Cassation admissibility: lack of standing, overdue filing, and failure to specify grounds for casation

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2026

Deliberând asupra admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 17 din data de 30.01.2025 pronunţată de Tribunalul Botoşani a fost respinsă cererea inculpatului A. de reţinere a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) din C. pen., ca nefondată.

A fost respinsă cererea părţii civile B. de reţinere a circumstanţei agravante prevăzută de art. 77 lit. e) din C. pen., ca nefondată.

A fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 194 alin. (1) lit. e) din C. pen., la pedeapsa de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a comunica cu partea civilă B. şi de a se apropia de aceasta la o distanţă mai mică de 50 de m, pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 65 din C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea aceloraşi drepturi prevăzute de art. 66 lit. a), b), h) şi n) din C. pen.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să se procedeze la prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

A fost obligat inculpatul A. să plătească următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile: părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani suma de 829,85 RON reprezentând daune materiale; părţii civile Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie - Iaşi suma de 4.632,17 RON reprezentând daune materiale, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentei acestei sume, calculată de la data de 12.05.2019 şi până la data plăţii efective; părţii civile B. suma de 17.000 RON, din care suma de 2.000 RON reprezintă daune materiale, iar suma de 15.000 RON reprezintă daune morale.

Au fost respinse restul pretenţiilor civile formulate în cauză, ca nefondate.

S-a constatat că Spitalul Judeţean de Urgenţă "C." Botoşani nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 276 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. să plătească părţii civile B. suma de 2.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1.045 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 500 RON pentru faza de judecată, iar suma de 445 RON pentru faza de urmărire penală).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, printre alţii, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 795 din 02 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 17 din data de 30.01.2025 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat apelantul inculpat să plătească statului suma de 1.000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi persoana vătămată B. împotriva sentinţei penale nr. 17 din data de 30.01.2025 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2023, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând:

S-a constatat că prin încheierea din data de 04.04.2025, în faţa instanţei de apel, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecăţii din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 194 alin. (1) lit. e) din C. pen., în infracţiunea de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 rap. la art. 188 alin. (1) şi (2) din C. pen.

A fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii tentativă de omor, prevăzută de art. 32 rap. la art. 188 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv cele privind pedepsele accesorii şi complementare.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Hotărârea din apel a fost comunicată la 07 iulie 2025 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, la 07 iulie 2025 inculpatului A. (la locul de detenţie), la 09 iulie 2025 părţilor civile Serviciul de Ambulanţă Judeţean Botoşani, Spitalul Judeţean de Urgenţă "C." Botoşani, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi, precum şi părţii civile B..

Termenul de declarare a recursului în casaţie s-a împlinit la data de 08 august 2025 pentru inculpatul A..

Împotriva hotărârii instanţei de apel, la data de 03 noiembrie 2025 (data ştampilei de pe plic), a declarat recurs în casaţie soţia inculpatului A., numita D..

În cererea de recurs în casaţie nu a fost invocat niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În esenţă, recurenta a susţinut că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, în mod greşit instanţa de apel schimbând încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului din infracţiunea de vătămare corporală în tentativă la infracţiunea de omor. Astfel, a apreciat că au fost încălcate regulile de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Suceava, martorii audiaţi neavând vreun temei legal pentru declaraţiile date în faţa instanţei, respectiv că B. a fost îngrijită de către E. fără să fie întocmit un refereat de medicul de familie din loc. Tudora jud. Botoşani sau de către Asistenţa Socială din cadrul Primăriei Locale Tudora.

De asemenea, a precizat că inculpatul A. este o persoană în vârstă de 74 de ani, şi potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. x din data de 08.10.2025, suferă de boli cronice care i-ar limita durata de viaţă.

În final, a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate, punerea în libertate a inculpatului şi dispunerea faţă de acesta a unei măsuri preventive restrictive de drepturi până la soluţionarea cauzei.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la 17 noiembrie 2025, părţilor civile Serviciul de Ambulanţă Judeţean Botoşani, Spitalul Judeţean de Urgenţă "C." Botoşani şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi la 19 noiembrie 2025, persoanei vătămate B. la 20 noiembrie 2025 şi inculpatului A. la 25 noiembrie 2025.

Termenul de 10 zile prevăzut de art. 439 alin. (2) din C. proc. pen. a expirat, cel mai târziu la data de 08 decembrie 2025, fără ca la dosar să fi fost depuse concluzii scrise.

Dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 23 decembrie 2025. La înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casaţie prevăzută de art. 439 alin. (2) din C. proc. pen. era îndeplinită.

La data de 16 ianuarie 2026 a fost depus la dosar raportul întocmit de magistratul-asistent desemnat, potrivit căruia cererea de recurs în casaţie formulată de D., soţia inculpatului A. apare ca inadmisibilă în principiu, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. [nefiind respectate cerinţele de la art. 436 alin. (1), art. 435 şi art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen..].

Înalta Curte, analizând cererea de recurs în casaţie formulată de D., pentru inculpatul A., constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele motive:

Conform dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care, cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, se constată că cererea nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau că nu s-au respectat dispoziţiile art. 434 (ce stabilesc hotărârile supuse acestei căi extraordinare de atac), art. 436 alin. (1) şi (6) (privind persoanele îndreptăţite a promova recursul în casaţie), art. 437 (referitor la conţinutul cererii) şi art. 438 din C. proc. pen. (ce reglementează cazurile în care se poate face recurs în casaţie), instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

Reglementând conţinutul cererii de recurs în casaţie, art. 437 alin. (1) din C. proc. pen. stabileşte că aceasta trebuie să cuprindă numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii ori, după caz, numele şi prenumele procurorului care exercită calea extraordinară de atac şi organul judiciar din care acesta face parte (lit. a), indicarea hotărârii care se atacă (lit. b), indicarea cazurilor de casare pe care se întemeiază cererea şi motivarea acestora (lit. c), precum şi semnătura persoanei care a promovat recursul în casaţie (lit. d).

Rezultă, aşadar, din cuprinsul textului de lege menţionat că cererea de recurs în casaţie se caracterizează printr-un anumit formalism, fără a cărui respectare aceasta nu poate produce efectul învestirii instanţei cu soluţionarea pe fond a căii extraordinare de atac. Astfel, din conţinutul cererii trebuie să rezulte persoana care promovează recursul în casaţie, pentru a se putea verifica dacă aceasta se numără printre titularii căii extraordinare de atac, domiciliul sau reşedinţa părţii, întrucât judecarea cauzei, ulterior admiterii în principiu, se face cu citarea părţilor (conform art. 445 din C. proc. pen.), hotărârea ce se atacă, precum şi voinţa de a recura respectiva hotărâre şi limitele acestei voinţe, respectiv motivele în fapt şi în drept ce au determinat exercitarea căii de atac, dat fiind faptul că numai între aceste limite operează controlul instanţei de recurs.

Examinând cererea de recurs în casaţie formulată de D., pentru inculpatul A., sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că nu este respectată cerinţa prevăzută de art. 436 alin. (1) din C. proc. pen., calea extraordinară de atac fiind promovat de către o persoană care nu are calitatea cerută de lege.

Astfel, potrivit art. 436 alin. (1) din C. proc. pen., pot formula cerere de recurs în casaţie: a) procurorul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal; c) partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat soluţia în latura civilă.

Or, raportat la textul de lege anterior menţionat, se constată că cererea de recurs în casaţie este formulată de o persoană căreia legiuitorul nu i-a conferit legitimitate procesuală, având în vedere că D. nu a deţinut niciuna din calităţile enumerate de dispoziţiile art. 436 alin. (1) din C. proc. pen., iar aceasta nu a depus la dosar o dovadă privind calitatea de reprezentant al inculpatului A..

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată pentru inculpatul A. de soţia acestuia, D., nu a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 435 din C. proc. pen.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 435 din C. proc. pen., recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

Or, în cauză, decizia penală nr. 795 din 02 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost comunicată inculpatului A., la locul de detenţie, la 07 iulie 2025, iar cererea de recurs în casaţie formulată de D., pentru inculpatul A. a fost trimisă la data de 03 noiembrie 2025, prin poştă, cu depăşirea evidentă a termenului de 30 de zile de la data comunicării deciziei recurate, termen care s-a împlinit la data de 08 august 2025.

Prin urmare, declararea recursului în casaţie la data de 03 noiembrie 2025, cu nerespectarea termenului de 30 zile prevăzut de lege (termen legal imperativ), va atrage, conform art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen, cu consecinţa respingerii căii de atac ca inadmisibilă.

În final, Înalta Curte observă că cererea de recurs în casaţie nu îndeplineşte nici condiţia expres prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât, pe de-o parte, nu a fost invocat niciunul dintre motivele de casare reglementate de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., iar pe de altă parte, aspectele învederate nu pot fi cenzurate din perspectiva vreunuia dintre cazurile de casare prevăzute de dispoziile anterior menţionate. Aşadar, cererea de recurs în casaţie formulată de D., pentru inculpatul A. este, şi din acest motiv, inadmisibilă în principiu.

Pentru considerentele mai sus arătate, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casaţie formulată de D., pentru inculpatul A., nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile legale, fiind promovată cu încălcarea prevederilor art. 436 alin. (1), art. 435 şi art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., motiv pentru care, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., va respinge calea extraordinară de atac exercitată de aceasta ca inadmisibilă.

Faţă de soluţia ce se va pronunţa, nu se mai impune analizarea cererii formulate de recurentă, în temeiul art. 441 din C. proc. pen., de suspendare a executării deciziei atacate.

Totodată, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenta D. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de D., pentru inculpatul A., împotriva deciziei penale nr. 795 din 02 iulie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurenta D. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 ianuarie 2026.