Încheierea nr. 173/2025 AI generated

Încheierea nr. 173/2025 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Case Number Încheierea nr. 173/2025

Court / Authority Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Jurisdiction

Romania (RO)

Decision Date 2025-04-14

Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Legislator summary

AI generated

A., în perioada faptelor procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: - cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen.., întrucât faptele nu există, iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale;

Legislator headnote

AI generated

art. 268 alin. (2) C. pen, art. 283 alin. (1) C. pen, art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen, art. 47 C. pen, art. 283 alin. (2) C. pen, art. 52 alin. (3) C. pen; Încheierea nr. 173/2025 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală: - complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Keywords

AI generated

art. 268 alin. (2) C. pen art. 283 alin. (1) C. pen art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen art. 47 C. pen art. 283 alin. (2) C. pen art. 52 alin. (3) C. pen

Cited Legislation

AI generated

art. 268 alin. (2) C. pen

pen.., întrucât faptele nu există, iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale;

art. 283 alin. (1) C. pen

de art. 283 alin. (1) C. pen.

art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen

(4 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

art. 47 C. pen

în referire la art. 47 C. pen.

art. 283 alin. (2) C. pen

în referire la art. 283 alin. (2) C. pen.

art. 52 alin. (3) C. pen

în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., conform art.

art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen

pen., conform art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., întrucât nu rezultă probe că inculpatul A.

art. 272 alin. (1) C. pen

de art. 272 alin. (1) C. pen.

Cited Case Law

AI generated

decizia nr. 67/2022

Territorial jurisdiction for forced execution based on debtor's domicile at the date of the execution request

decizia nr. 405/2016

Revision appeal over civil side of criminal verdict assigned to criminal section.

Full text

Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin ordonanţa 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, s-a dispus clasarea cauzei faţă de inculpaţii:

1. A., în perioada faptelor procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen.., întrucât faptele nu există, iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., întrucât nu rezultă probe că inculpatul A. a comis infracţiunea, având în vedere că faţă de B. s-a dispus trimiterea în judecată în acea cauză, ulterior preluării la Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura centrală;

- influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

2. C., în perioada faptelor ofiţer de poliţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen.., întrucât faptele nu există, iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- complicitate la represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., întrucât nu rezultă probe privind săvârşirea infracţiunilor de către inculpat;

- complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., conform art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Pentru a se dispune această soluţie, s-a reţinut că, în speţă, prin rechizitoriul nr. x/2020 din 11 decembrie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A., în perioada faptelor procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni); represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen.; influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.; abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni); totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.;

2. C., în perioada faptelor ofiţer de poliţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Ploieşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. 1şi 2 C. pen. (6 infracţiuni); complicitate la represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen.; complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen.; complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.; complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni).

În procedura de cameră preliminată, prin încheierea nr. 97 din 09.03.2022 şi încheierea din 22.12.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus restituirea cauzei la parchet, pe motiv că rechizitorul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost îndreptată de procuror. Încheierile menţionate au rămas definitive prin respingerea, ca nefondate, a contestaţiilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia judiciară, de intimatul inculpat C. şi de partea civilă B., prin încheierea nr. 8/C din 04.10.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2.

La data de 25.10.2022, ca urmare a restituirii dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 49/2022, dosarul a fost înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, sub nr. x/2022.

Referitor la urmărirea penală, s-a reţinut că, prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 02.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie s-a dispus începerea urmăririi penale în rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 22.06.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în temeiul art. 305 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.. şi art. 311 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus:

l. Extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), în referire la ticluirea probelor pentru învinuirea numiţilor B., D., E. şi F. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti pentru învinuirea numiţilor B., D., E., F. sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 art. 48 alin. (1) C. pen.;

represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), în referire la punerea în mişcare a acţiunii penale dispunerea unei măsuri neprivative de libertate faţă de numiţii B., D., E., F. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 art. 48 alin. (1) C. pen.;

instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., în referire la formularea propunerii de arestare preventivă faţă de B., în baza unui material probator ticluit, determinând astfel, fără vinovăţie, judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună, prin încheierea nr. 322 din 06.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, măsura arestării preventive faţă de numitul B.;

influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., în referire la declaraţiile martorelor G. şi H., precum si ale martorilor I., J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de: "K., L. şi M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi ale martorului I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 art. 48 alin. (1) C. pen.;

inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în referire la denunţurile ticluite în numele denunţătorilor I. şi J. în dosarul nr. x/2016, sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 şi art. 48 alin. (1) C. pen.;

inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în referire la declaraţiile martorelor G. şi H., J. sub pseudonimul "K." şi I. sub pseudonimele "L., M. şi N.", sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 şi art. 48 alin. (1) C. pen.;

fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (12 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., în referire la procesul-verbal de sesizare din oficiu din dosarul nr. x/P2016 şi procesul-verbal de sesizare din oficiu din dosarul nr. x/P/2016, precum şi în referire la denunţurile ticluite în numele denunţătorilor J., O. şi I. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi în referire la declaraţiile cu identitate protejată ticluite sub pseudonimele K., L., P. şi N. şi la declaraţiile martorelor G. şi H.;

abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni) în referire la clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 şi art. 48 alin. (1) C. pen.;

constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.;

2. Începerea urmăririi penale în rem, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), în referire la ticluirea probelor pentru învinuirea numiţilor B., D., E. şi F. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti pentru învinuirea numiţilor B., D., E. şi F., sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 şi art. 48 alin. (1) C. pen.;

represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), în referire la punerea în mişcare a acţiunii penale şi dispunerea unei măsuri neprivative de libertate faţă de numiţii B., D., E. şi F. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 şi art. 48 alin. (1) C. pen.;

influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., în referire la declaraţiile martorelor G. şi H., precum şi ale martorilor I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K., L. şi M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi ale martorului I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, sub forma autoratului şi a complicităţii, prev. de art. 46 şi art. 48 alin. (1) C. pen.;

constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 01.07.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în temeiul art. 305 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus:

1. Efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:

- A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni); represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen.; influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (12 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.; abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.

- Q., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni); represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen.; influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (12 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.; abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.

- C., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni); complicitate la represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen.; complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen.; complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.; complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.

Suspecţilor li s-au adus la cunoştinţă calităţile de subiecţi procesuali principali, conform proceselor-verbale din 15.07.2020 .

Prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 15.07.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în temeiul art. 309 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus:

1. Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii:

- A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni); represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen.; influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (12 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.; abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni); constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 1295/P2020 din 15.07.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în temeiul art. 202, art. 203 alin. (1) şi (4) şi art. 209 alin. (1), (3), (10), (11) C. proc. pen.. şi art. 108 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, s-a dispus reţinerea inculpaţilor A. şi C. pe o durată de 24 de ore, începând cu 15.07.2020 până la 16.07.2020.

Prin referatul nr. x/2020 din 16.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, s-a formulat propunere de arestare preventivă faţă de inculpaţii A. şi C. pentru infractiunile retinute în sarcina acestora.

Prin încheierea nr. 268 din 16.07.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă care s-a formulat faţă de inculpaţii A. şi C. şi s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, cu începere de la 16.07.2020 până la 13.09.2020. Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, care a fost admisă prin încheierea nr. 24/C din 23.07.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul nr. x/2020, a fost desfiinţată, în parte, încheierea contestată şi a fost admisă propunerea de luare a măsurii preventive, dispunându-se arestarea preventivă a inculpatului A. pe o perioadă de 30 de zile de la 23.07.2020 până la 21.08.2020, inclusiv.

Inculpatul A. a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive, care a fost respinsă prin încheierea nr. 289/04.08.2020 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2020. Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie inculpatul A., care a fost admisă prin încheierea nr. 26/C din 13.08.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală şi a fost înlocuită măsura arestării preventive cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 13.08.2020 până la 11.10.2020, inclusiv.

Prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 08.10.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie s-a dispus prelungirea controlului judiciar faţă de inculpatul A. pe o durată de 60 de zile, de la 12.10.2020 până la 10.12 12.2020, inclusiv. Împotriva acestei ordonanţe a formulat plângere inculpatul A. care a fost respinsă prin încheierea nr. 415 din 15.10.2020 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Ulterior, prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 09.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie s-a dispus prelungirea controlului judiciar faţă de inculpatul A., pe o durată de 60 de zile, de la 11.12.2020 până la 08.02.2021, inclusiv.

Faţă de inculpatul Q. s-a dispus punerea în mişcarea a acţiunii penale prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 05.08.2020, pentru infracţiunile reţinute în sarcina acestuia, iar prin ordonanţa cu acelaşi număr din 05.08.2020 s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 05.08.2020 până la 04.10.2020, inclusiv.

Prin încheierea nr. 292/13.08.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a admis plângerea formulată de inculpatul Q. împotriva ordonanţei din data de 05.08.2020 şi a revocat măsura preventivă a controlului judiciar.

Anterior, faţă de inculpatul Q., s-a solicitat încuviinţarea măsurii reţinerii şi arestării preventive, secţiei pentru procurori din cadrul C.S.M. Prin Hotărârile nr. 789/30.07.2020 şi nr. 790/30.07.2020, ambele ale secţiei pentru procurori din cadrul CSM a fost respinsă cererea formulată faţă de suspectul Q..

Prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 05.08.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în temeiul art. 311 C. proc. pen.. şi art. 309 alin. (1) C. proc. pen.. s-a dispus, în referire la inculpatul A.:

1. Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 367 alin. (3) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 21/P/2018 din 09.01.2019 şi infracţiunea, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 367 alin. (3) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 01.07.2020, urmând să se reţină în sarcina inculpatului infracţiunea, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 367 alin. (3) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 01.07.2020, când s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 15.07.2020, când s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat;

2. Extinderea urmăririi penale sub aspectul actelor materiale constând în derularea de acţiuni coordonate ce intră în elementele de tipicitate ale grupului infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni care să aducă atingere intereselor persoanei vătămate R., urmând ca infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., să constea în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, a iniţiat grupul infracţional organizat la care au aderat procurorul Q. şi ofiţerul de poliţie judiciară C., în scopul ticluirii dosarelor nr. x şi nr. y, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, pentru învinuirea pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. şi pentru efectuarea de acte de urmărire penală faţă de persoana vătămată R., deşi cunoştea că acestea sunt nevinovate, prin elaborarea unor scenarii ticluite cu privire la fapte şi la antamarea răspunderii penale a persoanelor vătămate;

3. Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea, prev. de art. 47 C. pen., în referire la art. 268 alin. (2) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 21/P/2018 din 09.01.2019 şi infracţiunea prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 1295/P2020 din 01.07.2020, când s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi prin ordonanţa 1295/P/2020 din 15.07.2020, când s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat, urmând să se reţină în sarcina inculpatului A. inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală.

Prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 11.11.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în temeiul art. 311 C. proc. pen.. şi art. 309 alin. (1) C. proc. pen.. s-a dispus, în referire la inculpatul C.:

1. Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 367 alin. (3) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 21/P/2018 din 09.01.2019 şi infracţiunea, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 367 alin. (3) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 1295/1/2020 din 01 .07.2020, urmând să se reţină în sarcina inculpatului infracţiunea, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 367 alin. (3) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 01.07.2020, când s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 15.07.2020, când s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat;

2. Extinderea urmăririi penale sub aspectul actelor materiale constând în derularea de acţiuni coordonate ce intră în elementele de tipicitate ale grupului infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni care să aducă atingere intereselor persoanei vătămate R., urmând ca infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., să constea în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, a aderat, alături de magistratul procuror Q., la grupul infracţional organizat iniţiat de A., în scopul ticluirii dosarelor nr. x/2016 şi nr. y/2016, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, pentru învinuirea pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. şi pentru efectuarea de acte de urmărire penală faţă de persoana vătămată R., deşi cunoştea că acestea sunt nevinovate, prin elaborarea unor scenarii ticluite cu privire la fapte şi la antamarea răspunderii penale a persoanelor vătămate;

3. Efectuarea în continuare a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de C. pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., constând în aceea că alături de magistratul procuror Q., la grupul infracţional organizat iniţiat de A., în scopul ticluirii dosarelor nr. x/2016 şi nr. y/2016, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, pentru învinuirea pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. şi pentru efectuarea de acte de urmărire penală faţă de persoana vătămată R., deşi cunoştea că acestea sunt nevinovate, prin elaborarea unor scenarii ticluite cu privire la fapte şi la antamarea răspunderii penale a persoanelor vătămate;

4. Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea, prev. de art. 47 C. pen., în referire la art. 268 alin. (2) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 21/P/2018 din 09.01.2019 şi infracţiunea, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a reţinut prin ordonanţa nr. 1295/P/2020 din 01.07.2020, când s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi prin ordonanţa 1295/P/2020 din 15.07.2020, când s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat, urmând să se reţină în sarcina inculpatului C. complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, să îi determine pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală;

5. Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul C. sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, să îi determine pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală.

Ca situaţie de fapt şi încadrare juridică, în rechizitoriul nr. x/2020, din 11 decembrie 2020, au fost reţinute următoarele:

În sarcina inculpatului A. s-a reţinut săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., a procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti) şi a persoanelor vătămate B. şi D. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti),

- represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni) constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C. a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de numiţii B., D., E. şi F. (faţă de cel din urmă doar punerea în mişcare a acţiunii penale), în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, ştiind că cele patru persoane sunt nevinovate întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare;

- instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., cu intenţie, au determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi din dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de persoana vătămată B., prin încheierea nr. 322/06.06.2017, ştiind că această persoană este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare;

- influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, au determinat, prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant, pe martorele G. şi H., precum şi pe martorii I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K.", "L." şi "M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior;

- inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe denunţătorii I., O. şi J., în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe denunţătorul I. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale;

- inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală;

- fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, în exercitarea atribuţiilor profesionale a procedat la falsificarea denunţurilor în numele denunţătorilor J., I. şi O. în dosarele nr. x/1)/2016 şi nr. y, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi la falsificarea declaraţiilor martorelor G., H., precum şi la falsificarea declaraţiilor cu identitate protejată sub pseudonimele "K.", "L.", "M." şi "N.", prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului;

- abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., cu încălcarea disp. art. 97 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.., art. 94 C. proc. pen.., art. 101 C. proc. pen.., art. 285 C. proc. pen.. şi art. 33 din Legea 182/2002 a procedat la clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I., în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cauzând prin această modalitate o vătămare a drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate B., D., E. şi F..

În sarcina inculpatului C. s-a reţinut săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să ticluiască modul de sesizare şi întreg materialul probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti) şi a persoanelor vătămate B. şi D. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti);

- complicitate la represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni) constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să dispună punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de numiţii B., D., E. şi F. (faţă de cel din urmă doar punerea în mişcare a acţiunii penale), în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, ştiind că cele patru persoane sunt nevinovate întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare;

- complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să determine judecătorul de drepturi şi libertăţi din dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de persoana vătămată B., prin încheierea nr. 322/06.06.2017, ştiind că această persoană este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare;

- complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice să determine prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant, pe martorele G. şi H., precum şi pe martorii I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K.", "L." şi "M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior;

- complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, să îi determine pe denunţătorii I. şi J., în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe denunţătorul I. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale;

- complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, să îi determine pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală;

- fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, în exercitarea atribuţiilor profesionale a procedat la falsificarea denunţurilor în numele denunţătorilor J., I. şi O. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi la falsificarea declaraţiilor martorelor G., H., precum şi la falsificarea declaraţiilor cu identitate protejată sub pseudonimele "K.", "L.", "M." şi "N.", prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului;

- complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să-şi exercite în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 97 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.., art. 94 C. proc. pen.., art. 101 C. proc. pen.., art. 285 C. proc. pen.. art. 33 din Legea 182/2002, prin clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. I., în dosarele nr. x/2016 si nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cauzând prin această modalitate o vătămare a drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate B., D., E. şi F..

S-a reţinut că, în speţă, aşa cum rezultă din cele anterior menţionate, cercetările s-au efectuat faţă de cei doi inculpaţi care au fost trimişi în judecată, în anul 2020, iar dosarul a fost restituit la parchet în anul 2022.

Inculpaţii au fost acuzaţi pentru două categorii de infracţiuni, unele pedepsite cu maximul special de 5 ani de închisoare, iar altele cu maximul mai mare de 5 ani, dar până în 10 ani.

Cu privire la infracţiunile de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., de care a fost acuzat fostul procuror A., s-a reţinut că prescripţia răspunderii penale a intervenit în anul 2021. S-a constatat că ansamblul probator de la dosar ilustrează presupunerea rezonabilă că aceste forme de ilicit penal au fost comise.

Tot astfel, cu privire la infracţiunile de complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., s-a reţinut că prescripţia răspunderii penale a intervenit în anul 2021.

S-a reţinut că, prin decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen., este neconstituţională. Cu acel prilej, plecând de la premisa potrivit căreia prescripţia răspunderii penale aparţine dreptului penal material, şi nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. instituie o soluţie legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situaţie juridică incertă referitoare la condiţiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârşite. Mai departe, în considerentele deciziei, Curtea constituţională a reţinut, la punctul 31, că soluţia este determinată de lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor anterior menţionate, acestea fiind contrare principiului legalităţii incriminării, întrucât sintagma "oricărui act de procedură" din cuprinsul acestora are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii penale.

De asemenea, prin decizia nr. 67/2022 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 5 C. pen.

Din cele expuse în rechizitoriu la capitolul situaţie de fapt extinsă, a rezultat că infracţiunile de represiune nedreaptă şi cercetarea abuzivă au fost comise în perioada 2013-2015. Termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru aceste forme de ilicit penal este de 8 ani, astfel că, dată fiind aplicarea obligatorie a deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, s-a dispus clasarea pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale în perioada 2021-2023.

Şi referitor la infracţiunea de represiune nedreaptă, comisă în anul 2016, s-a dispus o soluţie de clasare. Din cele expuse, a rezultat că nu faţă de toate persoanele menţionate în rechizitoriu ca fiind părţi civile sau persoane vătămate, A. a realizat elementele materiale specifice infracţiunii de represiune nedreaptă, constând în punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea unei măsuri preventive neprivative de liberate, trimiterea în judecată, reţinerea şi arestarea preventivă. Principalele mijloace de probă din dosar sunt înregistrările ambientale puse la dispoziţie de martorul I., declaraţiile acestuia şi ale numiţilor O., J., S., H., G., T., U., V., E..

Cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului A., au fost avute în vedere următoarele:

Referitor la infracţiunea de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., a procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti) şi a persoanelor vătămate B. şi D. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti), s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că faptele nu există, având în vedere că nu sunt indicate fapte de întrebuinţare de promisiuni, ameninţări sau violenţe, conform art. 280 alin. (1) C. pen., iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021. Totodată, precizările la Q., care nu a fost trimis în judecată prin rechizitoriul menţionat sunt nejustificate, soluţia faţă de acesta fiind dispusă în altă cauză, afirmaţiile că acesta ar fi comis infracţiuni nefiind specifice unui rechizitoriu prin care alte persoane au fost trimise în judecată.

În privinţa infracţiunii de represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C. a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de numiţii B., D., E. şi F. (faţă de cel din urmă doar punerea în mişcare a acţiunii penale), în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, ştiind că cele patru persoane sunt nevinovate întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În ceea ce priveşte instigarea la infracţiunea de represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., cu intenţie, au determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi din dosarul nr. x/2017 al ICCJ să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de persoana vătămată B., prin încheierea nr. 322/06.06.2017, ştiind că această persoană este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că nu rezultă din probe că inculpatul A. a comis infracţiunea, având în vedere că faţă de B. s-a dispus trimiterea în judecată în acea cauză, ulterior preluării la Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura centrală.

Aşa cum s-a mai arătat, din răspunsurile formulate în cauză de Direcţia Naţională Anticorupţie, după redeschiderea urmăririi penale în speţa de faţă, a rezultat că dosarul nr. x/2018 a fost reunit prin ordonanţa din 27.05.2020 la dosarul penal nr. x/2018, dosar soluţionat prin rechizitoriu la 17.10.2022.

Prin rechizitoriul anterior indicat, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen., raportat la art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen., trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În condiţiile în care B. a fost trimis în judecată, cu luarea în considerare a ansamblului probator din speţa de faţă, s-a reţinut că nu sunt probe care să evidenţieze, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul A. a comis, împotriva acestuia, infracţiunea de represiune nedreaptă.

Referitor la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, au determinat, prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant, pe martorele G. şi H., precum şi pe martorii I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K.", ' 'L." şi "M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În privinţa infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe denunţătorii I., O. şi J., în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe denunţătorul I. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În ceea ce priveşte infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

Referitor la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, în exercitarea atribuţiilor profesionale a procedat la falsificarea denunţurilor în numele denunţătorilor J., I. şi O. în dosarele nr. x/1)/2016 şi nr. y, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi la falsificarea declaraţiilor martorelor G., H., precum şi la falsificarea declaraţiilor cu identitate protejată sub pseudonimele "K.", "L.", ' 'M." şi "N.", prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., cu încălcarea disp. art. 97 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.., art. 94 C. proc. pen.., art. 101 C. proc. pen.., art. 285 C. proc. pen.. şi art. 33 din Legea 182/2002 a procedat la clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I., în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cauzând prin această modalitate o vătămare a drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate B., D., E. şi F.; totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a dispus o soluţie de clasare, cu reţinerea temeiului de la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., pe motiv că urmările menţionate au fost incluse şi în conţinutul infracţiunii de represiune nedreaptă. Pentru infracţiunea de abuz în serviciu, urmarea este element de tipicitate al laturii obiective, iar incriminarea are caracter general, nefiind aplicabilă când se reţine o infracţiune de serviciu cu caracter special, cum este represiunea nedreaptă, fiind aplicabilă decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., în care s-a motivat că are caracter subsidiar şi nu se poate reţine atunci când este incriminată altă infracţiune de serviciu.

Cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului C., au fost avute în vedere următoarele:

Referitor la complicitatea la infracţiunea de cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să ticluiască modul de sesizare şi întreg materialul probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti) şi a persoanelor vătămate B. şi D. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti), s-a dispus o soluţie de clasare pentru infracţiunea de cercetare abuzivă, pe motiv că faptele nu există, având în vedere că nu sunt indicate fapte de întrebuinţare de promisiuni, ameninţări sau violenţe, conform art. 280 alin. (1) C. pen., iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În privinţa complicităţii la infracţiunea de represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni) constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să dispună punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de numiţii B., D., E. şi F. (faţă de cel din urmă doar punerea în mişcare a acţiunii penale), în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, ştiind că cele patru persoane sunt nevinovate întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În ceea ce priveşte complicitatea la instigare la infracţiunea de represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să determine judecătorul de drepturi şi libertăţi din dosarul nr. x/2017 al ICCJ să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de persoana vătămată B., prin încheierea nr. 322/06.06.2017, ştiind că această persoană este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că nu sunt probe suficient de convingătoare faţă de inculpatul C..

Referitor la complicitatea la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice să determine prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant, pe martorele G. şi H., precum şi pe martorii I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K.", "L." şi "M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În privinţa complicităţii la infracţiunea inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, să îi determine pe denunţătorii I. şi J., în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe denunţătorul I. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În ceea ce priveşte complicitatea la infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, să îi determine pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

Referitor la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, în exercitarea atribuţiilor profesionale a procedat la falsificarea denunţurilor în numele denunţătorilor J., I. şi O. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi la falsificarea declaraţiilor martorelor G., H., precum şi la falsificarea declaraţiilor cu identitate protejată sub pseudonimele "K.", "L.", "M." şi "N.", prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, s-a dispus o soluţie de clasare, pe motiv că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în anul 2021.

În privinţa complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu intenţie, i-a ajutat pe magistraţii procurori A. şi Q. să-şi exercite în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu încălcarea disp. art. 97 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.., art. 94 C. proc. pen.., art. 101 C. proc. pen.., art. 285 C. proc. pen.. art. 33 din Legea 182/2002, prin clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. I., în dosarele nr. x/2016 si nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cauzând prin această modalitate o vătămare a drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate B., D., E. şi F., s-a dispus o soluţie de clasare, cu reţinerea temeiului de la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., pe motiv că urmările menţionate au fost incluse şi în conţinutul infracţiunii de represiune nedreaptă. Pentru infracţiunea de abuz în serviciu, urmarea este element de tipicitate al laturii obiective, iar incriminarea are caracter general, nefiind aplicabilă când se reţine o infracţiune de serviciu cu caracter special, cum este represiunea nedreaptă, fiind aplicabilă decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., în care s-a motivat că are caracter subsidiar şi nu se poate reţine atunci când este incriminată altă infracţiune de serviciu.

. . . . . . . . . .

Împotriva ordonanţei 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, A., C. şi B. au formulat plângeri, care au fost soluţionate prin ordonanţele nr. 30/II-2/2025, nr. 15/II-2/2025 şi nr. 16/II-2/2025 toate din 30 ianuarie 2025 ale procurorului şef din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, dispunându-se respingerea acestora.

Referitor la plângerile formulate de A. şi C., examinând ordonanţa şi actele dosarului, procurorul ierarhic superior a constatat că, în raport cu datele speţei, procurorul de caz a dispus, în mod just, soluţia de clasare.

În cauză, referitor la criticile aduse de petentul A., s-a constatat că procurorul a reţinut în mod corect, cu argumente convingătoare, că este incident cazul de clasare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. (a intervenit prescripţia răspunderii penale).

În privinţa criticilor aduse de petentul C., s-a constatat că procurorul a reţinut în mod corect, cu argumente convingătoare, că sunt incidente cazurile de clasare prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. (a intervenit prescripţia răspunderii penale), respectiv art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. (fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege).

Totodată, s-a reţinut că elementele existente în cuprinsul sesizării şi în actele dosarului au avut aptitudinea necesară formării convingerii juste a procurorului de caz, neexistând factori de natură a întrezări necesitatea unei suplimentării a probaţiunii sau a reevaluării temeiurilor de drept ale clasării. De altfel, s-a observat că, petenţii au solicitat pe calea plângerilor împotriva soluţiei doar schimbarea temeiului de drept al soluţiei de clasare [art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen..] şi nu au făcut uz de dispoziţiile art. 18 şi art. 319 alin. (1) C. proc. pen.., potrivit cărora, în caz de clasare pe motiv de prescripţie, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. De asemenea, soluţiile pronunţate în alte cauze cu privire la alte persoane cercetate nu au autoritate de lucru judecat în raport cu situaţia petenţilor din cauza de faţă.

Prin raportare la conţinutul concret al faptelor sesizate, s-a apreciat că mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale au fost suficiente pentru lămurirea cauzei în toate aspectele.

Procurorul are libertatea de a dispune soluţia în cauză pe baza propriei sale convingeri, formată pe baza unei analize logice, ştiinţifice şi riguroase a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii lor în mod coroborat. În cauzele încredinţate spre soluţionare, magistraţii se supun numai legii, pronunţând soluţii în funcţie de probele administrate, interpretate potrivit propriei convingeri şi în raport cu propriile raţionamente logico-juridice.

În consecinţă, s-a constatat că soluţia de clasare emisă este legală şi temeinică, motiv pentru care plângerea a fost respinsă.

În ceea ce priveşte plângerea formulată de petentul B., examinând ordonanţa şi actele dosarului, procurorul ierarhic superior a constatat că, în raport cu datele speţei, procurorul de caz a dispus, în mod just, soluţia de clasare.

S-a constatat că, în cauză, procurorul a reţinut în mod corect, printr-o soluţie suficient de motivată, cu argumente convingătoare, incidenţa cazurilor de clasare privind infracţiunile de cercetare abuzivă/complicitate la cercetare abuzivă în referire la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. [aspectele pentru care s-a dispus clasarea conform art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..], infracţiunile de instigare/complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. [pentru care s-a dispus clasarea conform art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen..], respectiv infracţiunile de abuz în serviciu/complicitate la abuz în serviciu, în ref. la art. 297 alin. (1) C. pen. conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. În acest context, s-a apreciat că nu este necesară schimbarea şi a temeiurilor de drept susmenţionate în temeiul referitor la prescripţia răspunderii penale.

Deopotrivă, s-a constatat că elementele existente în cuprinsul sesizării şi în actele dosarului, au avut aptitudinea necesară formării convingerii juste a procurorului de caz, neexistând factori de natură a întrezări necesitatea unei suplimentării a probaţiunii sau a formulării unor alte concluzii cu privire la temeiurile de drept ale clasării.

Prin raportare la conţinutul concret al faptelor sesizate, mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale au fost suficiente pentru lămurirea cauzei în toate aspectele.

În consecinţă, s-a constatat că soluţia de clasare emisă este legală şi temeinică, motiv pentru care plângerea a fost respinsă.

. . . . . . . . . .

A., C. şi B. au formulat plângeri, în condiţiile prevăzute de art. 340 C. proc. pen.., adresate judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea plângerii, în esenţă, petentul A. a susţinut că, din lecturarea rechizitoriului emis în cauză, se poate observa identitatea faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi a modului de săvârşire a acestora cu cele ale coautorului Q., în privinţa căruia s-a dispus o soluţie de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. A solicitat să se aibă în vedere că, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, era regula ca un dosar să fie instrumentat de doi procurori, motiv pentru care în cauzele care fac obiectul acuzaţiilor din prezenta cauză au fost delegaţi doi procurori pentru efectuarea urmăririi penale, astfel încât actele de procedură, audierile şi tot ceea ce a însemnat instrumentarea acelor dosare s-au realizat de el şi de procurorul Q..

Petentul a solicitat să fie avută în vedere încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea actului de sesizare cu privire la descrierea faptelor, a actelor materiale, respectiv a modalităţii presupus de constrângere a vreunuia dintre martori să dea o declaraţie sub imperiul unei constrângeri morale/fizice, precum şi faptul că, urmare a soluţiei dispuse de judecătorul de cameră preliminară, dosarul a fost restituit la parchet şi din acel moment şi până la data dispunerii soluţiei de clasare procurorul de caz nu a mai efectuat niciun act de urmărire penală.

Având în vedere ordonanţa prin care s-au dispus soluţii de clasare cu privire la infracţiunile presupus săvârşite de Q., care a fost cercetat pentru aceleaşi fapte ca cele reţinute în sarcina lui, iar cu privire la acesta s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., petentul a apreciat că şi în privinţa sa soluţia ar trebui să fie identică.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea plângerii, iar, pe fond, schimbarea tuturor temeiurilor în baza cărora s-au dispus soluţiile de clasare în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., apreciind că faptele nu există.

La rândul său, petentul C. a solicitat admiterea plângerii şi schimbarea temeiurilor în baza cărora s-au dispus soluţiile de clasare cu privire la infracţiunile indicate la pct. 2, 4, 5, 6, 7 şi 8 de la filele x din dispozitivul ordonanţei de clasare din 30.07.2024, din cazul reglementat de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., motivat de împrejurarea că aceste fapte nu există în materialitatea lor.

S-a arătat că o primă critică de nelegalitate vizează încălcarea dispoziţiilor art. 315 alin. (2) C. proc. pen.. raportat la art. 286 alin. (2) lit. c) C. proc. pen.., în sensul că, în cuprinsul ordonanţei de clasare, nu se indică cu claritate faptele în raport cu care s-a efectuat urmărirea penală.

Referitor la parcursul dosarului, petentul a arătat că s-a dispus trimiterea sa în judecată, fiind înregistrat dosarul nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în procedura de cameră preliminară s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ca urmare a neremedierii neregularităţilor constatate cu privire la actul de inculpare, din perspectiva neclarităţii faptelor şi a încadrării juridice. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sub nr. x/2022, iar, ulterior, nu s-a realizat vreo modificare a configuraţiei în fapt şi în drept a acuzaţiilor reţinute în sarcina sa.

În continuare, petentul a arătat că, în cuprinsul ordonanţei de clasare nu s-a complinit în vreun fel descrierea incompletă şi neclară a faptelor în ceea ce îl priveşte, motiv pentru care apreciază că, în această fază procesuală, unicul remediu care poate fi avut în vedere este acela al aplicării principiului potrivit căruia ceea ce nu este descris şi probat nu există.

A solicitat să se constate că faptele indicate în ordonanţa de clasare nu există în materialitatea lor, în condiţiile în care acestea nu sunt susceptibile de a fi încadrate într-o acuzaţie în materie penală, care să corespundă standardelor de claritate impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

O altă critică de nelegalitate vizează împrejurarea că, în esenţă, prin dispunerea soluţiei de clasare, procurorul a încălcat dispoziţiile obligatorii date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2020. Or, o asemenea situaţie echivalează cu cea în care procurorul, nesocotind ceea ce a dispus deja instanţa supremă prin soluţia menţionată anterior, ar fi emis un nou rechizitoriu şi ar fi dispus din nou trimiterea în judecată pentru aceleaşi fapte, în aceeaşi configuraţie, fără a opera alte modificări în ceea ce priveşte caracterizarea acestora.

În opinia petentului, după restituirea cauzei la parchet, procurorul ar fi trebuit să dea prevalenţă acelor cazuri care lipsesc de temei acţiunea penală. Astfel, procurorul a procedat greşit prin dispunerea unei soluţii de clasare în baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., în condiţiile în care materialul probator administrat în cauză şi modalitatea în care sunt configurate faptele la acest moment impuneau reţinerea cazului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

S-a solicitat să se aibă în vedere că, pentru infracţiunea de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen., procurorul a constatat că faptele nu există, respectiv că acţiunile persoanelor acuzate de săvârşirea acestei infracţiuni, de plăsmuire a materialului probator în cele două dosare de urmărire penală, nu există în materialitatea lor.

În acest context, petentul a solicitat să se observe că infracţiunile prevăzute la pct. 4, 5, 6 şi 7 din dispozitivul ordonanţei de clasare se circumscriu, în esenţă, aceleiaşi împrejurări factuale şi anume dacă s-a ticluit vreo probă în cele două dosare de urmărire penală, cu menţiunea că denunţul nu constituie mijloc de probă, ci modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală. Plecând de la această ipoteză, se observă că infracţiunile de inducere în eroare a organelor judiciare, influenţarea declaraţiilor şi fals intelectual sunt reţinute de procurorul de caz, în ceea ce priveşte situaţia autorilor infracţiunii, din perspectiva plăsmuirii, ticluirii unor mijloace de probă, cu referire la declaraţiile martorilor. Pe cale de consecinţă, raportat la această împrejurare, în condiţiile în care se constată că nu există acţiunea de plăsmuire a materialului probator, nu se poate ajunge la concluzia existenţei unor fapte de determinare a unor persoane să dea declaraţii mincinoase, cu atât mai mult cu cât, în cazul infracţiunii de fals intelectual, în sarcina sa se reţine chiar săvârşirea faptei în forma autoratului.

Astfel, s-a reţinut că C. i-a ajutat pe procurorii Q. şi A. să determine anumite persoane să dea declaraţii mincinoase, context în care ar trebui explicat cum se poate reţine, pe de o parte, în sarcina unei persoane autoratul la infracţiunea de fals, constând în aceea că a inserat menţiuni nereale în cuprinsul acelor declaraţii, iar, pe de altă parte, că a ajutat doi procurori să determine nişte persoane să dea declaraţii mincinoase. În opinia petentului, fapta procurorului sau a unui ofiţer de poliţie judiciară de a ticlui probe, respectiv de a produce probe necorespunzătoare adevărului constituie infracţiunea de cercetare abuzivă, în forma prevăzută de art. 280 alin. (2) C. pen.

Faţă de cele expuse, petentul a considerat că nici nu ar fi putut să fie reţinute nici în sarcina sa, nici a celorlalţi pretinşi autori, toate infracţiunile cercetate, în concurs real, întrucât nu există o descriere, o bază factuală pentru fiecare dintre acestea. Deopotrivă, a solicitat să se aibă în vedere, din perspectiva acestor pretinse fapte, care nu există în materialitatea lor, faptul că singura descriere constă în aceea că C. i-ar fi ajutat pe procurorii Q. şi A., însă nu se arată cum i-a ajutat, în ce împrejurări de loc şi de timp.

De asemenea, petentul a solicitat să se aibă în vedere că toate aceste infracţiuni care i se impută, cele mai multe în forma complicităţii, au fost reţinute, în forma autoratului, în sarcina lui Q., iar în ceea ce îl priveşte pe acesta din urmă s-au dispus soluţii de clasare întemeiate pe de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., prin ordonanţa din 13.06.2023 dispusă în dosarul nr. x/2022.

Petentul a arătat că în sarcina lui s-au reţinut şapte infracţiuni săvârşite în forma complicităţii prin raportare la faptele celor doi coautori, respectiv A. şi Q. şi, întrucât s-a constatat că fapta autorilor nu există, soluţia în privinţa sa nu poate fi alta decât cea de clasare, întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Ordonanţa de clasare dispusă cu privire la faptele reţinute în sarcina lui Q. prezintă relevanţă deosebită în ceea ce priveşte faptele celui de-al doilea autor (A.), întrucât nu este posibil ca în sarcina unui autor şi a unui complice să fie reţinută o infracţiune, iar în sarcina unui alt coautor aceasta să nu existe.

Prin motivele formulate, petentul B. a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţei de clasare şi schimbarea temeiurilor soluţiilor de clasare în art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. pentru acele infracţiuni pentru care s-a reţinut incidenţa art. 16 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. proc. pen.

S-a susţinut că motivarea ordonanţei de clasare este este lipsită de orice consistenţă, atât materială, cât şi juridică. În esenţă, în raport cu materialul probator administrat în cauză, lipseşte orice formă de raţionament logico-juridic cu privire la argumentele pentru care se impune soluţia de clasare.

S-a arătat că, din perspectiva infracţiunilor pentru care s-a dispus o soluţie de clasare ca urmare a incidenţei prescripţiei răspunderii penale, în considerentele ordonanţei s-a analizat acest aspect într-un singur paragraf, care vizează infracţiunile de cercetare abuzivă şi represiune nedreaptă, dar care, în realitate, în raport cu intervalul temporar reţinut, nu fac obiectul acuzaţiei. Astfel, se face referire la două infracţiuni, una de cercetare abuzivă şi una de represiune nedreaptă, săvârşite în perioada 2013-2015, în contextul în care acuzaţiile aduse petenţilor A. şi C. au vizat săvârşirea infracţiunilor în instrumentarea cauzelor penale nr. 113/P/2016 şi nr. y.

Deopotrivă, s-a arătat că, deşi acuzaţiile au vizat 16 infracţiuni, în formă continuată, depăşind un număr de 60 de acte materiale, nu există nicio descriere a actelor materiale care intră în componenţa infracţiunilor continuate. Importanţa acestei descrieri vizează inclusiv momentul consumptiv al faptei, care este esenţial pentru stabilirea datei de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale.

S-a învederat că finalitatea urmărită prin plângerea formulată constă în înlăturarea viciilor de legalitate şi de temeinicie cu privire la încadrare greşită sau temeiul reţinut pentru soluţia de clasare.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de cercetare abuzivă, constând în ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator în cele două dosare de urmărire penală, s-a reţinut că fapta nu există, argumentându-se că nu sunt indicate faptele de întrebuinţare de promisiuni, ameninţări sau violenţe. Aşadar, printr-un singur paragraf, a fost adoptată o poziţie diametral opusă faţă de cea expusă în cuprinsul rechizitoriului, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a petenţilor A. şi C., care era argumentată pe aproximativ 60 de pagini, cu trimitere la mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, pare că Ministerul Public ignoră un material probator care, în realitate, a fost validat de către judecătorul de cameră preliminară, chiar dacă s-a constatat neregularitatea actului de sesizare, în sensul imposibilităţii stabilirii limitelor şi obiectului judecăţii. În opinia petentului, probele administrate în cauză au fost validate, fiind legal administrate şi atestă o modalitate abuzivă şi ilegală de administrare a dosarelor instrumentate la D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti în perioada respectivă.

S-a precizat că nu poate fi ignorat faptul că în cele două dosare de urmărire penală au existat declaraţii ale aceleiaşi persoane, date sub identitate protejată sau cu identitate reală, această modalitate de administrare a probelor fiind una nelegală, care atestă scopul final avut în vedere şi anume acela de a-l incrimina cu orice preţ pe B.. De altfel, sunt declaraţii ale martorilor, precum O., care atestă că denunţurile şi declaraţiile sale au fost semnate exclusiv de el, dar conţinutul a fost redactat de C., la dictarea lui A.. De asemenea, nu poate fi ignorată nici declaraţia lui S. cu privire la modalitatea în care erau luate declaraţiile martorilor, respectiv că erau chemaţi mai mulţi martori în acelaşi timp, în aceeaşi încăpere, fiind puşi să declare concomitent, iar aceste declaraţii erau date cumva la sugestia procurorului A.. Deopotrivă, s-a solicitat să fie avută în vedere afirmaţia martorului S., care a recunoscut vocea lui A. într-o înregistrare ambientală, în care acesta îşi exprima dorinţa de a-l incrimina pe B., spunând că trebuie ca din declaraţiile martorilor să reiasă că acesta a săvârşit infracţiunea de spălare de bani.

Un alt aspect de nelegalitate a soluţiei de clasare dispusă cu privire la infracţiunea de cercetare abuzivă derivă din faptul că, în ceea ce priveşte varianta alternativă de la alin. (2) a art. 280 C. pen., s-a apreciat că pentru această faptă a intervenit prescripţia răspunderii penale, în contextul în care ticluirea de probe este, în realitate, specifică infracţiunii reglementate de art. 268 alin. (2) C. pen. Or, aceasta este o eroare fundamentală de interpretare a textului de lege, în contextul în care, deşi elementul material este aparent identic între cele două ipoteze de la art. 268 alin. (2) C. pen. şi art. 280 alin. (2) C. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de cercetare abuzivă, este esenţială calitatea subiectului activ, care este unul circumstanţiat. Fiind vorba despre un organ de urmărire penală, nu poate fi avută în vedere încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public, respectiv art. 268 alin. (2) C. pen. Dacă s-ar aprecia că o astfel de soluţie ar fi corectă, nu s-ar fi putut dispune o soluţie de clasare, în contextul în care singurul remediu procesual adecvat ar fi fost cel prevăzut de art. 311 C. proc. pen.. şi anume schimbarea încadrării juridice înainte de pronunţarea unei soluţii.

Cu privire la instigarea la infracţiunea de represiune nedreaptă, s-a arătat că singurul argument a fost că nu rezultă din probe că această faptă a fost săvârşită de A.. Această infracţiune viza determinarea judecătorului, în forma participaţiei improprii, la arestarea persoanei vătămate B., în baza unui probatoriu plăsmuit. Singurul argument al Ministerului Public a fost că nu există probe, pentru că, în realitate, B. a fost trimis în judecată. Or, faptul că acesta a fost trimis în judecată în cauza respectivă nu are vreo relevanţă din perspectiva activităţilor ilicite realizate de A. şi C. şi nu face altceva decât să valideze opinia contrară, şi anume că, în realitate, s-a produs urmarea imediată a infracţiunilor săvârşite de către A.. Mai mult, cum se poate aprecia că nu există probe că A. a săvârşit această infracţiune, în contextul în care pentru infracţiunile de fals intelectual, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare s-a apreciat că fapta există, constituie infracţiune, însă nu mai poate fi atrasă răspunderea penală ca urmare a incidenţei impedimentului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, constând în aceea că s-a procedat la clasificarea denunţurilor ticluite de către I. şi J., cu încălcarea dispoziţiilor legale, s-a considerat că fapta nu este prevăzută de legea penală, reţinându-se că, în realitate, infracţiunea de abuz în serviciu are caracter subsidiar şi n-ar fi putut fi reţinută în concurs ideal cu infracţiunea de represiune nedreaptă. Or, prin natura sa juridică, infracţiunea de abuz în serviciu este una cu caracter subsidiar, însă acest caracter subsidiar este condiţionat de existenţa aceleiaşi activităţi materiale, care poate fi reţinută atât ca infracţiune de abuz în serviciu, cât şi ca o altă infracţiune. Aşadar, numai în acest context, infracţiunea de abuz în serviciu poate fi considerată ca având caracter subsidiar şi nu pot fi reţinute două infracţiuni pentru aceeaşi faptă, însă, în prezenta cauză, este vorba despre acte materiale diferite. Clasificarea unor denunţuri ticluite nu poate fi pusă sub semnul egalităţii cu acţiunea de punere în mişcare a acţiunii penale şi luarea unei măsuri preventive, care face obiectul represiunii nedrepte.

Pe cale de consecinţă, s-a considerat că se impune schimbarea temeiurilor soluţiilor de clasare, din art. 16 alin. (1) lit. a), b) şi c) în art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

. . . . . . . . . .

Examinând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Judecătorul de cameră preliminară va examina infracţiunile presupus comise de A., în calitate de autor şi de C., în calitate de complice. În cele ce urmează argumentele care conduc la concluzia că faptele nu există sau nu întrunesc elementele constitutive pentru autor, determină şi soluţia în considerarea căreia aceleaşi fapte nu există sau nu întrunesc elementele constitutive nici pentru complice.

În cauză, prin încheierea din 22 decembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020, au fost admise, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii A. şi C. şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen.., s-a constatat neregularitatea rechizitoriului din data de 11 decembrie 2020, emis în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în privinţa descrierii faptelor şi a încadrării juridice date acestora cu referire la: infracţiunile de cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi C. şi participaţia penală sub forma complicităţii la infracţiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpatului C..

S-a dispus remedierea neregularităţii actului de sesizare după cum urmează:

1. În ceea ce priveşte cele 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.: descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, descrierea acţiunilor care corespund fiecărei variante normative reţinute, indicarea în concret a modului de sesizare ticluit şi a materialului probator ticluit administrat în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., în cond. art. 35 alin. (1) C. pen.: descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, precizarea modalităţii de realizare a elementului material, dintre cele trei variante prevăzute în norma de incriminare, în care a acţionat inculpatul, în raport de fiecare dintre martorii indicaţi, descrierea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate.

3. În ceea ce priveşte infracţiunile de inducerea în eroare a organelor judiciare, în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prevăzute de art. 47 C. pen., ref. la art. 268 alin. (1) C. pen. în cond. art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi de art. 47 C. pen., ref. la art. 268 alin. (2) C. pen. în cond. art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.: descrierea acţiunilor de constrângere exercitate de inculpatul A. asupra martorilor care au formulat denunţuri şi asupra celor care au formulat declaraţii mincinoase şi descrierea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor.

4. În ceea ce priveşte infracţiunile de complicitate la cercetare abuzivă, prevăzută de art. 48 C. pen., rap. la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), complicitate la represiunea nedreaptă, prevăzută de art. 48 C. pen., rap. la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prevăzută de art. 48 C. pen., în referire la art. 47 C. pen., în referire la art. 283 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., complicitate la influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 47 C. pen., în referire la art. 268 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 47 C. pen., în referitoare la art. 268 alin. (2) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni): indicarea în concret a ajutorului dat de către inculpatul C. inculpaţilor A. şi Q., în realizarea acţiunilor ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunilor menţionate.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, celelalte cereri şi excepţii formulate de inculpaţii A. şi C..

O copie a încheierii motivate a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (3) C. proc. pen.., în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a celor doi inculpaţi ori solicită restituirea cauzei. De asemenea, o copie a încheierii motivate a fost comunicată inculpaţilor, părţii civile şi persoanelor vătămate.

Ulterior, prin încheierea nr. 97 din 09 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020, s-a dispus restituirea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie cauza privind pe inculpaţii C. şi A. trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2020 din 11 decembrie 2020 al acestei unităţi de parchet.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:

În cuprinsul precizărilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin adresa nr. x/2021 din 17.01.2023, pentru remedierea aspectelor de neregularitate ale rechizitoriului nr. x din 11 decembrie 2020 al acestei unităţi de parchet, s-a menţionat că au fost efectuate modificări în privinţa descrierii faptelor şi a încadrării juridice dată acestora cu referire la:

- infracţiunile de cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi C.,

- participaţia penală sub forma complicităţii la infracţiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpatului C..

În acest sens s-a arătat că au fost remediate neregularităţile actului de sesizare după cum urmează:

1. În ceea ce priveşte cele 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.:

- descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică;

S-au avut în vedere 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la 6 persoane vătămate, respectiv persoanele vătămate B., D., E. şi F., cercetate în mod abuziv în dosarul nr. x/2016 al DNA-ST Ploieşti şi persoanele vătămate B., D., cercetate în mod abuziv în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

- descrierea acţiunilor care corespund fiecărei variante normative reţinute;

- indicarea în concret a modului de sesizare ticluit şi a materialului probator ticluit administrat în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

Referitor la descrierea modului de sesizare ticluit din dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, s-a arătat că aceasta a fost efectuată în detaliu în partea descriptivă a rechizitoriului, pag. 36-64, care cuprinde următoarele:

- hotărârea infracţională a inculpatului A. de a ticlui un material probator în baza căruia să procedeze la punerea sub învinuire a persoanelor nevinovate B., D., E. şi F.;

- la pag. 43-49 este prezentat în detaliu modul în care inculpaţii A. şi Q. au procedat la ticluirea actului de sesizare, fiind redat un pasaj întreg din rechizitoriu;

- denunţul martorului J. din dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti a fost ticluit cu prilejul întocmirii acestuia, fiind clasificat cu încălcarea Legii nr. 182/2002, fapt ce a condus la denaturarea caracterului denunţului ca mod de sesizare a organelor judiciare;

- la pag. 58 este prezentat în detaliu faptul că procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 07.04.2016 din dosarul nr. x/P/2016, precum şi denunţul contrafăcut în numele martorului J. au fost întocmite de fapt la aceeaşi dată şi au avut un conţinut denaturat;

- la pag. 64-113 a fost descrisă modalitatea de administrare a materialului probator în dosarul nr. x/2016, la pag. 66 fiind indicate etapele scenariului mincinos (consemnarea unor declaraţii mincinoase "la vedere" şi "cu identitatea protejată"), alegerea persoanelor care să declare mincinos la vedere ca fiind martorele G. şi H., cunoscute de inculpatul A. din 2013, cu prilejul instrumentării dosarului nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, alegerea martorilor I. şi J. pentru a declara mincinos cu identităţi protejate.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin încheierea din data de 22.12.2021 s-a dispus ca procurorul să remedieze neregularităţile actului de sesizare în ceea ce priveşte cele 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. în sensul de a proceda la descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, descrierea acţiunilor care corespund fiecărei variante normative reţinute şi indicarea în concret a modului de sesizare ticluit şi a materialului probator ticluit administrat în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

În considerentele încheierii s-a arătat că se impune ca procurorul să facă precizări cu privire la acţiunile care se circumscriu, în opinia acuzării, variantei tip a infracţiunii de cercetare abuzivă şi variantei asimilate a infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.

De asemenea, s-a arătat că se impune indicarea în concret a modului de sesizare ticluit în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, în ambele dosare fiind mai multe moduri de sesizare (denunţ şi sesizare din oficiu), indicarea în concret a acţiunilor de ticluire săvârşite de inculpaţi şi a probelor nereale astfel ticluite, rezultat al ticluirii, pentru că doar în acest mod se poate stabili în mod clar obiectul judecăţii, în contextul în care la descrierea faptei încadrată juridic ca fiind infracţiunea de cercetare abuzivă se face referire la "ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probatoar administrat în dosarul nr. x/2016 şi în dosarul nr. x/2016".

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul a precizat, cu referire la descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, faptul că s-au avut în vedere 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la 6 persoane vătămate (4 persoane vătămate în dosarul nr. x/2016 şi 2 persoane vătămate în dosarul nr. x/2016), deşi nu s-a dispus prin încheierea intermediară indicarea numărului infracţiunilor de cercetare abuzivă şi nici indicarea persoanelor vătămate.

Această precizare menţine confuzia cu privire la elementul material specific fiecăreia dintre variantele infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A. sub forma autoratului, iar în sarcina inculpatului C. sub forma complicităţii.

Astfel, este cunoscut faptul că subiectul pasiv secundar în cazul variantei tip prevăzută de art. 280 alin. (1) C. pen. este persoana urmărită sau judecată într-o cauză penală, deci suspectul sau inculpatul, asupra căreia se întrebuinţează promisiuni, ameninţări sau violenţe de către organul de cercetare penală sau de către procuror pentru a o determina să dea declaraţii mincinoase. În cazul variantei asimilate prevăzută de art. 280 alin. (2) C. pen., subiectul pasiv secundar este persoana învinuită pe nedrept. Or, în expunerea situaţiei de fapt în rechizitoriu se face referire la întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva martorilor denunţători I. şi J., precum şi a martorilor G., H. şi O. şi la caracterul contrafăcut al declaraţiei martorului U., persoane care aveau calitatea de inculpaţi în alte dosare penale aflate pe rolul parchetelor şi/sau instanţelor de judecată.

Prin urmare, indicând comiterea a 6 infracţiuni de cercetare abuzivă prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la 6 persoane vătămate, respectiv persoanele vătămate B., D., E. şi F., nu este clar dacă procurorul face referire la infracţiunea de cercetare abuzivă numai în varianta asimilată, deşi menţine şi acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii de cercetare abuzivă în varianta tip.

Totodată, procurorul a redat în cuprinsul precizărilor formulate descrierea din rechizitoriu a faptei care a fost încadrată juridic ca infracţiunea de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni) şi a menţinut dispoziţia de trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârşirea acestor 6 infracţiuni, însă nu a descris faptele de cercetare abuzivă de o manieră care să conducă la evidenţierea elementului material corespunzător fiecăreia dintre variantele infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.

Indicarea paginilor din rechizitoriu în care este descris modul de sesizare ticluit în dosarul nr. x/2016, precum şi redarea unor fragmente din rechizitoriu nu contribuie la remedierea neregularităţilor constatate în încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 22.12.2022.

În privinţa indicării în concret a modului de sesizare în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul a indicat modurile de sesizare ticluite din dosarul nr. x/2016, nefăcând vorbire despre modurile de sesizare din dosarul nr. x/2016, care sunt prezentate în partea "Expunerea detaliată a stării de fapt din rechizitoriu", în capitolul "Modalitatea de instrumentare a dosarului penal nr. x/2016 al DNA" .

De asemenea, în privinţa indicării în concret a materialului probator administrat în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul s-a rezumat să indice paginile din rechizitoriu în care a fost descrisă modalitatea de administrare a materialului probator în dosarul nr. x/2016, reluând şi un pasaj de la pag. 66 din rechizitoriu. Or, procedând în acest mod, procurorul nu a remediat neregularităţile evidenţiate de judecătorul de cameră preliminară care vizează maniera de descriere a infracţiunii de cercetare abuzivă atât în cuprinsul încadrării juridice, cât şi în cuprinsul explicaţiilor date în rechizitoriu cu privire la această infracţiune în partea denumită "Încadrarea juridică".

Tocmai împrejurarea că în expunerea detaliată a stării de fapt din cuprinsul rechizitoriului este descrisă modalitatea de administrare a materialului probator din dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, făcându-se referire şi la alte mijloace de probă despre care nu este clar dacă sunt sau nu fără corespondent real ori dacă au fost obţinute prin întrebuinţarea unor promisiuni, ameninţări sau violenţe (ex: declaraţiile martorilor O., U., W., T., corespondenţa electronică pusă la dispoziţie de către martorul W. impune cu necesitate descrierea faptelor care constituie în opinia parchetului elementele de tipicitate a 6 infracţiuni de cercetare abuzivă prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. Cu privire la ticluirea întregului material administrat în dosarul penal nr. x/2016 se impune indicarea în concret a mijloacelor de probă ticluite având în vedere faptul că în rechizitoriu, în partea "Expunerea detaliată a stării de fapt" se face referire la mijloace de probă cu caracter contrafăcut utilizate la propunerea de luare a măsurii preventive faţă de persoanele vătămate [declaraţiile martorilor ameninţaţi, declaraţiile martorelor G. şi H., U. şi O. - f. x din rechizitoriu] ori la caracterul ticluit al unor mijloace de probă pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă faţă de B. în iunie 2017 (mijloace de probă administrate după extinderea acţiunii penale, respectiv declaraţiile martorilor X., Y., mail-urile trimise de acesta din urmă - f. x din rechizitoriu).

În descrierea infracţiunii de cercetare abuzivă în rechizitoriu şi în precizările formulate cu privire la acesta, se menţionează sintagma "ticluirea (...) întregului material probator administrat" şi nu se indică nicio acţiune care să corespundă variantei tip a infracţiunii de cercetare abuzivă.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul nu a făcut nicio referire la "ticluirea întregului material probator din dosarul nr. x/2016", nefiind clar, prin folosirea sintagmei "întreg materialul probator", dacă acesta vizează de fapt numai declaraţia martorului I., dată sub pseudonimul "N." la care se face referire în expunerea stării de fapt, în capitolul "Modalitatea de instrumentare" a dosarului nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

Faţă de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară a constatat că parchetul nu a remediat neregularităţile sesizate prin încheierea din 22.12.2021 cu privire la descrierea infracţiunii de cercetare abuzivă reţinută în sarcina inculpatului A., astfel că se menţine lipsa de claritate a acuzaţiei şi incertitudinea cu privire la fapta cu care a fost învestită instanţa de judecată.

Totodată, s-a reţinut că remedierea neregularităţilor indicate în încheierea din 22.12.2021 sunt esenţiale pentru a clarifica obiectul judecăţii şi în raport de împrejurarea că dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 se află în continuare pe rolul parchetului specializat în infracţiuni de corupţie, fiind necesar a se indica în mod expres care dintre probele administrate în aceste cauze au fost ticluite, potrivit acuzaţiilor din prezenta cauză.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., în cond. art. 35 alin. (1) C. pen., s-au efectuat următoarele precizări:

- descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică;

S-a menţionat că descrierea faptelor de influenţare a declaraţiilor s-a efectuat în cuprinsul rechizitoriului la paginile 107-113, redându-se paragrafe din acesta.

- "precizarea modalităţii de realizare a elementului material", dintre cele trei variante prevăzute în norma de incriminare, în care a acţionat inculpatul, în raport cu fiecare dintre martorii indicaţi.

S-a arătat că modalitatea de realizare a elementului material al infracţiunii de influenţare a declaraţiilor a fost prezentată pentru fiecare dintre persoanele pe care inculpaţii A., Q. şi C. le-au folosit pentru a ticlui materialul probator, respectiv I., S., G., J., O., H.. Acţiunile inculpaţilor au conţinut atât elemente de constrângere morală, cât şi elemente de corupere faţă de persoanele pe care le-au audiat în calitate de martor, situaţii care rezultă atât din probele testimoniale administrate în dosarul nr. x/2020, cât şi din înregistrările audio puse la dispoziţie de către martorul I. şi care au fost expertizate, din punct de vedere judiciar, în cauză.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin încheierea din data de 22.12.2021 s-a dispus ca procurorul să remedieze neregularităţile actului de sesizare în ceea ce priveşte precizarea modalităţii alternative şi punctual, indicarea martorilor asupra cărora s-a exercitat fiecare modalitate alternativă a acţiunii care constituie infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, precum şi în ceea ce priveşte descrierea actelor materiale din cuprinsul infracţiunii de influenţare a declaraţiilor reţinută în sarcina inculpaţilor prin rechizitoriu, precizări necesare pentru stabilirea obiectului judecăţii şi delimitarea acuzaţiilor privind săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen. şi a infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) C. pen.

Astfel, prin încheierea din data de 22.12.2021 s-a dispus, în ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) C. pen., în cond. art. 35 alin. (1) C. pen., descrierea faptelor şi încadrarea lor juridică, precizarea modalităţii de realizare a elementului material, dintre cele trei variante prevăzute în norma de incriminare, în care a acţionat inculpatul, în raport cu fiecare dintre martorii indicaţi, precum şi descrierea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate.

Analizând precizările formulate de către parchet, judecătorul de cameră preliminară a constatat că neregularităţile menţionate în încheierea din 22.12.2021 nu au fost remediate, procurorul rezumându-se să redea anumite paragrafe din rechizitoriu, din partea "Expunerea detaliată a situaţiei de fapt", fără a descrie, raportat la situaţia factuală din rechizitoriu, elementul material cuprins în latura obiectivă a infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, menţinând sintagma "au determinat prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant pe martorele ...", sintagmă preluată ca atare din definiţia infracţiunii din C. pen.

Descrierea elementului material al infracţiunii în realizarea încadrării juridice dată faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi C. este necesară pentru a stabili obiectul acuzaţiei penale, obiectul şi limitele judecăţii, având în vedere că acţiunea penală exercitată împotriva inculpaţilor trebuie să vizeze fapte concrete, descrise în cuprinsul încadrării juridice, iar nu situaţia de fapt în ansamblul său. Or, procurorul a arătat generic în cuprinsul precizărilor că modalitatea de realizare a elementului material al infracţiunii de influenţarea declaraţiilor a fost prezentată pentru fiecare dintre persoanele pe care inculpaţii A., Q. şi C. le-au folosit pentru a ticlui materialul probator, respectiv I., S., G., J., O., H., conţinând elemente de constrângere morală şi elemente de corupere, care rezultă din probele testimoniale administrate în cauză şi din înregistrările audio depuse de martorul I..

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că, procedând în această manieră, procurorul nu a descris în concret faptele ce constituie infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, nu a precizat modalitatea de realizare a elementului material în raport de fiecare dintre martorii indicaţi şi nici nu a descris actele materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate de influenţarea declaraţiilor reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi C., astfel că obiectul acuzaţiei penale, obiectul şi limitele judecăţii în privinţa acestei infracţiuni nu este stabilit de o manieră care să permită cunoaşterea în concret a obiectului acuzaţiei penale. Acuzaţia penală trebuie să fie clar şi precis descrisă în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi în rechizitoriu, la descrierea faptei şi încadrarea juridică a acesteia, fiind atribuţia exclusivă a procurorului să stabilească obiectul şi limitele judecăţii, conform art. 371 C. proc. pen.

3. În ceea ce priveşte infracţiunile de inducerea în eroare a organelor judiciar în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prevăzute de art. 47 C. pen., ref. la art. 268 alin. (1) C. pen. în cond. art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi de art. 47 C. pen., ref. la art. 268 alin. (2) C. pen. în cond. art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., procurorul a efectuat:

- "descrierea acţiunilor de constrângere" exercitate de inculpatul A. asupra martorilor care au formulat denunţuri şi asupra celor care au formulat declaraţii mincinoase.

S-a arătat că acţiunile de constrângere exercitate de inculpatul A. rezultă din însuşi conţinutul materialului audio care se constituie în mijloc de probă în cauză şi care a fost prezentat, în mod explicit, în partea expozitivă a rechizitoriului.

- "descrierea actelor materiale" ce intră în conţinutul infracţiunilor: s-a prezentat faptul că martorii I., S., G. şi J. erau persoane care aveau calităţi de inculpaţi în dosare penale în curs de judecată pe rolul instanţelor de judecată competente, atât în anul 2016, cât şi în prezent (dosarele nr. x/2014 şi nr. y/2014, ambele al Tribunalului Prahova); s-a precizat că inculpaţii, în calitate de magistraţi procurori, puteau trece la repercusiuni care să se constituie în măsuri procesuale greu de înlăturat; că aceste măsuri procesuale puteau să fie dispuse oricând şi cu privire la orice situaţie (în condiţiile în care inculpaţii au recurs la plăsmuirea unui întreg material probator); s-a indicat că martorii au formulat declaraţii mincinoase la solicitarea explicită a magistraţilor procurori pentru că nu au avut altă alternativă; s-a menţionat că martorul O. a precizat, în mod expres, că inculpatul A. a acţionat pentru a-1 constrânge să semneze înscrisurile care conţineau menţiuni mincinoase; s-a prezentat, în mod explicit, la filele x, constrângerea morală la care au fost supuşi martorii I., J., G., H.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin încheierea din data de 22.12.2021 s-a dispus ca procurorul să descrie acţiunile de constrângere exercitate de inculpatul A. asupra martorilor care au formulat denunţuri şi asupra celor care au formulat declaraţii mincinoase, precum şi actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii.

Analizând cuprinsul precizărilor formulate de către parchet cu privire la infracţiunile de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, judecătorul de cameră preliminară a constatat că nici în această situaţie procurorul nu a descris acţiunile de constrângere exercitate asupra martorilor denunţători şi asupra martorilor cu identitate reală şi cu identitate protejată şi nici actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor. Totodată, în ceea ce priveşte descrierea actelor materiale, procurorul a indicat filele x, în care s-a prezentat în mod explicit constrângerea morală la care au fost supuşi martorii I., J., O., G. şi H. S-a observat, însă, că aceleaşi file din rechizitoriu sunt indicate ca fiind cele în care a fost descrisă modalitatea de administrare a probatoriului în dosarul nr. x/2016, în cazul infracţiunii de cercetare abuzivă, precum şi descrierea faptelor de influenţare a declaraţiilor. Astfel, în lipsa descrierii fiecărei infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor, de aşa manieră încât să se poată face o delimitare clară între actele materiale care constituie latura obiectivă a fiecăreia dintre cele trei infracţiuni - cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor şi inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii - nu se poate stabili în mod clar obiectul acuzaţiei penale.

Or, este obligaţia procurorului de a descrie fapta şi a realiza încadrarea juridică a acesteia, fundamentându-se, desigur, pe situaţia de fapt expusă şi pe dispoziţiile legale care incriminează fapta ca infracţiune, astfel încât să se poată stabili obiectul şi limitele judecăţii, în raport de care inculpaţii îşi pot face apărarea în cursul judecăţii cauzei.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul nu a remediat neregularităţile privind infracţiunile de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii.

4. În ceea ce priveşte infracţiunile de complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen., rap. la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), complicitate la represiunea nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen., rap. la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitate participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen., în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen., raportat la art. 47 C. pen., în referire la art. 268 alin. (1) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicare art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen., raportat la art. 47 C. pen., în referitoare la art. 268 alin. (2) C. pen., în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen., raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), procurorul a menţionat că a arătat că a indicat în concret ajutorul dat de către inculpatul C. inculpaţilor A. şi Q., în realizarea acţiunilor ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunilor menţionate.

Astfel, s-a arătat că inculpatul C., în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, a fost cel care a plăsmuit, în sensul că a tehnoredactat un conţinut mincinos al denunţului martorului J., situaţie prezentată, în mod detaliat, la paginile 51-59 din rechizitoriu; a tehnoredactat declaraţia martorului O. conţinând menţiuni contrare realităţii, situaţie indicată de martorul O. cu prilejul audierii sale precum şi a procesului-verbal de recunoaştere după fotografii din data de 31.07.2020 de la filele x, volumul 29; a participat la discuţia care a avut loc la 13.04.2016 la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi care s-a constituit în momentul plăsmuirii materialului probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, astfel cum s-a redat la filele x; a contribuit, în mod direct, la ticluirea denunţului martorului I., cu identitate reală, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înregistrare audio ambientală, întocmit la 24.06.2020 şi existent la filele x, volumul 2 d.u.p. şi care a fost redat la filele x din rechizitoriu.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin încheierea din data de 22.12.2021 s-a dispus ca procurorul să descrie actele de ajutor concrete ale inculpatului C. cu privire la săvârşirea de către inculpaţii A. şi Q. a infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, inclusiv a celei de complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii şi de abuz în serviciu.

Având în vedere precizările formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul nu a indicat actele de ajutor concrete, specifice fiecăreia dintre infracţiunile reţinute în forma autoratului în sarcina inculpaţilor A. şi Q., ci a indicat anumite acţiuni săvârşite de inculpatul C., prezentate în expunerea situaţiei de fapt din rechizitoriu. Sunt menţionate astfel tehnoredactarea denunţului cu conţinut mincinos al martorului J., a declaraţiei martorului O. conţinând menţiuni contrare realităţii, participarea la discuţia care a avut loc la data de 13.04.2016 la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi care a constituit în momentul plăsmuirii materialului probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, contribuirea, în mod direct, la ticluirea denunţului martorului I., cu identitate reală.

Pe de o parte, nu s-a precizat dacă aceste acţiuni vizează în principal ajutorul dat de inculpatul C. inculpaţilor A. şi Q. cu privire la săvârşirea infracţiunii de cercetare abuzivă sau vizează şi infracţiunile de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei penale şi/sau de influenţarea declaraţiilor, iar pe de altă parte, niciuna dintre acţiunile indicate în cuprinsul precizărilor nu se referă la infracţiunea de abuz în serviciu, constând în clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul nu a remediat neregularităţile din rechizitoriu cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului C. sub forma complicităţii, iar fiecare infracţiune constă în "ajutorul dat" inculpaţilor A. şi Q. cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina lor în rechizitoriu, fără ca acesta să fie indicat în mod concret în cazul fiecărei infracţiuni. Astfel, nu sunt descrise în concret faptele care constituie infracţiunile reţinute în sarcina sa, iar trimiterea la pasaje din partea expozitivă a rechizitoriului nu este de natură a fixa în mod clar şi precis obiectul acuzaţiei penale şi a stabili obiectul şi limitele judecăţii.

Actul de remediere a neregularităţilor constatate prin încheierea din data de 22.12.2021 cuprinde aceleaşi formulări lipsite de claritate şi reia paragrafe întregi din rechizitoriu, din partea intitulată "Expunerea detaliată a situaţiei de fapt", astfel că nu prezintă nicio relevanţă pentru înlăturarea deficienţelor rechizitoriului şi pentru clarificarea obiectului judecăţii.

Lipsa descrierii cu claritate a faptelor nu poate fi suplinită pe baza unor raţionamente logice efectuate de instanţă, prin coroborarea unor elemente faptice enunţate disparat în cuprinsul actului de sesizare sau în cuprinsul precizărilor privind remedierea neregularităţilor ori pe baza modalităţii în care s-a realizat încadrarea juridică pentru alte infracţiuni.

Faţă de considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară a constatat că procurorul nu a remediat neregularităţile actului de sesizare, astfel cum au fost evidenţiate în încheierea din data de 22.12.2021, precizările formulate nefiind de natură să stabilească în mod clar şi precis obiectul şi limitele judecăţii în raport de infracţiunile de cercetare abuzivă, de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei penale şi de influenţarea declaraţiilor, reţinute în sarcina inculpaţilor A., în forma autoratului şi C., în forma complicităţii şi nici în raport cu infracţiunile de represiune nedreaptă, instigarea la represiune nedreaptă şi de abuz în serviciu sub forma complicităţii, reţinute în sarcina inculpatului C..

Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. pen.., rechizitoriul cuprinde datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia. Prin încadrarea juridică a unei fapte se stabileşte concordanţa deplină între fapta concretă de săvârşirea căreia este acuzată o persoană şi legea penală care incriminează acea faptă. În cauză, aşa cum s-a reţinut mai sus, încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi C. este confuză, întrucât parchetul nu a precizat care acte materiale întrunesc elementele constitutive ale fiecărei infracţiuni şi care este relevanţa penală a împrejurărilor de fapt menţionate la secţiunea din rechizitoriu privind situaţia de fapt, în raport de fiecare dintre infracţiuni. În absenţa unor asemenea precizări, nu se poate cunoaşte care este acuzaţia formulată împotriva inculpaţilor, care sunt faptele care li se reproşează acestora în raport de textele incriminatoare. Parchetul are obligaţia de a prezenta în mod clar şi defalcat acuzaţia, de a descrie în mod detaliat şi distinct elementul material al fiecărei infracţiuni din conţinutul acuzaţiei, având în vedere că această omisiune afectează legalitatea sesizării instanţei în raport de dispoziţiile art. 328 alin. (1) C. proc. pen.

Pentru toate aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară a constatat că rechizitoriul nr. x/2020 din 11.12.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de art. 345 alin. (3) C. proc. pen.. şi atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii în privinţa descrierii faptelor şi a încadrării juridice date acestora cu referire la infracţiunile de cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi C. şi participaţia penală sub forma complicităţii la infracţiunile de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpatului C..

Din cauza strânsei legături între aceste infracţiuni şi cele pentru care nu s-au constatat neregularităţi ale actului de sesizare, s-a constatat că disjungerea nu este posibilă, aşa încât este afectată regularitatea întregului act de sesizare.

Prin încheierea nr. 8/C din 04 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2, au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Judiciară - Serviciul judiciar penal, precum şi de intimatul inculpat C. şi de partea civilă B. împotriva încheierii penale nr. 97 din 09 martie 2022 şi a încheierii din 22 decembrie 2021 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.

Ca urmare a restituirii dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 49/2022, la data de 25.10.2022, dosarul a fost înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, sub nr. x/2022.

Ulterior restituirii la parchet a dosarului de urmărire penală în care a fost emis rechizitoriul nr. x/2020 din 11.12.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în cauză nu au mai fost efectuate acte de urmărire penală.

Prin plângerile formulate împotriva ordonanţei de clasare nr. 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, petenţii au solicitat schimbarea temeiurilor de clasare după cum urmează: A. din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I, lit. c) şi lit. f) C. proc. pen.. în cel reglementat de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., C. din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în cel reglementat de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., iar B. din art. 16 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. c) în cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Din examinarea dispoziţiilor art. 16 C. proc. pen.., care reglementează cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, se constată că sunt grupate în aceeaşi categorie juridică, pe de o parte, cazuri care presupun analiza pe fond şi soluţionarea acuzaţiei, stabilirea temeiniciei sau a netemeiniciei ei pe baza probelor administrate [art. 16 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen..], şi, pe de altă parte, cazuri care împiedică analiza pe fond a acuzaţiei, impedimente de procedură care fac imposibilă cercetarea fondului [art. 16 alin. (1) lit. e)-j) C. proc. pen..]. În cursul urmăririi penale, soluţia procesuală este unică, aceea de clasare, diferenţa esenţială între cele două categorii de cauze menţinandu-se, respectiv clasarea emisă în vreunul dintre temeiurile din prima categorie este rezultatul analizei pe fond a cauzei, pe când cea emisă în vreunul dintre celelalte temeiuri exclude analiza de fond.

Drept urmare, în raport cu această ordine a cazurilor care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, când se constată incidenţa atât a unui caz dintre cele prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen.., cât şi a unui caz dintre cele reglementate de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) C. proc. pen.., prevalentă este soluţia clasării în temeiul primei categorii, respectiv a cazurilor care presupun analiza pe fond şi soluţionarea acuzaţiei.

Cazul reglementat de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. - fapta nu există - este incident când nu s-a produs nicio modificare în realitatea obiectivă, dar şi când nu există fapta pe care o descrie norma de incriminare prin verbum regens, respectiv când există o conduită, dar aceasta nu este cea menţionată ca element material al infracţiunii.

Cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) reza I C. proc. pen.. - fapta nu este prevăzută de legea penală - intervine în situaţiile când lipseşte unul dintre elementele de conţinut ale infracţiunii, altul decât vinvoăţia.

Art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. - nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea - este aplicabil când fapta nu se poate stabili în sarcina celui cercetat. Astfel, se dispune clasarea când se reţine, dincolo de orice dubiu, că fapta nu a fost săvârşită de persoana cercetată.

În privinţa cazului reglementat de art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.. - a intervenit (...) prescripţia - se observă că acesta este incident atunci când este incidentă în cauză instituţia prescripţiei răspunderii penale.

Astfel cum s-a precizat în cele ce preced, întrucât nu au fost efectuate alte acte ulterior restituirii cauzei la Parchet, în ceea ce priveşte schimbarea temeiurilor de clasare, va fi avută în vedere situaţia de fapt la care s-a raportat instanţa în procedura de cameră preliminară, subsecvent căreia s-a dispus restituirea cauzei la parchet (urmare a neremedierii neregularităţilor constatate cu privire la rechizitoriu).

La momentul verificării rechizitorului din data de 11.12.2020, s-a constatat că faptele de cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor în formă continuată şi inducerea în eroare a organelor judiciare în modalitatea participaţiei improprii (două infracţiuni) au fost descrise în mod neclar şi nu puteau învesti instanţa. Referitor la infracţiunea de cercetare abuzivă, în procedura de cameră preliminară, s-a reţinut că procurorul de caz nu a indicat modalităţile care se subsumează formei de bază şi formei asimilate.

În ceea ce priveşte infracţiunea de cercetare abuzivă, din examinarea textului de lege rezultă că aceasta are conţinuturi alternative, astfel că atât art. 280 alin. (1) C. pen., cât şi art. 280 alin. (2) C. pen. prevăd infracţiuni de sine stătătoare. Nu au fost indicate acţiunile concrete care să fie imputate petenţilor A. şi C., astfel cum se prezintă argumentele indicate pe larg în cuprinsul încheierilor pronunţate în procedura de cameră preliminară.

Tot astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, cu toate că la încadrarea în drept, în rechizitoriu, au fost reţinute toate cele trei variante prevăzute de lege, în fapt nu au fost descrise în mod concret acţiunile de constrângere, de corupere sau de vădită intimidare a celor care ar fi fost influenţaţi să dea declaraţii false. Indiferent dacă modalitatea în care ar fi fost influenţate aceste declaraţii era una singură sau dacă erau mai multe modalităţi dintre cele prevăzute de lege, descrierea acestora trebuia să fie prezentă în Rechizitoriu.

În continuare, revenind la fondul cauzei, dezvoltând cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară constată că, în ceea ce priveşte infracţiunile de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), reţinute în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., a procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti) şi a persoanelor vătămate B. şi D. (în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti), astfel cum s-a reţinut prin încheierea nr. 97/09 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 (definitivă prin încheierea nr. 8/C/04 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2), indicându-se comiterea a 6 infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzute de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la 6 persoane vătămate, respectiv B., D., E. şi F., nu este clar dacă procurorul face referire la infracţiunea de cercetare abuzivă numai în varianta asimilată, deşi a menţinut şi acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii de cercetare abuzivă în varianta tip.

În cazul variantei tip prevăzută de art. 280 alin. (1) C. pen., subiectul pasiv secundar este persoana urmărită sau judecată într-o cauză penală, deci suspectul sau inculpatul, asupra căreia se întrebuinţează promisiuni, ameninţări sau violenţe de către organul de cercetare penală sau de către procuror pentru a o determina să dea declaraţii mincinoase. În cazul variantei asimilate prevăzută de art. 280 alin. (2) C. pen., subiectul pasiv secundar este persoana învinuită pe nedrept. Or, în expunerea situaţiei de fapt în rechizitoriu se face referire la întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva martorilor denunţători I. şi J., precum şi a martorilor G., H. şi O. şi la caracterul contrafăcut al declaraţiei martorului U., persoane care aveau calitatea de inculpaţi în alte dosare penale aflate pe rolul parchetelor şi/sau instanţelor de judecată.

Cu toate că procurorul a redat în cuprinsul precizărilor formulate descrierea din rechizitoriu a faptei care a fost încadrată juridic ca infracţiunea de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni) şi a menţinut dispoziţia de trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârşirea acestor 6 infracţiuni, acesta nu a descris faptele de cercetare abuzivă de o manieră care să conducă la evidenţierea elementului material corespunzător fiecăreia dintre variantele infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.

Referitor la menţionarea în concret a modului de sesizare ticluit în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, procurorul a indicat modurile de sesizare ticluite din dosarul nr. x/2016, nefăcând vorbire despre modurile de sesizare din dosarul nr. x/2016, care sunt prezentate în partea "Expunerea detaliată a stării de fapt din rechizitoriu", în capitolul "Modalitatea de instrumentare a dosarului penal nr. x/2016 al DNA". Deopotrivă, în ceea ce priveşte indicarea în concret a materialului probator ticluit administrat în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, procurorul s-a rezumat să indice paginile din rechizitoriu în care a fost descrisă modalitatea de administrare a materialului probator în dosarul nr. x/2016, reluând şi un pasaj de la pag. 66 din rechizitoriu. Drept urmare, procurorul nu a remediat neregularităţile evidenţiate de judecătorul de cameră preliminară care vizau descrierea infracţiunii de cercetare abuzivă atât în cuprinsul încadrării juridice, cât şi în cuprinsul explicaţiilor date în rechizitoriu cu privire la această infracţiune în partea denumită "Încadrarea juridică".

În expunerea detaliată a stării de fapt din cuprinsul rechizitoriului este descrisă modalitatea de administrare a materialului probator din dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, făcându-se referire şi la alte mijloace de probă despre care nu este clar dacă sunt sau nu ticluite ori dacă au fost obţinute prin întrebuinţarea unor promisiuni, ameninţări sau violenţe (ex: declaraţiile martorilor O., U., W., T., corespondenţa electronică pusă la dispoziţie de către martorul W., însă parchetul nu a descris faptele care constituie elementele de tipicitate a 6 infracţiuni de cercetare abuzivă prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. Cu privire la ticluirea întregului material administrat în dosarul penal nr. x/2016, parchetul nu a indicat în concret mijloacele de probă ticluite având în vedere că în rechizitoriu, în partea "Expunerea detaliată a stării de fapt" se face referire la mijloace de probă cu caracter contrafăcut utilizate la propunerea de luare a măsurii preventive faţă de persoanele vătămate [declaraţiile martorilor ameninţaţi, declaraţiile martorelor G. şi H., U. şi O. - f. x din rechizitoriu] ori la caracterul ticluit al unor mijloace de probă pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă faţă de B. în iunie 2017 (mijloace de probă administrate după extinderea acţiunii penale, respectiv declaraţiile martorilor X., Y., mail-urile trimise de acesta din urmă - f. x din rechizitoriu).

Deopotrivă, procurorul nu a făcut nicio referire la "ticluirea întregului material probator din dosarul nr. x/2016", nefiind clar, prin folosirea sintagmei "întreg materialul probator", dacă acesta vizează de fapt numai declaraţia martorului I., dată sub pseudonimul "N." la care se face referire în expunerea stării de fapt, în capitolul "Modalitatea de instrumentare" a dosarului nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

Faţă de cele expuse, în privinţa infracţiunilor de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), cu privire la care procurorul de caz a reţinut incidenţa art. 16 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen.. - faptele nu există, precizările cu privire la ticluirea de probe fiind specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale - judecătorul de cameră preliminară va schimba temeiul de drept al soluţiilor de clasare în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., având în vedere că faptele, aşa cum acestea au fost reţinute de către Ministerul Public, există, însă nu a fost evidenţiat elementul material corespunzător fiecăreia dintre variantele infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, au determinat, prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant, pe martorele G. şi H., precum şi pe martorii I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K.", "L." şi "M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior, astfel cum s-a constatat prin încheierea nr. 97/09 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 (definitivă prin încheierea nr. 8/C/04 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2), procurorul nu a descris, raportat la situaţia factuală din rechizitoriu, elementul material cuprins în latura obiectivă a infracţiunii de influenţarea declaraţiilor. Inclusiv în cuprinsul precizărilor formulate pentru remedierea aspectelor de neregularitate ale rechizitoriului nr. x din 11 decembrie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul a arătat generic că modalitatea de realizare a elementului material al infracţiunii de influenţarea declaraţiilor a fost prezentată pentru fiecare dintre persoanele pe care inculpaţii A., Q. şi C. le-au folosit pentru a ticlui materialul probator, respectiv I., S., G., J., O., H., conţinând elemente de constrângere morală şi elemente de corupere, care rezultă din probele testimoniale administrate în cauză şi din înregistrările audio depuse de martorul I..

Faţă de cele expuse, şi în privinţa infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., cu privire la care procurorul de caz a reţinut incidenţa art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., judecătorul de cameră preliminară va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. având în vedere că faptele, aşa cum acestea au fost reţinute de către Ministerul Public, există, însă nu a fost precizată modalitatea de realizare a elementului material în raport cu fiecare dintre martorii indicaţi (nu au fost descrise în concret faptele ce constituie infracţiunea de influenţarea declaraţiilor şi actele materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate de influenţarea declaraţiilor).

Referitor la participaţia improprie la infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării, faţă de situaţia reţinută de judecătorul de cameră preliminară, astfel cum a fost constatată cu titlu definitiv în procedura de cameră preliminară, în lipsa oricăror altor elemente procedurale sau procesuale efectuate în dosar, pentru că nu se pot decela elementele constitutive ale acestei infracţiuni soluţia incidentă este cea de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. Astfel, s-a constatat că au fost coroborate aşa-zisele declaraţii neadevărate, care ar fi rezultat în urma influenţării martorilor, cu declaraţiile martorilor, fără însă să se reţină că procurorii A. şi Q., ajutaţi de ofiţerul de poliţie judiciară, ar fi efectuat demersuri pentru a influenţa declaraţiile.

Nu se poate dispune o soluţie de clasare întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., aşa cum au solicitat A. şi C., întrucât nu există o situaţie identică cu cea a procurorului Q., care nu a fost trimis în judecată, şi faţă de care nu există o încheiere din procedura de cameră preliminară care să statueze o anumită situaţie de fapt.

În privinţa infracţiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe denunţătorii I., O.

şi J., în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe denunţătorul I. în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale şi a infracţiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen.

în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, cu intenţie, i-a determinat pe martorii G., H., J., sub pseudonimul "K.", I., sub pseudonimele "L." şi "M.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T.

Ploieşti şi pe martorul I. sub pseudonimul "N." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să formuleze, fără vinovăţie şi ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, declaraţii mincinoase, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, aşa cum s-a constatat prin încheierea nr. 97/09 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 (definitivă prin încheierea nr. 8/C/04 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2), procurorul nu a descris acţiunile de constrângere exercitate asupra martorilor denunţători şi asupra martorilor cu identitate reală şi cu identitate protejată şi nici actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor.

Totodată, în ceea ce priveşte descrierea actelor materiale, în cuprinsul precizărilor formulate pentru remedierea aspectelor de neregularitate ale rechizitoriului nr. x din 11 decembrie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul a indicat filele x, în care s-a prezentat în mod explicit constrângerea morală la care au fost supuşi martorii I., J., O., G. şi H. Însă, aceleaşi file din rechizitoriu sunt indicate ca fiind cele în care a fost descrisă modalitatea de administrare a probatoriului în dosarul nr. x/2016, în cazul infracţiunii de cercetare abuzivă, precum şi descrierea faptelor de influenţare a declaraţiilor.

Aşadar, nu a fost descrisă fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpatului, astfel încât să se poată face o delimitare clară între actele materiale care constituie latura obiectivă a fiecăreia dintre cele trei infracţiuni - cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor şi inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii.

Drept urmare, şi în ceea ce priveşte infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu privire la care procurorul de caz a reţinut incidenţa art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., judecătorul de cameră preliminară va schimba temeiul de drept al soluţiilor de clasare în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., având în vedere că faptele, aşa cum acestea au fost reţinute de către Ministerul Public, există, însă nu a fost evidenţiat elementul material corespunzător fiecărei infracţiuni (nu au fost descrise acţiunile de constrângere exercitate asupra martorilor denunţători şi asupra martorilor cu identitate reală şi cu identitate protejată şi nici actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor).

Temeiul soluţiei de clasare cu privire la infracţiunile de cercetare abuzivă şi influenţarea declaraţiilor determină soluţia faţă de infracţiunile de represiune nedreaptă şi instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii. În ceea ce priveşte infracţiunile de represiune nedreaptă şi instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, în procedura de cameră preliminară s-a constatat, cu privire la aceste fapte, că rechizitorul este regulamentar întocmit, reţinându-se că infracţiunile sunt descrise corect şi complet. Pentru a pune în mişcare acţiunea penală împotriva lui B., D., E. şi F., petentul A., ajutat de C., a coroborat probele administrate în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti. Având în vedere că infracţiunile de cercetare abuzivă şi influenţarea declaraţiilor nu au putut fi descrise şi, implicit, nu au putut fi probate, nu subzistă nici infracţiunile de represiune nedreaptă şi nici participaţia improprie la represiunea nedreaptă. Atunci când există dubii cu privire la însăşi acţiunile concrete care alcătuiesc verbum regens al conţinutului constitutiv al infracţiunii, temeiul de clasare este reglementat de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Astfel, faţă de cele ce preced, cu privire la aceste două infracţiuni, care se întemeiau pe infracţiunea de cercetare abuzivă, se va dispune o soluţie de clasare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Dezvoltând cele ce preced, referitor la infracţiunea de represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), reţinută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C. a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de numiţii B., D., E. şi F. (faţă de cel din urmă doar punerea în mişcare a acţiunii penale), în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, ştiind că cele patru persoane sunt nevinovate întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare şi infracţiunea de instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., cu intenţie, au determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi din dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de persoana vătămată B., prin încheierea nr. 322/06.06.2017, ştiind că această persoană este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare, judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

Potrivit art. 283 C. pen., infracţiunea de represiunea nedreaptă constă în fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată (alin. (1) şi în reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată (alin. (2).

Având în vedere soluţiile de clasare ce urmează a fi dispuse, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., cu privire la infracţiunea de cercetare abuzivă (privind ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a persoanelor vătămate B., D., E. şi F. - în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti - şi a persoanelor vătămate B. şi D. - în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti) şi la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor (în sensul că ar fi determinat, prin corupere, prin constrângere şi prin alte fapte cu efect vădit intimidant, pe martorele G. şi H., precum şi pe martorii I. şi J., cărora li s-au consemnat declaraţii cu identităţile protejate de "K.", "L." şi "M." în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi pe martorul I., căruia i s-a consemnat declaraţia cu identitate protejată "N.", în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior), se observă că, în privinţa infracţiunilor de represiune nedreaptă şi instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii nu există faptele pe care le descrie norma de incriminare prin verbum regens, respectiv cea de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată şi cea de instigare la reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată.

Aşadar, cu privire la infracţiunea de represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni) şi infracţiunea de instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., reţinute în sarcina petentului A., judecătorul de cameră preliminară constată că acestea nu au un corespondent în realitatea obiectivă. Neexistând fapte care să se circumscrie învinuirii, soluţia de clasare trebuia întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., şi nu pe ale art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. (infracţiunea represiune nedreaptă) şi art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. (instigare la infracţiunea de represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii).

Cu privire la infracţiunile de fals intelectual, constând în falsificarea denunţurilor formulate de J., I. şi O. şi a declaraţiilor martorilor cu identitate protejată K., Z., M. şi N., pretins a fi fost comise de A., ajutat de C., aşa-zisele probe ticluite în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 nu au reuşit să fie descrise într-o modalitate clară. Având în vedere obiectul prezentei cauze, respectiv plângere la o soluţie de clasare, nu se poate solicita schimbarea încadrării juridice, astfel că având în vedere că infracţiunile de fals intelectual nu pot subzista, temeiului de clasare este cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Nu se poate reţine în concurs infracţiunea de fals intelectual cu cea de cercetare abuzivă, având în vedere că modalitatea de plăsmuire prevăzută la art. 280 alin. (2) C. pen. reprezintă tocmai plăsmuirea probelor, astfel că tocmai aceste probe, dacă s-ar fi probat că sunt nereale, ar fi fost rezultatul infracţiunii.

Dezvoltând cele ce preced, referitor la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, în exercitarea atribuţiilor profesionale a procedat la falsificarea denunţurilor în numele denunţătorilor J., I. şi O. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi la falsificarea declaraţiilor martorelor G., H., precum şi la falsificarea declaraţiilor cu identitate protejată sub pseudonimele "K.", "L.", "M." şi "N.", prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, astfel cum s-a reţinut prin încheierea nr. 97/09 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 (definitivă prin încheierea nr. 8/C/04 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2), se observă că acestea ar reprezenta tocmai presupusa ticluire a modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, însă cu privire la această acuzaţie (cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. - 6 infracţiuni), astfel cum s-a arătat anterior, se va dispune o soluţie de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Drept urmare, în ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., cu privire la care procurorul de caz a reţinut incidenţa art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., judecătorul de cameră preliminară va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., întrucât faptele nu au un corespondent în realitatea obiectivă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, temeiul soluţiei de clasare este corect. Infracţiunea, care a fost reţinută prin ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi prin rechizitoriu, iar în procedura de cameră preliminară, s-a constatat că este descrisă în mod corect, constă în faptul că A., ajutat de C., a încălcat dispoziţiile art. 97 alin. (2) lit. f), art. 94, art. 101 şi art. 285 C. proc. pen.. şi art. 33 din Legea nr. 182/2002, procedând la clasificarea denunţurilor ticluite, cauzând astfel o vătămare a drepturilor procesuale ale celor patru persoane vătămate. Analizând elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, se constată că ticluirea denunţurilor nu a putut fi descrisă corespunzător, astfel că nu se cunoaşte dacă această infracţiune a fost comisă cu certitudine, fiind prezent un element asupra căruia există un dubiu care profită celor acuzaţi.

Dispoziţiile legale reţinute ca fiind încălcate nu vizează obligaţii concrete ale organelor de cercetare penală. Astfel, art. 97 lit. f) C. proc. pen.. enumeră mijloacele legale de probă, art. 94 C. proc. pen.. se referă la dreptul avocatului de a consulta dosarul, art. 101 C. proc. pen.. face referire la probe, iar art. 285 C. proc. pen.. se referă la modalitatea de strângere a probelor. Denunţul nu este însă mijloc de probă.

Cu privire la art. 33 din Legea nr. 182/2002, dispoziţia la care s-a raportat procurorul de caz atunci când a formulat acuzaţia împotriva petenţilor A. şi C., de asemenea, nu este incidentă în cauză. Astfel, textul indicat are următorul conţinut: Este interzisă clasificarea ca secret de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau pentru obstrucţionarea justiţiei). Denunţul nu intră în categoria informaţiilor şi nu este de natură a fi destinat publicului, astfel că soluţia legală este cea de clasare, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În absenţa ticluirii denunţurilor nu există nici urmarea cerută de art. 297 C. pen., respectiv vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale persoanelor vătămate.

Dezvoltând cele ce preced, în privinţa infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), reţinute în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, împreună cu magistratul procuror Q. şi cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară C., cu încălcarea disp. art. 97 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.., art. 94 C. proc. pen.., art. 101 C. proc. pen.., art. 285 C. proc. pen.. şi art. 33 din Legea 182/2002 a procedat la clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I., în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, cauzând prin această modalitate o vătămare a drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate B., D., E. şi F., judecătorul de cameră preliminară constată că este corectă soluţia de clasare dispusă de procuror, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Aşadar, se reţine că A., în calitate de magistrat procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi de procuror de caz, cu încălcarea dispoziţiilor anterior indicate, a procedat la clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I., în cele două dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti.

Se observă însă că, referitor la infracţiunea de cercetarea abuzivă, privind presupusa ticluire a modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, aşa cum s-a menţionat deja, se va dispune o soluţie de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., având în vedere că nu a fost evidenţiat elementul material corespunzător fiecăreia dintre variantele infracţiunii de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen.

Deopotrivă, în ceea ce priveşte dispoziţiile a căror încălcarea a fost reţinută, se observă că acestea au următorul conţinut:

Art. 97 alin. (2) lit. f) C. proc. pen.. - Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace: (...) f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Art. 94 C. proc. pen.. (cu denumirea generică Consultarea dosarului)

(1) Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.

(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.

(3) În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală.

(4) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.

(5) În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.

(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.

(7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă.

(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.

Art. 101 C. proc. pen.. (cu denumirea generică Principiul loialităţii administrării probelor)

(1) Este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe.

(2) Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdicţia se aplică chiar dacă persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.

(3) Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.

Art. 285 C. proc. pen.. C. proc. pen.. (cu denumirea generică Obiectul urmăririi penale)

(1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

(2) Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.

Art. 33 din Legea nr. 182/2002

Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Aşadar, dispoziţiile din C. proc. pen., art. 97 alin. (2) lit. f), art. 94, art. 101, art. 285, a căror încălcare a fost reţinută, se referă la probe şi mijloace de probă, la consultarea dosarului, la principiul loialităţii administrării probelor, la obiectul urmăririi penale, niciuna dintre ele neprivind denunţul, care reprezintă un mod de sesizare a organului de urmărire penală.

În privinţa art. 33 din Legea nr. 182/2002, nu se poate considera că denunţul, care priveşte încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni, ar reprezenta o informaţie care, prin natura sau conţinutul ei, este destinată să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal.

Pentru a se reţine în sarcina petentului A. săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 C. pen., trebuie să se dovedească că acesta a avut un comportament ilegal, cu scopul de a-şi încălca intenţionat atribuţiile de serviciu. Aşadar, în desfăşurarea pretinsei activităţi neconforme legii, procurorul ar fi trebuit să acţioneze cu rea-credinţă, respectiv cu intenţie, ca formă a vinovăţiei, în vederea producerii unei vătămări intereselor legale ale persoanelor vătămate, fie prin neîndeplinirea unor acte care trebuiau îndeplinite în virtutea îndatoririlor de serviciu, fie prin îndeplinirea lor defectuoasă, trebuind să fie identificate, dincolo de soluţiile emise, acel act de conduită contrar atribuţiilor de serviciu care să se înscrise în "verbum regens" prevăzut de lege şi care poate avea influenţă asupra soluţiei.

Având în vedere considerentele expuse, se constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă ale infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni) reţinute în sarcina petentului A., astfel încât este corectă soluţia de clasare dispusă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. prin ordonanţa nr. 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală.

Referitor la petentul C., în sarcina acestuia s-au reţinut şapte infracţiuni în forma de participaţie a complicităţii şi o infracţiune în forma autoratului, după cum urmează: complicitate la cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), complicitate la represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., complicitate la influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni) şi fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen.

Judecătorul de cameră preliminară constată că argumentele expuse cu privire la soluţiile ce urmează a fi pronunţate cu privire la infracţiunile de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni) şi instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. (3 infracţiuni), reţinute în sarcina petentului A., în forma autoratului, sunt valabile şi în privinţa petentului C., în sarcina căruia au fost reţinute aceleaşi infracţiuni în forma de participaţie a complicităţii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate, urmând a se schimba temeiul de drept al soluţiilor de clasare pentru complice în acelaşi mod ca pentru autor.

Deopotrivă, nu poate fi omis şi faptul că, în privinţa faptelor reţinute în sarcina petentului C., sub forma de participaţie a complicităţii, astfel cum s-a reţinut prin încheierea nr. 97 din 09 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 (definitivă prin încheierea nr. 8/C din 04 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.2), procurorul nu a indicat actele de ajutor concrete ale lui C. cu privire la săvârşirea de către A. şi Q. a infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, inclusiv a celei de complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii şi de abuz în serviciu.

Nici în cuprinsul precizărilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie procurorul nu a indicat actele de ajutor concrete, specifice fiecăreia dintre infracţiunile reţinute în forma autoratului în sarcina inculpaţilor A. şi Q., ci a indicat anumite acţiuni săvârşite de inculpatul C., prezentate în expunerea situaţiei de fapt din rechizitoriu, respectiv tehnoredactarea denunţului cu conţinut mincinos al martorului J., a declaraţiei martorului O. conţinând menţiuni contrare realităţii, participarea la discuţia care a avut loc la data de 13.04.2016 la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi care a constituit în momentul plăsmuirii materialului probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, contribuirea, în mod direct, la ticluirea denunţului martorului I., cu identitate reală.

Nu s-a precizat dacă aceste acţiuni vizează în principal ajutorul dat de C. lui A. şi Q. cu privire la săvârşirea infracţiunii de cercetare abuzivă sau vizează şi infracţiunile de inducere în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei penale şi/sau de influenţarea declaraţiilor, iar niciuna dintre acţiunile indicate în cuprinsul precizărilor nu se referă la infracţiunea de abuz în serviciu, constând în clasificarea denunţurilor ticluite în numele denunţătorilor J. şi I. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016

Referitor la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina petentului C., constând în aceea că, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară detaşat la Direcţia Naţională Anticorupţie - S.T. Ploieşti, în exercitarea atribuţiilor profesionale a procedat la falsificarea denunţurilor în numele denunţătorilor J., I. şi O. în dosarele nr. x/2016 şi nr. y/2016, ambele ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti şi la falsificarea declaraţiilor martorelor G., H., precum şi la falsificarea declaraţiilor cu identitate protejată sub pseudonimele "K.", "L.", "M." şi "N.", prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, aşa cum s-a arătat şi în privinţa petentului A., se observă că acestea ar reprezenta tocmai presupusa ticluire a modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, precum şi în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - S.T. Ploieşti, însă cu privire la această acuzaţie (cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. - 6 infracţiuni), astfel cum s-a arătat deja, se va dispune o soluţie de clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Aşadar, în ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., cu privire la care procurorul de caz a reţinut incidenţa art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., judecătorul de cameră preliminară va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., întrucât faptele nu au un corespondent în realitatea obiectivă.

Pentru considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) C. proc. pen.., va admite plângerile formulate de A. şi C. împotriva ordonanţei de clasare nr. 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţele nr. 30/II-2/2025 şi nr. 15/II-2/2025, ambele din 30 ianuarie 2025 ale procurorului şef din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, precum şi plângerea formulată de petentul B. împotriva ordonanţei de clasare nr. 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 16/II-2/2025 din 30 ianuarie 2025 a procurorului şef din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet (în ceea ce priveşte plângerea acestuia din urmă, cu privire la schimbarea temeiului de clasare în privinţa infracţiunilor de cercetare abuzivă).

Va schimba temeiul de drept al soluţiilor de clasare dispuse faţă de A. şi C., după cum urmează:

În privinţa petentului A.:

- pentru infracţiunile de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (1) şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), din art. 16 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen.. întrucât faptele nu există, iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

- pentru infracţiunile de represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..;

- pentru instigare la infracţiunea de represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..;

- pentru infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

- pentru infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

- pentru infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

- pentru infracţiunile de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. (10 infracţiuni) în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..;

În privinţa petentului C.:

- pentru complicitate la infracţiunile de cercetare abuzivă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 280 alin. (1)şi (2) C. pen. (6 infracţiuni), din art. 16 alin. (1) lit. a) şi f) C. proc. pen.. întrucât faptele nu există, iar precizările cu privire la ticluirea de probe sunt specifice infracţiunii incriminate la art. 268 alin. (2) C. pen., pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale, în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

- pentru complicitate la infracţiunile de represiune nedreaptă, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..;

- pentru complicitate la instigare la infracţiunea de represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. în referire la art. 47 C. pen. în referire la art. 283 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

- pentru complicitate la infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

- pentru complicitate la infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (1) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

- pentru complicitate la infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 341 alin. (7) lit. d) C. proc. pen..,

- admite plângerile formulate de A. şi C. împotriva ordonanţei de clasare nr. 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţele nr. 30/II-2/2025 şi nr. 15/II-2/2025, ambele din 30 ianuarie 2025 ale procurorului şef din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet;

- admite plângerea formulată de petentul B. împotriva ordonanţei de clasare nr. 3066/P/2022 (3066/76/P/2022) din 30 iulie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală, menţinută prin ordonanţa nr. 16/II-2/2025 din 30 ianuarie 2025 a procurorului şef din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet.

Schimbă temeiul de drept al soluţiilor de clasare dispuse faţă de A. şi C., după cum urmează:

În privinţa petentului A.:

- pentru infracţiunile de represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..;

- pentru infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

În privinţa petentului C.:

- pentru complicitate la infracţiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 47 C. pen. în referire la art. 268 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 52 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen..;

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 14 aprilie 2025.

Încheierea nr. 173/2025 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Legislator summary

Legislator headnote

Keywords

Cited Legislation

Cited Case Law

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Full text