Transfer of criminal appeal due to judge-prosecutor marital ties and media pressure compromising impartiality

Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 02 aprilie 2025 şi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 03 aprilie 2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, susţinând că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În esenţă, petentul a arătat că a fost ofiţer în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Suceava şi că a "iniţiat" numeroase dosare penale, ca urmare a investigaţiilor efectuate de petent faţă de lucrători ai M.A.I. şi alţi funcţionari publici, conform delegărilor primite de la unităţile de parchet din Suceava, iar în toţi aceşti ani, datorită activităţilor desfăşurate sau iniţiate de către el, a atras foarte multe antipatii din rândul persoanelor care ulterior au fost condamnate ca urmare a investigaţiilor efectuate, cât şi a rudelor, prietenilor sau cunoştinţelor acestora. Pentru că, prin natura serviciului desfăşurat, dar şi a faptului că a fost un ofiţer care şi-a îndeplinit în mod riguros atribuţiile de serviciu, mulţi lucrători M.A.I. au abordat o atitudine ostilă faţă de el.

De asemenea, a susţinut că unii magistraţi de la Curtea de Apel Suceava au relaţii de prietenie cu lucrători ai M.A.I. care au primit soluţii de achitare în dosarele iniţiate de către el, împrejurare care i-a atras antipatii şi în rândul acestora.

A arătat că D.N.A. - S.T. Suceava are o anumită influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Suceava şi de la Curtea de Apel Suceava, motivându-şi susţinerea pe faptul că judecătorul care a soluţionat cauza pe fond la Tribunalul Suceava a avut o atitudine vădit părtinitoare cu acuzarea prin respingerea tuturor probelor în apărare şi admiterea probelor propuse de acuzare, prin amendarea repetată a avocaţilor inculpaţilor şi prin inserarea în sentinţa de condamnare a faptului că petentul, prin apărător ales, a avut un "comportament procesual caracterizat, preponderent, prin rea credinţă...".

A arătat că la secţia penală şi pentru cauze cu minori de la Curtea de Apel Suceava activează doi judecători care sunt căsătoriţi cu procurori de la D.N.A.-S.T. Suceava, doamna judecător B., care este soţia domnului procuror şef serviciu D.N.A - S.T. Suceava, C. - procuror de caz în dosarul nr. x/2020 înregistrat la Tribunalul Suceava sub nr. x/2021, a cărui strămutare o solicită, şi domnul judecător D., care este soţul doamnei procuror din cadrul D.N.A. - S.T. Suceava, E..

De asemenea, a susţinut că mediatizarea amplă, locală şi naţională, a derulării întregului proces penal reprezintă motive întemeiate ce conturează existenta unui climat nefavorabil pentru buna înfăptuire a justiţiei la nivelul Curţii de Apel Suceava, existând temerea situaţiilor în care imparţialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava ar putea fi ştirbită.

A arătat că, la nivelul comunităţii judeţului Suceava se cunoaşte că a fost condamnat de către Tribunalul Suceava la o pedeapsă de 6 ani şi 4 luni închisoare şi au apărut în spaţiul public numeroase discuţii cu privire la modul în care va fi judecat în calea de atac a apelului, că instanţa va fi părtinitoare, întrucât a fost poliţist cu vechime în oraş şi cunoscut în comunitatea din care face parte.

La data de 07.04.2025, petentul a transmis la dosar Completări ale cererii de strămutare, arătând că la data înregistrării dosarului nr. x/2021 pe rolul Curţii de Apel Suceava în calea de atac a apelului, 02.04.2025, dosarul a fost repartizat completului C3A din a cărei componenţă face parte chiar doamna judecător B., soţia procurorului de caz care a efectuat urmărirea penală. La data 03.04.2025, doamna judecător B. a formulat declaraţie de abţinere, care a fost admisă.

A susţinut că, din acelaşi complet mai face parte şi domnul judecător F., cu care, pe timpul cât a fost procuror, petentul a lucrat în diferite cauze, iar domnul judecător a formulat, de asemenea, declaraţie de abţinere, care a fost respinsă, ca nefondată, la data de 07.04.2025, în complet de divergentă. A precizat că domnul judecător F. a mai formulat declaraţie de abţinere şi în alt dosar disjuns din dosarul nr. x/2018 în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, cerere care a fost admisă.

Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 5 al Înaltei Curţi, având termen fixat pentru soluţionarea cererii de strămutare la data de 15.04.2025.

La data de 14.04.2025, au fost transmise la dosar informaţiile solicitate Curţii de Apel Suceava, în conţinutul acestora fiind făcută o scurtă prezentare a cauzei şi o analiză a motivelor cererii de strămutare.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanţa de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanţă egală în grad, în situaţia în care nu există garanţii de imparţialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privinţa niciunuia dintre judecătorii instanţei sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparţialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se defineşte prin "absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparţialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât şi potrivit unui test obiectiv, care stabileşte dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părţii în cauză cu privire la imparţialitatea instanţei este importantă, dar nu decisivă. Imparţialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparţialităţii acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Astfel, aparenţele prezintă o mare importanţă, având în vedere încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică şi, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparţial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparţial). Trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparţialitate a instanţei, dacă temerile unei părţi cu privire la imparţialitatea instanţei sunt în mod obiectiv justificate.

În fine, ceea ce trebuie asigurat, în viziunea CEDO, este încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire părţii într-un proces.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speţă drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu suspiciunii că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Suceava ar putea fi afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor.

Astfel, raportat la împrejurările cauzei, instanţa are în vedere faptul că doi judecători ai Curţii de Apel Suceava sunt căsătoriţi cu procurori de la D.N.A.-S.T. Suceava, doamna judecător B. fiind chiar soţia domnului procuror şef serviciu D.N.A - S.T. Suceava, C., procuror de caz în dosarul nr. x/2020, înregistrat la Tribunalul Suceava sub nr. x/2021, a cărui strămutare se solicită.

De asemenea, Înalta Curte reţine că din completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în apel face parte şi domnul judecător F., cu care, pe timpul cât a fost procuror, petentul a lucrat în diferite cauze.

Legat de calităţile părţilor, instanţa reţine funcţiile deţinute anterior de petent, respectiv aceea de ofiţer de investigaţii în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Suceava, precum şi calitatea unui alt inculpat din dosar, G., care a deţinut funcţia de comisar şef de poliţie, şef al Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că ampla mediatizare a cauzei creează convingerea că instanţa nu ar putea fi obiectivă şi temerea că petentul nu ar putea beneficia de o judecată dreaptă din partea magistraţilor, în condiţiile în care aceştia se află în mod constant sub presiunea presei care, nu de puţine ori, emite supoziţii cu privire la soluţiile pe care judecătorii le-ar putea pronunţa sau ar trebui să le pronunţe în diferite cauze de interes public.

Cu alte cuvinte, campania de presă referitoare la împrejurări ce interesează cauza, fundamentează posibilitatea ca publicul să nu obţină din mass media o perspectivă pe deplin echilibrată asupra actului de justiţie.

În aceste condiţii, chiar dacă nu există împrejurări sau fapte concrete ale magistraţilor care să pună în discuţie imparţialitatea acestora, împrejurările cauzei şi calităţile părţilor, mai sus dezvoltate, pe de o parte, precum şi mediatizarea cauzei la nivel local şi naţional, pe de altă parte, justifică, din perspectiva celui interesat, o lipsă de încredere asupra obiectivităţii organelor statului competente a soluţiona demersul juridic demarat de participanţii la proces, de natură a se răsfrânge asupra credibilităţii procedurii în ansamblul ei.

Prin urmare, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Suceava, ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a cerinţelor art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de petentul A. şi va dispune strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Iaşi.

În conformitate cu dispoziţiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte constată că se impune menţinerea actelor procedurale îndeplinite în faţa Curţii de Apel Suceava.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Iaşi.

Menţine actele îndeplinite la instanţa de la care s-a strămutat judecarea cauzei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 aprilie 2025.