesizare al instanţei nr. 794/P/2020 nu este regulamentar întocmit, fiind emis de un organ judiciar necompetent după calitatea persoanei, respectiv de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, astfel că este lovit de nulitate absolută, întrucât acesta trebuia întocmit de procuror din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Totodată, s-a constatat că, în raport cu aspectele stabilite de Curtea Constituţională şi cu regimul juridic al acestei categorii de nulităţi, reglementat în art. 281 alin. (2) şi (4) lit. a) C. proc. pen., vătămarea procesuală cauzată inculpatului A., prin încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţă după calitatea persoanei de către organele de cercetare penală şi organul judiciar care a emis actul procedural, organe judiciare care erau obligate, în condiţiile art. 58 C. proc. pen. să verifice dacă în virtutea legii aveau atribuţii de a desfăşura urmărirea penală, de a emite acte procedurale, reprezintă o atingere deosebit de gravă, concretizată în obstrucţionarea mecanismului prin care se înfăptuieşte justiţia în cea dintâi etapă a procesului penal, ce are ca obiect strângerea probelor necesare a stabili dacă există sau nu temeiuri de sesizare a instanţei şi de a întocmi rechizitoriul, nulitate care este prezumată iuris et de iure şi nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actelor procesuale şi procedurale îndeplinite de organul necompetent.

Referitor la susţinerile reprezentantului Ministerului Public în sensul că nu este incidentă nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, a mijloacelor de probă efectuate în cauză, respectiv a actului de sesizare a instanţei de judecată în condiţiile în care inculpatul nu a adus la cunoştinţa organelor de cercetare penală calitatea de avocat, Judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a arătat că incidenţa nulităţii absolute nu este condiţionată de reţinerea unei culpe a organului de cercetare penală, sancţiunea intervenind ori de câte ori se constată încălcarea acestor norme.

În ceea ce priveşte celelalte excepţii invocate de către inculpatul A., s-a arătat că raportat la soluţia ce urmează a fi dispusă privind necompetenţa organelor de urmărire penală după calitatea persoanei, acestea nu vor mai fi analizate.

Împotriva acestei încheieri inculpatul A. a formulat contestaţie, în termen legal, criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, în cuprinsul motivelor scrise depuse la dosar, contestatorul inculpat a arătat că, în mod greşit, instanţa de fond nu a dispus şi anularea constatării preliminare din 03.03.2020 şi a raportului de expertiză medico - legală din 11.03.2023 în condiţiile în care există o legătură directă între acestea şi ordonanţele deja anulate de către instanţă, fiind întocmite ulterior şi ca efect al actelor de urmărire penală a căror nulitate absolută a fost constatată de către instanţa de fond.

De asemenea, în ceea ce priveşte aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 60 C. proc. pen., contestatorul - inculpat a arătat că, în speţă, nu este îndeplinită condiţia prevăzută de legiuitor cu privire la " cazuri urgente", în condiţiile în care dosarul a stat în nelucrare o perioadă de 3 ani (2020-2023).

Prin urmare, s-a menţionat că voinţa legiuitorului în momentul adoptării dispoziţiilor art. 60 C. proc. pen. a fost aceea ca textul de lege să fie aplicat cu caracter excepţional în cazurile care sunt cu adevărat urgente, respectiv infracţiunile flagrante, unde măsurile trebuie luate de îndată pentru a nu se pierde probele.

Totodată, s-a arătat că adresa prin care a fost solicitată efectuarea unei expertize medico-legale este emisă la de 04.03.2020, aceasta figurând înregistrată sub nr. x din 04.03.2019, iar, constatarea medico-legală înaintată la dosar datează din 03.03.2020, respectiv cu o zi înainte de a fi investit Serviciul de Medicină Legală Gorj cu efectuarea unei astfel de expertize.

În realitate, în opinia apărării, examinarea medico - legală nu s-a efectuat la data de 03.03.2023 aşa cum este menţionat în Raportul de expertiză medico-legal nr. x din 11.03.2020, întrucât, audierile s-au derulat la data de 03.03.2023 până la miezul nopţii, iar, persoana vătămată a fost prezentă la poliţie unde nu s-a prezentat niciun medic legist, inculpatul A. fiind, de asemenea, prezent personal la poliţie până la ora 24:00, în ziua de 03.03.2020, sub acest aspect inculpatul formulând plângere penală împotriva medicului legist D. din cadrul SML Gorj ce face obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu - Jiu.

În Raportul de expertiză medico - legală nr. x din 11.03.2020, medicul legist D. a menţionat că, în baza adresei nr. x/04.03.2020 a IPJ Gorj:

"am examinat azi 03.03.2020 pe numita B.", însă, persoana vătămată se numea la aceea dată B..

Prin urmare, s-a solicitat excluderea din dosarul de urmărire penală a actelor anterior menţionate, având în vedere că acestea conţin erori şi modificări efectuate cu încălcarea dispoziţiilor art. 277 C. proc. pen. şi nu au fost îndreptate în conformitate cu dispoziţiile art. 278 alin. (3) C. proc. pen.

Pentru motivele anterior expuse, s-a solicitat admiterea contestaţiei şi, în rejudecare, să se dispună anularea şi excluderea din dosarul penal nr. x/2020 a înscrisurilor denumite: constatări preliminare din data de 03.03.2020 - fila x d.u.p. si raport de expertiză medico-legală - fila x d.u.p.

Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară, verificând cauza prin prisma criticilor invocate şi prin raportare la dispoziţiile art. 347 şi art. 4251 C. proc. pen., apreciază contestaţia formulată de inculpatul A. ca fiind fondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 342 C. proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Aşadar, în această procedură, judecătorul de cameră preliminară verifică competenţa instanţei, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală şi legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Astfel, se observă că examenul judecătorului de cameră preliminară este limitat, prin voinţa legiuitorului, la chestiuni eminamente de drept, circumscrise exigenţelor de formă şi conţinut ale actelor procedurale, de concordanţă a acestora din urmă cu actele procesuale pe care le încorporează ori cu dispoziţiile legale pertinente în faza de urmărire penală; totodată, un astfel de examen implică o evaluare a probelor din aceeaşi unică perspectivă a legalităţii (sau, după caz, a loialităţii), judecătorul analizând doar legalitatea, iar nu oportunitatea actului prin care s-a dispus/respins administrarea unei probe de către organul de urmărire penală.

În raport de obiectivele şi limitele procedurii de cameră preliminară, astfel cum au fost redate în paragraful anterior, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că, în mod corect, prima instanţă a reţinut raportat la calitatea inculpatului A. de avocat, că urmărirea penală trebuia efectuată în cauză de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi nu de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu - Jiu.

Aşadar, se observă că, în speţă, urmărirea penală a fost efectuată de către organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei, încălcându-se astfel dispoziţiile imperative privind competenţa personală.

Potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., încălcarea normelor de competenţă materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală este sancţionată cu nulitatea absolută, sancţiune care intervine independent de existenţa unei vătămări concrete şi care poate fi constatată în orice stare a procesului.

Astfel, referitor la nulitatea absolută, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că, spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută se caracterizează prin faptul că nu poate fi înlăturată în niciun fel, poate fi invocată în orice stare a procesului penal, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) din C. proc. pen., care pot fi invocate în condiţiile prevăzute la art. 281 alin. (4) din acelaşi cod, şi poate fi luată în considerare din oficiu. Aceasta determină întotdeauna anularea actelor procesuale şi procedurale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de lege (Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, paragraful 20).

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor privind competenţa materială şi competenţa după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, instanţa de contencios constituţional a reţinut în considerentele Deciziei nr. 320/2017 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. următoarele: Curtea apreciază că nu poate fi de acceptat ca un parchet ierarhic inferior să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală în cauze care, potrivit legii, sunt date în competenţa unui parchet ierarhic superior. De altfel, chiar dispoziţiile art. 325 din C. proc. pen. permit preluarea de către un parchet, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, a cauzelor care nu sunt date, potrivit legii, în competenţa sa, dar, numai în cazul în care parchetul care preia cazul este un parchet ierarhic superior celui care are competenţa de a efectua sau supraveghea urmărirea penală (paragraful 48).

Tot Curtea Constituţională a arătat în aceeaşi decizie că, astfel, deşi este recunoscut faptul că nulitatea absolută nu poate interveni în cazul oricărei încălcări a normelor de procedură, Curtea apreciază că aceasta trebuie să fie incidentă atunci când normele de procedură încălcate reglementează un domeniu cu implicaţii decisive asupra procesului penal. Referitor la normele de competenţă, Curtea observă că, pentru buna desfăşurare a activităţii organelor judiciare, se impune respectarea fermă a competenţei lor materiale şi după calitatea persoanei. Nerespectarea normelor legale privind competenţa materială şi după calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiţia. Aceasta este şi explicaţia pentru care încălcarea dispoziţiilor legale privind această competenţă se sancţiona în reglementarea anterioară cu nulitatea absolută (paragraful 57).

Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară reţine că instanţa de fond a dispus prin încheierea contestată anularea tuturor actelor de urmărire penală efectuate de organele necompetente, cu excepţia plângerii persoanei vătămate, ca act de sesizare, şi a constatării preliminare din data de 03.03.2020, precum şi a raportului de expertiză medico-legală din data de 11.03.2023.

Or, menţinerea acestor din urmă acte nu poate fi justificată din punct de vedere juridic, în contextul constatării nulităţii absolute a ordonanţelor prin care s-a dispus începerea urmării penale, in rem, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen., efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A., sub aspectul infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen., respectiv punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul A. pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că, potrivit principiilor generale ale dreptului procesual penal, nulitatea actului principal atrage desfiinţarea actelor subsecvente care depind în mod direct de acesta şi care nu pot exista în mod autonom, întrucât sunt lipsite de fundament juridic propriu.

Actele de urmărire penală efectuate ulterior sau în legătură directă cu actul lovit de nulitate absolută sunt, la rândul lor, afectate de aceeaşi sancţiune, în măsura în care nu pot fi disociate de actul iniţial nelegal.

În cauză, constatarea preliminară şi raportul de expertiză medico-legală reprezintă acte de urmărire penală derivate, întemeiate pe desfăşurarea unei urmăriri penale realizate de un organ necompetent după calitatea persoanei.

Totodată, contrar argumentelor instanţei de fond, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de camera preliminară constată că, în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 60 C. pen. privind urgenţa, câtă vreme sunt dubii asupra datei efectuării constatării preliminare, iar, raportul de expertiză medico - legală a fost întocmit la data de 11.03.2023, la un interval de 3 ani de la data faptei (03.03.2020).

Prin urmare, odată constatată nulitatea absolută a actului principal de urmărire penală, Înalta Curte apreciază că se impune constatarea nulităţii absolute şi a constatării preliminare din 03.03.2020, precum şi a raportului de expertiză medico-legală din 11.03.2023, ca acte subsecvente, efectuate în cadrul unei urmăriri penale desfăşurate cu încălcarea normelor de competenţă după calitatea persoanei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară va admite contestaţia formulată de contestatorul inculpat A. împotriva încheierii nr. 3 din 28 ianuarie 2025 pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Va desfiinţează, în parte, încheierea atacată şi rejudecând:

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen. va constata nulitatea absolută a constatării preliminare din 03.03.2020 (fila x d.u.p.) şi a raportului de expertiză medico - legală din 11.03.2023 (fila x d.u.p).

Va exclude probele anterior menţionate întrucât urmărirea penală a fost efectuată de organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei.

Va menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C.pr,.pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul - inculpat A., în cuantum de 720 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de contestatorul inculpat A. împotriva încheierii nr. 3 din 28 ianuarie 2025 pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Desfiinţează, în parte, încheierea atacată şi rejudecând:

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen. constată nulitatea absolută a constatării preliminare din 03.03.2020 (fila x d.u.p.) şi a raportului de expertiză medico - legală din 11.03.2023 (fila x d.u.p).

Exclude probele anterior menţionate întrucât urmărirea penală a fost efectuată de organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei.

Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii contestate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul - inculpat A., în cuantum de 720 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 20 martie 2025.