Change of venue denied over unsubstantiated impartiality claims; petitioner liable for 200 RON costs.

Şedinţa publică din data de 24 aprilie 2025

Asupra cererii de strămutare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 4 aprilie 2025, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 9 aprilie 2025, sub nr. x/2025, petentul A., prin avocat B., a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov, susţinând că există suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor acestei instanţe este afectată datorită împrejurărilor cauzei (în principal), calităţii părţilor (în subsidiar) şi a pericolului de tulburarea a ordinii publice (tertio).

În argumentare, apărarea a arătat, în esenţă, că, prin rechizitoriul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au fost trimişi în judecată mai mulţi inculpaţi (inclusiv petentul A.) pentru presupusa săvârşire a infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi instigare improprie la fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 47 C. pen. rap. la art. 321 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., unii dintre aceştia şi pentru alte infracţiuni, precum complicitate la fals în declaraţii în formă continuată (inculpatul C.), trafic de influenţă (inculpatul D.) şi fals în declaraţii în formă continuată (inculpatul E.).

A mai arătat că rechizitoriul anterior menţionat se află în strânsă legătură cu dosarul penal nr. x/2019 al aceleiaşi unităţi de parchet, în cadrul căruia sunt cercetaţi o serie de inculpaţi pretinşi beneficiari ai grupului organizat trimis în judecată prin acesta.

Din cele două dosare s-au disjuns mai multe cauze, în raport de procedura aleasă de părţi (acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) sau de circumstanţele concrete care priveau părţile (plângeri contra soluţiilor, desfiinţare de înscrisuri, contestare de măsuri asigurătorii, preventive sau contestare a hotărârilor de camera preliminară), care au ajuns să fie soluţionate de Curtea de Apel Braşov.

Practic, dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov a fost soluţionat de acelaşi judecător de cameră preliminară care a soluţionat şi dosarul nr. x/2023 (având la bază rechizitoriul emis în dosarul penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov). În plus, dosarul penal nr. x/2022 a fost conexat la dosarul nr. x/2023, datorită faptului că ambele tribunale învestite cu soluţionarea acestora se află în circumscripţia Curţii de Apel Braşov, judecătorii de la această ultimă instanţă soluţionând toate cererile din cele două dosare, în calea de atac a contestaţiei, apel etc., sau în procedura de desfiinţare de înscrisuri, ambele strâns legate de fondul cauzei. În concret, dosarele nr. x/2022 şi nr. y/2023 reprezintă parte din dosarul de bază, în care se discută despre "grupul infracţional" având ca membrii pe petentul A. şi ceilalţi coinculpaţi.

De asemenea, pe rolul Curţii de Apel Braşov se află şi dosarul penal nr. x/2023, care are ca obiect "desfiinţare înscrisuri", obiectul cauzei fiind strâns legat de cel al dosarelor nr. x/2022 şi nr. y/2023, iar părţile având legătură cu dosarele menţionate. Cu toate că procedura de desfiinţare de înscrisuri nu presupune soluţionarea fondului cauzei, în realitate, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr. 166/2015, pentru asigurarea dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţie este permisă folosirea oricărui mijloc de probă, dar şi dreptul de a solicita administrarea de probe şi a invoca excepţii procedurale de natură a susţine poziţia părţii. Astfel, inclusiv în acest dosar s-au anexat dosarele mai sus menţionate şi s-a admis probatoriul solicitat, judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzei intrând în contact direct cu conţinutul dosarelor componente şi formându-şi astfel propria opinie asupra acestora.

Or, în condiţiile în care actele efectuate în aceste dosare sunt strâns legate de dosarul penal nr. x/2023, se impune a analiza dacă în cadrul Curţii de Apel Braşov mai există un judecător obiectiv care să poată solutiona cauza obiect al cererii de strămutare cu respectarea imparţialităţii şi nepărtinirea necesară asigurării dreptului petentului la un proces echitabil.

Practic, în cauză nu este vorba doar de o simpla părere sau supoziţie a petentului, ci despre o suspiciune rezonabilă, bazată pe fapte sau împrejurări care permit conturarea unui anumit grad de probabilitate cuantificabil că imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Braşov cu privire la inculpaţii din dosarul penal nr. x/2023 este ştirbită.

În concret, din însuşi modul în care a decurs procedura judiciară până în prezent rezultă că judecătorii de la Curtea de Apel Braşov sunt lipsiţi de imparţialitate, o dovadă concretă în acest sens fiind chiar respingerea cererii de strămutare a cauzei de la instanţa de fond (Tribunalul Braşov).

În raport cu argumentele prezentate, apărarea a concluzionat că se impune strămutarea cauzei din cauza presiunii mediatice, influenţei locale şi calităţii părţilor, sens în care a arătat că speţa dedusă judecăţii a fost subiectul unor articole de presă, cauza fiind intens mediatizată în judeţul Braşov, în acest fel fiind impusă o anumită percepţie asupra vinovăţiei petentului A. şi a celorlalţi coinculpaţi din dosar. Or, o astfel de expunere poate influenţa obiectivitatea actului de justiţie întrucât crează o presiune asupra instanţei.

Mai mult decât atât, elementele arătate mai sus cu privire la soluţionarea dosarelor conexe, precum şi menţiunile privind calitatea anterioară a petentului - poliţist examinator în cadrul Serviciului Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatricularea Vehiculelor, constituie un motiv suplimentar pentru admiterea cererii de strămutare.

Practic, în cadrul procesului s-au conturat suspiciuni rezonabile privind imparţialitatea instanţei, având în vedere faptul că judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au luat contact, direct sau indirect (prin intermediul dosarelor desprinse din acesta) cu dosarul cauzei. În plus, în faza de urmărire penală, petentul a fost asistat de un avocat din cadrul Baroului Braşov, care anterior a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. Or, relaţiile de colegialitate dintre acesta şi procurorii şi judecătorii de la Curtea de Apel Braşov pot influenţa actul de justiţie în cauză, afectând imparţialitatea instanţei.

Pentru argumentele prezentate, apărarea a solicitat admiterea cererii şi strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Braşov la altă instanţă de acelaşi grad.

În cuprinsul cererii, apărarea petentului a solicitat şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea cererii de strămutare, solicitare asupra căreia a revenit în faţa Înaltei Curţi, la termenul din 24 aprilie 2025, când apărătorul ales al petentului a învederat în mod expres că înţelege să renunţe la susţinerea acesteia.

În anexa cererii de strămutare au fost ataşate următoarele înscrisuri: registrul de evidenţă al dosarelor aflate pe rolul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Braşov care au ca dosar component dosarele nr. x/2019 sau nr. 145/P/2019; fişa Ecris a dosarelor nr. x/2023, nr. y/2025, nr. z/2023/a1, nr. 5550/62/2023/a5, nr. 5550/62/2023 nr. 2908/62/2023, nr. 548/64/2023, nr. 2908/62/2023/a1, nr. 2908/62/2023/a7, nr. 2908/62/2023/a6, nr. 2908/62/2023/a5, nr. 2827/62/2022 şi nr. 125/64/2025 ale Curţii de Apel Braşov; încheierile din 17 octombrie 2024, 28 noiembrie 2024 şi 12 decembrie 2024, pronunţate îndosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov; extras din rechizitoriul emis la data de 18 mai 2023 în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov; Deciziile nr. 438/2016 şi nr. 599/2022 ale Curţii Constituţionale; articolele de presă:

- Fraudă la permise: 5000 de euro pentru a li se şopti răspunsurile la proba teoretică - 16 iunie 2022, F.;

- Cum se frauda examenul de permis auto la Braşov: un candidat fals şoptea răspunsurile pentru cel puţin 2500 de euro de om - 16 iunie 2022, G.;

- Reţeaua de fraudare a examenelor auto, destructurată în Braşov. Ce sume de bani pretindeau instructorii - 21 decembrie 2023, H.;

- Opt persoane din Braşov, trimise în judecată într-un dosar privind obţinerea ilegală a permiselor de conducere - 21 decembrie 2023, ştirile PRO TV;

La data de 22 aprilie 2025, Curtea de Apel Braşov a transmis dovezile de încunoştinţare a părţilor prev. de art. 73 alin. (2), precum şi referatul de informaţii prevăzut de art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., în cuprinsul căruia a arătat obiectul dosarului vizat de cererea de strămutare - apelul declarat, printre alţii (inculpaţii I., J., C., K., L., D. şi E.), de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 49 din 11 martie 2025 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2023, prin care a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi participaţie improprie la fals intelectual, sub forma instigării în formă continuată şi termenele fixate în cauză.

Deopotrivă, a comunicat şi un succint punct de vedere cu privire la cererea de strămutare, susţinând că nu sunt întrunite condiţiile care să conducă la concluzia că la nivelul Curţii de Apel Braşov au fost create împrejurări nefavorabile înfăptuirii actului de justiţie, că imparţialitatea judecătorilor are caracter obiectiv şi că aceasta ar putea fi afectată de calitatea sau împrejurările cauzei.

*

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepţional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate şi imparţialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea judecătorilor care compun instanţa trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calităţii părţilor şi a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare - existenţa unei suspiciuni rezonabile că imparţialitatea judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în presupunerea că majoritatea judecătorilor instanţei şi-au format deja o opinie asupra soluţiei ce se impune a fi pronunţată în cauză, ca urmare a participării lor la judecarea unor dosare disjunse din cauza de faţă, în care sunt cercetate fapte aflate în strânsă legătură cu cele ce fac obiectul cauzei, în diferite căi de atac (contestaţie, apel) şi proceduri (contestarea măsurilor preventive şi asigurătorii, desfiinţare de înscrisuri, contestarea soluţiei judecătorului de cameră preliminară, strămutare) şi mediatizarea intensă a dosarului, respectiv a calităţii petentului, Înalta Curte reţine următoarele:

Prioritar, notează că mediatizarea excesivă a cauzei este argumentată de petentul A. pe aspectul publicării, în cotidiene on-line naţionale (ştirileprotv.ro, F..ro, digi24.ro, b1TV.ro), a unui număr de 4 articole cu privire la împrejurările cauzei ce face obiectul strămutării.

Publicarea, în cotidiene de interes naţional, în stadiile procesuale anterioare ale dosarului de strămutat, respectiv în faza anchetei şi în perioada imediat următoare trimiterii în judecată a persoanelor cercetate, a unor articole de presă prin care se relevă informaţii succinte privind obiectul acuzaţiilor ce fac obiectul cauzei şi calitatea deţinută de anumiţi participanţi, fără indicarea numelui vreunuia dintre aceştia, relevă, într-adevăr, un anumit grad de interes media pentru speţă, însă, în mod evident, nu pun în evidenţă o acţiune mediatică concertată împotriva petentului, de natură a crea presiune asupra magistraţilor învestiţi cu judecarea cauzei acestuia aflată, în prezent, în calea ordinară de atac a apelului.

De altfel, articolele invocate nici nu aduc în discuţie, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia asupra unei eventuale lipse de imparţialitate a magistraţilor Curţii de Apel Braşov, instanţă învestită cu soluţionarea cauzei în apel, întrucât, pe de o parte, ele au apărut în presă într-un interval de timp semnificativ anterior învestirii instanţei sus-menţionate în calea ordinară de atac (26 martie 2025), respectiv, în perioada iunie 2022 - decembrie 2023. Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat anterior, conţin doar informaţii sumare privind obiectul acuzaţiilor aduse persoanelor cercetate în cauză.

Distinct de mediatizarea intensă a cauzei, petentul A. a invocat şi faptul că, în condiţiile în care din cauza iniţială s-au disjuns/creat mai multe dosare în raport de procedura aleasă de părţi (acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) şi circumstanţe concrete distincte proprii fiecăreia dintre ale (plângeri contra soluţiilor, desfiinţare de înscrisuri, contestarea măsurilor asigurătorii, contestarea măsurilor preventive sau a hotărârilor de cameră preliminară, cereri de strămutare a cauzelor), dat fiind numărul mare al judecătorilor Curţii de Apel Braşov implicaţi în soluţionarea acestora (împrejurare care a iscat numeroase incidente procedurale - declaraţii de abţinere), atât în fazele procesuale anterioare ale cauzei de faţă, cât şi în actuala fază, care, astfel, au luat act de întregul dosar, formându-şi o opinie cu privire la acesta, asupra întregii instanţe planează o suspiciune rezonabilă de parţialitate în ceea ce îl priveşte.

Afirmaţiile petentului nu sunt, însă, susţinute de un minim de elemente obiective, verificabile, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparţialităţii instanţei şi să justifice o eventuală strămutare a cauzei la o altă instanţă.

Motivele temeinice care justifică strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abţinere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calităţi ale părţilor care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădesc existenţa unei lipse de obiectivitate şi imparţialitate, reflex al influenţei exercitate de climatul în care se desfăşoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie însă să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

Supunând controlului de constituţionalitate a posteriori dispoziţiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor date sau informaţii referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părţilor, de natură să convingă un F. obiectiv şi imparţial că imparţialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziţie că anumite împrejurări preexistente sau contemporane pot determina o judecată părtinitoare a cauzei în apel, chiar dacă este susţinută de bună-credinţă, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui F. neutru suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor unei instanţe este afectată.

Or, relaţiile de colegialitate dintre judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzelor conexe invocate de petent şi ceilalţi magistraţi ai instanţei, inclusiv cei învestiţi cu soluţionarea cauzei obiect al cererii de strămutare, inerente în contextul modului de organizare actuală a instanţelor judecătoreşti, nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parţialitate a întregii instanţe, fiind necesar a se corobora cu alte informaţii obiective, de natură a da naştere unor îndoieli rezonabile asupra imparţialităţii judecătorilor instanţei pe rolul căreia se află cauza, informaţii care nu s-au decelat în speţă.

În plus, în mod evident, hotărârile judecătoreşti preexistente, pronunţate în alte dosare aflate în strânsă legătură cu dosarul obiect al cererii de strămutare, nu pot constitui per se temei al vreunei suspiciuni cu privire la obiectivitatea tuturor judecătorilor Curţii de Apel Braşov, ci eventual, în cazurile strict prevăzute de lege, pot justifica doar incidenţa unor situaţii de incompatibilitate. Aceasta deoarece, în condiţiile în care disjungerea, căile de atac ordinare sau procedurile parcurse în temeiul dispoziţiilor referitoare la separarea funcţiilor judiciare sunt reglementate în mod expres de lege, exercitarea de către judecătorii curţii de apel a prerogativelor ce le revin în cadrul acestor proceduri nu poate da naştere, în sine, unei suspiciuni de parţialitate a întregii instanţe.

De altfel, susţinerile petentului vizând "însuşi modul în care a decurs (în speţă) procedura judiciară până în prezent" nici nu au vreun suport în realitatea obiectivă, câtă vreme cererea de strămutare a fost formulată anterior primului termen de judecată stabilit în cauză - 17 aprilie 2025 (ca urmare a preschimbării termenului iniţial fixat pentru data de 15 mai 2025)

În fine, Înalta Curte constată că nu există date obiective care să releve că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Braşov ar putea fi afectată urmare a calităţii anterioare a petentului - poliţist examinator în cadrul Serviciului Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatricularea Vehiculelor, o astfel de împrejurare, ca şi calitatea apărătorului petentului din faza de urmărire penală - de fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, nefiind apte a susţine eo ipso temerea că asupra obiectivităţii judecătorilor Curţii de Apel Braşov planează o suspiciune rezonabilă.

În virtutea specificului funcţiei deţinute, magistraţii judecători au obligaţia de a-şi îndeplini atribuţiile fără părtinire şi cu respectarea dispoziţiilor legale, indiferent de calitatea părţilor sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În mod special, în cauzele penale, implicarea unor părţi care deţineau ori deţin funcţii cu un anumit regim este destul de frecventă, tocmai în considerarea particularităţilor subiectului activ al unora dintre infracţiunile ce pot face obiectul judecăţii, astfel încât nu se poate prezuma că simpla calitate a unei persoane participante la procedură ar fi suficientă pentru a da naştere unor prejudecăţi în rândul magistraţilor.

De aceea, în lipsa unui minimum de date obiective care să susţină o atare temere cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanţei şi să legitimeze eventuala strămutare a cauzei, simpla invocare a unui element, în mod evident, extraneu conduitei acestora, precum calitatea anterioară a unei părţi sau reprezentant al acesteia, nu poate constitui un indiciu care să susţină o suspiciune rezonabilă cu privire la imparţialitatea lor.

Or, în speţă, petentul A. a invocat temerea că la Curtea de Apel Braşov nu va putea beneficia de o judecată imparţială, întrucât este posibil ca specificul activităţilor profesionale pe care le-a desfăşurat anterior pretinsei săvârşiri a faptelor ce fac obiectul cercetărilor sau calitatea de fost magistrat a avocatului care i-a acordat asistenţă juridică în cursul anchetei să determine o atitudine ostilă lui în rândul magistraţilor braşoveni.

Altfel spus, petentul indică ca argument al suspiciunii sale eventualitatea existenţei unei anumite atitudini a magistraţilor braşoveni, raportat la funcţia de poliţist pe care a deţinut-o în trecut şi calitatea anterioară a unuia dintre apărătorii săi, iar nu elemente obiective, verificabile, care să susţină în mod rezonabil o astfel de temere.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informaţiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. şi în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmaţiile petentului A., simpla susţinere că instanţa de apel nu ar putea da dovadă de obiectivitate şi imparţialitate în judecarea cauzei sale nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov.

Având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Braşov.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 aprilie 2025.