Suspended Lawyer's Appeal Over Fake COVID Vaccination Indictment Rejected, Trial Ordered

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2025

Asupra cauzei penale de faţă, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea F/CP din 9 ianuarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024, s-au respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpata A..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din 14.10.2024, emis în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpata A., urmând a se stabili termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a se dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin rechizitoriul emis la data de 14.10.2024 în dosarul nr. x/20211 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., avocat suspendat din cadrul Baroului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară faţă de B., C., D. cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., faţă de E., F. şi G., cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reţinut că, din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că suspectul B. este titularul Cabinetului Medical Individual B. din com. H., sat Dâlga, jud. Călăraşi, şi, în perioada derulării campaniei naţionale de vaccinare anti-Covid 19, a fost medic vaccinator la Centrul de Vaccinare - Sala de Sport Lehliu Gară.

S-a arătat că, ulterior demarării etapei a 2-a din campania naţională de vaccinare anti-Covid 19, B. a efectuat vaccinări şi la CMI B., cu sediul declarat la Casa de Asigurări de Sănătate Călăraşi în comuna H., sat Dâlga, jud. Călăraşi. Activităţi medicale au fost prestate, în cursul anului 2021, în numele cabinetului medical (inclusiv vaccinări) şi pe raza com. Belciugatele, str. sold. I. nr. 3, sat Belciugatele, jud. Călăraşi, în cadrul terenului de fotbal din comună (vestiarele) (adresa CAS Călăraşi nr. 16709/08.12.2021).

De asemenea, s-a reţinut că, în baza informaţiilor furnizate de Casa de Asigurări de Sănătate Călăraşi şi de Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi, s-a stabilit că, în perioada 05.05 - 16.11.2021, la CMI B. au fost vaccinate 1.105 persoane, cu vaccinul J. (adresa x/17.11.2021, adresa CAS Călăraşi nr. 16424/25/11/2021). Dintre acestea, 288 de persoane nu erau înscrise pe lista de capitaţie a cabinetului, nu aveau nicio legătură cu com. Belciugatele sau cu com. H. şi aveau domiciliile în Bucureşti, în judeţele Sibiu, Bihor, Prahova, Ialomiţa, Constanţa, Iaşi şi Bacău sau în străinătate. Una dintre aceste persoane este şi inculpata A., avocat în Baroul Bucureşti. În Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV) au fost înregistrate următoarele date privind vaccinarea inculpatei: 28.10.2021, ora 12:25 - date privind vaccinul şi vaccinarea; ora 21:28 - emitere adeverinţă.

În baza autorizării Curţii de Apel Bucureşti din data de 18.03.2022 au fost obţinute datele generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii pentru numărul de apel x, folosit de inculpata A. şi cu care aceasta a fost înregistrată în RENV. Exploatarea materialelor obţinute a relevat că, la data de 28.10.2021, inculpata A. a fost localizată de diferite relee, doar pe raza mun. Bucureşti, primind şi efectuând apeluri.

Curtea de Apel Bucureşti a admis solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a încuviinţat efectuarea percheziţiilor domiciliare la punctele de lucru ale CMI B. din Belciugatele, com. Belciugatele, jud. Călăraşi şi Dâlga, com. H., jud. Călăraşi şi la locuinţele suspecţilor B., C. şi D., fiind emise mandatele de percheziţie domiciliară nr. 33-39/UP/05.05.2022.

Cu ocazia punerii în executare a acestor mandate, a fost ridicat de la punctul de lucru al CMI B. din com. Belciugatele, jud. Călăraşi un laptop marca x (proces-verbal de percheziţie domiciliară din 09.05.2022). Asupra acestui dispozitiv a fost efectuată percheziţia informatică, autorizată de Curtea de Apel Bucureşti prin mandatul de percheziţie informatică nr. 40/UP/11.05.2022 (procese-verbale de copiere şi percheziţionare din 18.05.2022 şi 02.06.2022) şi, coroborând informaţiile astfel obţinute cu datele comunicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin adresa nr. x/10.12.2021, a rezultat că laptopul x are IP-ul x. Pe cale de consecinţă, prin intermediul acestui dispozitiv au fost înregistrate datele privind vaccinarea inculpatei A. (proces-verbal din 06.07.2022).

S-a mai arătat că, în ceea ce priveşte IP-ul 5.12.101.202, alocat dispozitivului prin intermediul căruia a fost emisă adeverinţa de vaccinare pentru inculpată, în baza autorizării Curţii de Apel Bucureşti din data de 02.08.2022, furnizorul K. a comunicat că acest IP i-a fost alocat suspectului B. în reţeaua K., la adresa Intrarea Presei Nr. 8, Bucureşti (domiciliul suspectului), în perioada 17.10.2021, ora 21:22 -04.11.2021, ora 06:34.

S-a reţinut că datele privind vaccinarea inculpatei A. au fost înregistrate în RENV la sediul CMI B. din com. Belciugatele, jud. Călăraşi, iar adeverinţa de vaccinare a fost emisă de la locuinţa suspectului B..

Coroborând declaraţiile suspectelor C. şi D. (asistente medicale în cadrul CMI B.), s-a concluzionat că înregistrarea în RENV a fost realizată de suspectul B., titular al CMI B. şi cel care deţinea credenţialele pentru accesarea platformei de vaccinare şi înregistrarea datelor.

De asemenea, s-a constatat că manualul RENV pentru medicii de familie stabileşte că, pentru înregistrarea vaccinărilor COVID în Registrul Electronic Naţional de Vaccinare (RENV), în cazul unei persoane, programate, se va realiza identificarea acesteia prin prezentarea şi scanarea cărţii de identitate, se va realiza triajul, se vor prelua datele referitoare la adresa de e-mail şi numărul de telefon din platforma de programări, se vor înregistra informaţiile despre vaccin, se va realiza vaccinarea şi se va genera adeverinţa de vaccinare. După vaccinare, persoana vaccinată aştepta 15 minute pentru a se constata o eventuală manifestare a unei reacţii adverse post-vaccinare indezirabilă (RAPI), care se înregistra în RENV în cazul apariţiei. Din declaraţia suspectei C. a rezultat că triajul reprezenta verificarea stării fizice, astfel încât să se poată face vaccinarea. În privinţa persoanelor neprogramate, datele menţionate se completau de către registrator, întrucât nu puteau fi preluate din platforma de vaccinări.

Analizând înregistrările din RENV, s-a arătat în rechizitoriu că nu a fost respectată procedura în cazul inculpatei A., primele două etape fiind înregistrate la acelaşi moment, iar adeverinţa a fost emisă după 9 ore.

Astfel, s-a reţinut că aceste aspecte conduc la concluzia că procedura de vaccinare nu s-a derulat efectiv, în mod normal, persoana vaccinată, mai ales că nu locuia în apropierea com. Belciugatele sau a com. H., ar fi fost interesată să obţină adeverinţa de vaccinare la momentul vaccinării, dacă ar fi făcut deplasarea în scopul vaccinării.

Faţă de aspectele detaliate anterior, s-a concluzionat că inculpata nu avea posibilitatea reală de a se afla, la data de 28.10.2021, în acelaşi timp, atât la unul dintre punctele de lucru ale CMI B. din com. Belciugatele sau din com. H., cât şi în locaţiile relevate de releele de comunicaţii, aflate la distanţă de 29 km de com. Belciugatele şi la distanţa de 85 km de com. H., sat Dâlga. Aceste distanţe exclud posibilitatea ca subiectul localizării să se fi aflat pe raza vreuneia dintre cele două comune şi să fi fost identificat de un releu de comunicaţii de pe raza altei localităţi, în condiţiile în care furnizorii de servicii de comunicaţii au acoperire pe raza celor două localităţi menţionate (proces-verbal din 29.07.2024). Conversaţiile purtate telefonic de inculpata A. cu diferite persoane şi interceptate în baza autorizării Curţii de Apel Bucureşti (mandat de supraveghere tehnică nr. 57/UP/20.02.2022, dosar nr. x/2022) au relevat faptul că aceasta nu s-a vaccinat în realitate şi că a transmis documentele necesare pentru a fi inserate în RENV, date necorespunzătoare adevărului cu privire la vaccinarea sa.

Prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 04.11.2021, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi fals informatic, prevăzute de art. 321 C. pen. şi art. 325 C. pen.

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti nr. 8109/P/2021 din 19.01.2022 s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

La data de 11.02.2022, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (544 acte materiale).

La data de 18.04.2022 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A., avocat în Baroul Bucureşti, cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

La aceeaşi dată s-a dispus prin ordonanţa procurorului, autorizarea interceptării şi înregistrării comunicărilor şi localizării postului telefonic cu numărul x, pe o perioadă de 48 de ore, de la 18.04.2022, ora 11:30, până la data de 20.04.2022, ora 11:30.

La data de 20.04.2022, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat măsura dispusă de procuror la data de 18.04.2022 şi a autorizat interceptarea şi înregistrarea comunicărilor efectuate prin intermediul postului telefonic x, folosit de suspecta A., pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 20.05.2022, fiind emis mandatul de supraveghere tehnică nr. 57/UP/20.04.2022 (dosar nr. x/2022).

La data de 04.05.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (şase acte materiale) şi faţă de D. şi C. cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (543 acte materiale) şi faţă de B. cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (543 acte materiale) şi art. 244 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (şase acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

La data de 16.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti a dispus prelungirea mandatului de supraveghere tehnică pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 19.06.2022 (dosar nr. x/2022).

La data de 16.11.2023, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de L. ş.a. cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 321 alin. (1) C. pen.

La data de 16.07.2024 s-a dispus extinderea acţiunii penale faţă de A. cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

Cu privire la verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, din perspectiva competenţei instanţei, s-a constatat că inculpata A., avocat suspendat din cadrul Baroului Bucureşti, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 321 alin. (1) C. pen., iar potrivit art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., curtea de apel judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi.

De asemenea, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii (...), locul săvârşirii infracţiunii aflându-se în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

În consecinţă, din punct de vedere material şi teritorial, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că este competentă să judece prezenta cauză.

În ceea ce priveşte verificarea competenţei organelor care au efectuat urmărirea penală, s-a reţinut că au fost respectate prevederile art. 56 alin. (6) C. proc. pen., urmărirea penală fiind efectuată de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În privinţa legalităţii sesizării/actului de sesizare, s-a constatat că rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior (procuror şef de secţie) şi că acesta a cuprins menţiunile obligatorii prevăzute de art. 328 C. proc. pen.

Astfel, sunt menţionate denumirea parchetului, data emiterii rechizitoriului, numele, prenumele şi calitatea celui care l-a întocmit, fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală.

Cu privire la cererile şi excepţiile invocate de inculpata A., judecătorul de cameră preliminară a constatat că inculpata a invocat neregularitatea Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti din data de 14.10.2024 în dosarul de urmărire penală nr. x, cu privire la conţinutul actului de sesizare, administrarea probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală.

Referitor la conţinutul rechizitoriului, inculpata a arătat că trebuie în mod obligatoriu să cuprindă descrierea faptei cu suficiente elemente care să o suprapună normei penale ce a fost reţinută ca încadrare a acesteia, dar şi elemente care să poată fi înţelese de către persoana acuzată, aceasta să ştie exact care sunt faptele care i se impută, în concret şi presupune posibilitatea subiectului de a-şi face în concret apărările necesare, pentru a-şi dovedi nevinovăţia sau circumstanţele de ordin obiectiv ori subiectiv în care s-au produs cele reţinute.

În privinţa Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti întocmit la data de 14.10.2024, inculpata a invocat nelegalitatea acestuia, în sensul că nu sunt întrunite condiţiile obligatorii cu privire la claritatea acuzaţiei, arătând că din menţiunile privitoare la faptă aşa cum au fost expuse la paginile 1-5 "în fapt" şi la pagina 6 "încadrare juridică" nu există date esenţiale privitoare la momentul la care s-ar fi produs fapta reţinută, modalitatea în care ar fi fost săvârşită, precum şi mijloacele prin care s-a realizat.

Contrar celor arătate de inculpată, la o simplă lectură a rechizitoriului, s-a observat că fapta este descrisă în concret, iar această descriere conţine suficiente elemente pentru ca inculpata să înţeleagă acuzaţia ce i se aduce, criticile constând în lipsa de claritate a acuzaţiei fiind nefondate.

În rechizitoriu s-a arătat că fapta reţinută în sarcina inculpatei A., constând în aceea că în cursul lunii octombrie 2021 a pus la dispoziţia suspectului B., medic titular al Cabinetului Medical Individual B., cu sediul in comuna H., judeţul Călăraşi, fotocopia actului de identitate în baza căreia, la data de 28.10.2021, suspectul a atestat în RENV date necorespunzătoare adevărului privind vaccinarea inculpatei cu vaccinul J. fiind emisă o adeverinţă de vaccinare falsă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

S-a apreciat că nu este fondată susţinerea apărării în sensul că sintagma "în cursul lunii octombrie" este mult prea generică şi nu poate sta la baza unei acuzaţii, în condiţiile în care în rechizitoriu sunt menţionate luna şi anul presupusei fapte, precum şi faptul că în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV) au fost înregistrate următoarele date privind vaccinarea inculpatei: 28.10.2021, ora 12:25 - date privind vaccinul şi vaccinarea; ora 21:28 - emitere adeverinţă.

Cât priveşte susţinerile inculpatei în sensul că nu este descrisă modalitatea prin care ar fi "pus la dispoziţia suspectului B., medic titular al Cabinetului Medical Individual B., fotocopia actului de identitate" în sensul de a se preciza în concret cum - în mod direct, prin interpuşi şi cine sunt aceştia, prin trimitere poştală, printr-o modalitate de comunicare la distanţă, etc. şi nici dacă a avut intenţia obţinerii rezultatului, respectiv "o adeverinţă de vaccinare falsă" şi dacă a intrat în posesia acesteia, în ce mod, când, pentru a se putea realiza o conexiune între intenţie, ca element al laturii subiective, caracterizată prin scopul urmărit şi latura obiectivă, judecătorul de cameră preliminară a observat, pe de o parte, că procurorul descrie modalitatea în care fotocopia actului de identitate ar fi ajuns la numitul B., iar pe de altă parte că aceste aspecte nu ţin de descrierea acuzaţiei, ci de însăşi existenţa faptei în materialitatea sa şi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii, analiza acestora excedând obiectului camerei preliminare.

În rechizitoriu s-a constatat că se precizează că "Printre persoanele cercetate pentru obţinerea frauduloasă a unei adeverinţe de vaccinare au fost şi inculpaţii L., M. şi N., care au recunoscut comiterea faptelor. Din declaraţiile acestora a rezultat că au transmis suspectului B. fotocopii ale documentelor de identitate prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă. Această modalitate de transmitere a documentului necesar înregistrării în RENV către suspectul B. se regăseşte şi în cazul inculpatei A., aspect confirmat de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate".

În concluzie, s-a considerat că maniera în care a fost descrisă acuzaţia în rechizitoriu este suficient de detaliată şi de clară pentru ca inculpata să o înţeleagă şi să îşi formuleze apărări, nefiind încălcat nici dreptul la apărare, nici dreptul la un proces echitabil al acesteia.

De asemenea, s-a constatat că rechizitoriul conţine toate datele necesare pentru ca inculpata să îşi poată face o apărare efectivă, respectiv descrierea detaliată şi analiza probelor, încadrarea juridică dată faptei etc.

Inculpata a mai invocat nelegalitatea administrării probelor sub aspectul încălcării dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 145 alin. (1) C. proc. pen., arătând că, în perioada 18.04.2022-19.06.2022, în privinţa sa s-a luat măsura supravegherii tehnice constând în interceptarea şi înregistrarea comunicărilor, fiind menţionate în rechizitoriu, în cadrul materialului probatoriu, la pagina 6, rândurile 8 şi 9, procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în datele de 20.04.2022, 03.05.2022, 06.05.2022, 10.05.2022, 11.05.2022, 12.05.2022, 27.05.2022 şi 31.05.2022.

A susţinut inculpata că, la data de 24.10.2024, este înaintat către Curtea de Apel Bucureşti rechizitoriul împreună cu dosarul penal nr. x/2021 şi la aceeaşi dată, la 10 zile după întocmirea rechizitoriului şi la doi ani şi cinci luni de când au încetat măsurile de supraveghere tehnică, se emite de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti o adresă prin care, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1) C. proc. pen., inculpata este informată referitor la interceptarea şi înregistrarea comunicărilor sale, adresă pe care a primit-o la data de 31.10.2024.

Prin urmare, a considerat inculpata că i-au fost grav încălcate drepturile şi libertăţile prevăzute de lege şi garantate de Statul Român, nefiind respectate tocmai dispoziţiile articolului menţionat, art. 145 alin. (1) C. proc. pen., fiind pusă în imposibilitatea absolută de a putea face apărări şi de a uza de prevederile art. 145 alin. (2) şi (3) C. proc. pen.

În consecinţă, inculpata a solicitat să se constate nelegalitatea obţinerii şi reţinerii acestor probe şi mijloace de probă şi ca atare să fie excluse din cadrul materialului probator, apreciind că menţinerea acestora ar duce la o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, a dreptului la apărare, a dreptului la viaţă privată, drepturi garantate atât de legislaţia internă cât şi de C.E.D.O.

Contrar celor arătate de inculpată, judecătorul de cameră preliminară a constatat că la dosarul cauzei se află încheierea din 20.04.2022, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost confirmată ordonanţa nr. 65/P/2022 din data de 18.04.2022 a procurorului privind autorizarea pentru 48 de ore a măsurilor de supraveghere tehnică, iar prin aceeaşi încheiere s-a dispus încuviinţarea pentru o perioadă de 30 de zile de la data de 21.04.2022 la 20.05.2022 a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea şi înregistrarea pe orice tip de suport a oricăror comunicaţii care implică postul telefonic folosit de inculpată.

Ulterior măsura a fost prelungită prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din data de 16.05.2022, pentru intervalul 21.05.2022 - 19.06.2022.

În concluzie, s-a reţinut că măsurile de supraveghere au fost dispuse în mod legal, de judecătorul de drepturi şi libertăţi competent, iar la dosarul cauzei se află procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în intervalul încuviinţat de judecătorul de drepturi şi libertăţi, probele obţinute astfel fiind legale.

Prin ordonanţa din data de 21.06.2022, procurorul a dispus amânarea informării suspectei A. cu privire la faptul că aceasta şi alte persoane au fost subiecţii unei măsuri de supraveghere tehnică, până la finalul urmăririi penale.

Potrivit art. 145 alin. (4) C. proc. pen., în vigoare la data încetării măsurilor de supraveghere tehnică, procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

a) perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză;

b) punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;

c) dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.

(5) Amânarea prevăzută la alin. (4) se poate dispune cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei.

Ulterior, textul a fost modificat prin Legea nr. 201/2023, având următorul conţinut:

"Procurorul poate să amâne motivat, cel mai târziu până la rezolvarea cauzei, efectuarea informării scrise sau prezentarea conţinutului suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

a) perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză;

b) punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;

c) dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză."

Astfel, din analiza textelor de lege a reieşit că procurorul avea posibilitatea legală de a amâna informarea inculpatei, până la rezolvarea cauzei, iar această amânare nu afectează legalitatea dispunerii şi administrării probelor, respectiv a proceselor-verbale de redare a convorbirilor inculpatei. Nelegalitatea probei poate fi invocată doar raportat la condiţiile de formă şi de fond ale emiterii mandatului şi ale efectuării supravegherii tehnice, dar faptul că, ulterior finalizării supravegherii tehnice, procurorul a dispus amânarea informării pentru motive de apreciere generale - perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză - nu poate constitui un motiv de nelegalitate a probei dacă aceste motive sunt pertinente, iar din context nu reiese cu evidenţă că scopul amânării a fost prejudicierea apărării, iar nu cea a asigurării bunei desfăşurări a urmăririi penale.

Or, din cuprinsul ordonanţei a rezultat că amânarea informării suspectei a fost determinată de necesitatea bunei desfăşurări a urmăririi penale, în condiţiile în care la acel moment erau în derulare activităţi de corelare a informaţiilor obţinute de la furnizorii de servicii de telefonie mobilă şi se impunea efectuarea percheziţiilor informatice cu privire la al doilea telefon ridicat de la o altă suspectă, iar cunoaşterea detaliilor rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică ar fi putut, în aprecierea procurorului, să afecteze stabilirea răspunderii penale în concret a celor cercetaţi în cauză.

Mai mult, s-a considerat că dreptul la apărare al inculpatei nu a fost încălcat, aceasta arătând că a primit informarea prevăzută de art. 145 C. proc. pen., la data de 31.10.2024, astfel că a avut posibilitatea de a formula cereri şi excepţii cu privire la această probă în cursul procedurii camerei preliminare.

În concluzie, sub aspectul verificării legalităţii şi loialităţii administrării probelor, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că probele au fost administrate cu îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de C. proc. pen., nefiind identificate aspecte de nelegalitate sau de neloialitate.

Cu privire la verificarea legalităţii actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că actele procesuale sau procedurale au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale, în ordinea impusă de C. proc. pen., fiind parcurse etapele obligatorii urmăririi penale, nefiind identificat vreun caz de nulitate absolută sau de încălcare a legii în legătură cu actele procesuale sau procedurale care să atragă incidenţa nulităţii relative în condiţiile art. 282 C. proc. pen. şi care să fie invocat, potrivit dispoziţiilor legale.

Pentru considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară a respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpata A..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din 14.10.2024, emis în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

A dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpata A., urmând a se stabili termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

Împotriva încheierii F/CP din 9 ianuarie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2024, a formulat contestaţie inculpata A..

Prin motivele de contestaţie formulate, inculpata A. a invocat art. 342 şi urm. C. proc. pen., art. 328 C. proc. pen., art. 6 C.E.D.O. şi, potrivit art. 346 C. proc. pen., a solicitat admiterea excepţiilor invocate, constatarea neregularităţii rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, întocmit la data de 14.10.2024, constatarea nelegalităţii sub aspectul conţinutului, în sensul neclarităţii acuzaţiei şi nelegalitatea administrării probatoriului.

Sub aspectul condiţiilor obligatorii prevăzute de lege, care trebuie îndeplinite de actul de sesizare a instanţei, atât în privinţa formei, cât şi în privinţa fondului, s-a considerat că nu sunt respectate şi întrunite cumulativ toate criteriile prevăzute de art. 328 C. proc. pen. raportat la art. 286 alin. (2) C. proc. pen., precum si cele statuate în art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează, cu titlu de principiu, dreptul la un proces echitabil. În acest sens, a invocat cu titlu de excepţie neregularitatea rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti din data de 14.10.2024, dosar de urmărire penală nr. x, în sensul că nu sunt întrunite condiţiile obligatorii cu privire la claritatea acuzaţiei, administrarea probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală.

S-a susţinut că nu se precizează cu certitudine când ar fi săvârşit faptele de care este acuzată, exprimarea "în cursul lunii octombrie" fiind mult prea generică şi nu poate sta la baza unei acuzaţii. Pe de altă parte, neindicarea cu exactitate a momentului la care ar fi fost săvârşită presupusa faptă, vine în contradicţie cu drepturile sale procesuale, fiindu-i imposibil să îşi exercite dreptul la apărare şi să îşi dovedească nevinovăţia într-un mod eficient. De asemenea, a precizat că nu este descrisă modalitatea prin care ar fi pus la dispoziţia suspectului B., medic titular al Cabinetului Medical Individual B., fotocopia actului de identitate.

În continuare, s-a arătat că nu este precizat dacă a avut intenţia obţinerii rezultatului, respectiv " o adeverinţă de vaccinare falsă" şi dacă a intrat în posesia acesteia, în ce mod, când, pentru a se putea realiza o conexiune între intenţie, ca element al laturii subiective, caracterizată prin scopul urmărit şi latura obiectivă.

Astfel, s-a considerat că toate elementele care lipsesc sunt importante, esenţiale, obligatorii şi ţin tocmai de esenţa acuzaţiei, iar in lipsa acestora nu îşi poate formula apărările într-un mod rezonabil.

Prin urmare, a considerat că neregularitatea rechizitoriului priveşte încălcarea drepturilor cu privire la (ne)legalitatea administrării probelor sub aspectul încălcării dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 145 alin. (1) C. proc. pen., fiind pusă în imposibilitate absolută de a putea face apărări şi de a uza de prevederile art. 145 alin. (2) si (3) C. proc. pen.

Pentru aceste motive, s-a invocat nelegalitatea administrării probatoriului, respectiv nelegalitatea reţinerii în cadrul probatoriului a proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate, acest lucru făcându-se cu încălcarea dispozitiilor art. 145 alin. (1) C. proc. pen. şi, pe cale de consecinţă, a solicitat excluderea acestora având în vedere că vătămarea produsă nu poate fi acoperită în altă modalitate, iar menţinerea acestora ar duce la o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, a dreptului la apărare, a dreptului la viaţa privată, drepturi garantate atât de legislatia internă, cât şi de C.E.D.O.

Examinând cauza prin prisma criticilor invocate şi prin raportare la dispoziţiile art. 347 şi art. 4251 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază contestaţia formulată de inculpata A. ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Prealabil analizării criticilor formulate de contestatoarea A., Înalta Curte, raportându-se la dispoziţiile art. 342 C. proc. pen. care stabilesc obiectul camerei preliminare, constată că în această fază a procesului penal competenţele sale sunt limitate la a verifica legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, şi nu în ultimul rând, competenţa instanţei învestite prin rechizitoriu.

Ca atare, organul judiciar este chemat să verifice dacă actele procedurale îndeplinesc exigenţele de formă şi conţinut, precum şi concordanţa acestora cu actele şi măsurile procesuale dispuse şi consemnate în conţinutul lor, bineînţeles prin prisma dispoziţiilor legale incidente.

Şi evaluarea probelor se realizează în această etapă doar din perspectiva legalităţii, sau, după caz a loialităţii administrării de către organele de urmărire penală, fiind exclusă examinarea suficienţei, relevanţei şi utilităţii acestora, precum şi a oportunităţii actului prin care au fost încuviinţate, putând fi înlăturate doar acele probe obţinute prin mijloace de probă sau procedee probatorii nelegale.

Astfel, caracterul incomplet al urmăririi penale şi măsura în care acuzaţiile formulate sunt susţinute de probatoriul administrat în această fază, pot fi cenzurate doar în ipoteza începerii judecăţii.

În procedura camerei preliminare, verificarea legalităţii efectuării urmăririi penale se realizează asupra actelor procedurale, dar şi a măsurilor şi actelor procesuale pe care le conţin numai din perspectiva regimului de nulităţi, situaţie în care constatarea vreunei încălcări a dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea anchetei penale atrage nulitatea actului în condiţiile expres prevăzute în art. 281 - art. 282 C. proc. pen.

Prin raportare la regimul actual al nulităţilor absolute, conform ultimelor modificări legislative (Legea nr. 201/2023) se reţine că în sfera nulităţilor absolute a fost introdusă, potrivit art. 281 alin. (1) lit. b)1 C. proc. pen., competenţa materială şi competenţa după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, pe lângă prezenţa suspectului sau a inculpatului atunci când participarea sa este obligatorie, potrivit legii, precum şi asistarea de către avocat a suspectului şi a persoanei vătămate, respectiv a inculpatului şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 282 C. proc. pen., rezultă că nulitatea relativă operează nu doar ca efect al simplei invocări în termenul legal a unei încălcări a legii, ci presupune, cumulativ, dovedirea unei vătămări aduse drepturilor/intereselor procesuale ale celui care o invocă, dar şi constatarea că desfiinţarea actului nelegal este unicul remediu pentru înlăturarea vătămării.

În cazul în care se constată încălcări ale dispoziţiilor procedurale privind administrarea probelor sancţiunea care intervine, conform art. 102 C. proc. pen., este cea a excluderii probelor obţinute în mod nelegal, acestea neputând fi folosite în procesul penal. Prin urmare, sancţiunea excluderii probelor este, conform prevederilor art. 102 alin. (3) C. proc. pen., rezultatul constatării nulităţii actului prin care s-a dispus/autorizat/confirmat proba sau s-a însuşit mijlocul de probă ori procedeul probatoriu prin care a fost obţinut.

Altfel spus, constatarea nulităţii, de principiu relativă, a mijlocului de probă sau a procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obţinută atrage excluderea acesteia.

Contestatoarea inculpată A. a invocat neregularitatea rechizitoriului, criticând, în esenţă, aspecte ce vizează nelegalitatea în ceea ce priveşte conţinutul, în sensul neclarităţii acuzaţiei considerând că acuzaţia nu este clară şi descrierea faptei nu cuprinde suficiente elemente care să o încadreze în timp sau care să arate modalitatea în care fapta ar fi fost comisă şi nelegalitatea administrării probatoriului în legătură cu procesele-verbale de consemnare a convorbirilor telefonice interceptate şi a momentului în care inculpata a fost încunoştinţată cu privire la aceste interceptări.

Procedând la verificarea conţinutului rechizitoriului cu numărul x din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, secţia de urmărire penală, supus verificării sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul general, Înalta Curte constată că acesta a debutat prin prezentarea modalităţii de sesizare, istoricul cauzei, expunerea contextului general al faptei şi dispoziţiilor legale incidente, continuându-se cu expunerea detaliată a situaţiei de fapt şi menţionarea împrejurărilor în care s-a desfăşurat activitatea presupus infracţională şi intervalul temporar în care fapta a fost săvârşită, persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, inclusiv poziţia subiectivă adoptată de aceasta, făcându-se referire în acest context şi la probele şi mijloacele de probă (depoziţiile martorilor M., L., N., C. şi D., declaraţiile inculpatei şi înscrisuri), încadrarea juridică a faptei, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute de art. 330 şi art. 331 C. proc. pen., dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatei, semnătura procurorului.

Prin urmare, se constată că rechizitoriul cuprinde toate elementele prevăzute în art. 328 C. proc. pen., care face trimitere la dispoziţiile în art. 286 alin. (2) C. proc. pen., organul de urmărire penală conformându-se exigenţelor legale, dând inculpatei posibilitatea reală şi efectivă de a fi informată cu privire la toate aspectele relevante ce vizează fapta pentru care a fost trimisă în judecată, cu consecinţa realizării unei apărări efective.

Astfel, în actul de sesizare, în esenţă, la filele x, se reţine, că, în cursul lunii octombrie 2021, inculpata A. a pus la dispoziţia numitului B. fotocopia actului de identitate în baza căreia, la data de 28.10.2021, acesta din urmă a atestat în RENV date necorespunzătoare adevărului privind vaccinarea inculpatei cu vaccinul J., fiind emisă o adeverinţă de vaccinare falsă. Se apreciază că descrierea faptei este prezentată de procurorul redactor al rechizitoriului într-o manieră clară, inteligibilă, aptă să îi permită inculpatei cunoaşterea şi înţelegerea întocmai a acuzaţiei aduse, de complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. şi să-şi facă o apărare corespunzătoare.

În aceste condiţii, criticile contestatoarei A. nu pot fi primite, întrucât în actul de sesizare a instanţei chiar dacă procurorul de caz nu a indicat o dată exactă a comiterii infracţiunii de complicitate la fals intelectual, sunt precizate criterii temporale rezonabile privind activitatea infracţională, fiind menţionată o perioadă determinată de timp, respectiv, perioada octombrie 2021, ceea ce permite individualizarea faptei şi susţine legalitatea sesizării instanţei.

Pe de altă parte, aspectele care vizează caracterul cert al săvârşirii faptei de care este acuzată, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii din perspectiva laturii subiective, ca formă de vinovăţie cu care a fost săvârşită infracţiunea, raportul de cauzalitate, conivenţa infracţională ori caracterul incomplet al urmăririi penale determinat de faptul că, în cauză, nu au fost administrate, în opinia contestatoarei, probe în apărare, Înalta Curte constată că acestea vizează temeinicia acuzaţiei şi nu au legătură cu aptitudinea rechizitoriului de a învesti instanţa din perspectiva imposibilităţii stabilirii obiectului şi limitele judecăţii, ci se referă la fondul acuzaţiei şi urmează a fi verificate în faza de cercetare judecătorească.

Din actele de urmărire penală, se constată că, după ce a dobândit calitatea de suspectă, la data de 18.04.2022, cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., prin încheierea din 20.04.2022, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, a fost confirmată ordonanţa nr. 65/P/2022 din data de 18.04.2022 a procurorului privind autorizarea pentru 48 de ore a măsurilor de supraveghere tehnică, iar prin aceeaşi încheiere s-a dispus încuviinţarea iniţial pentru o perioadă de 30 de zile de la data de 21.04.2022 la 20.05.2022, care a fost prelungită ulterior pentru intervalul 21.05.2022 - 19.06.2022, a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea şi înregistrarea pe orice tip de suport a oricăror comunicaţii care implică postul telefonic folosit de inculpată.

Prin ordonanţa din data de 21.06.2022, procurorul a dispus amânarea informării suspectei A. cu privire la faptul că aceasta a fost subiectul unei măsuri de supraveghere tehnică, prin emiterea mandatului nr. x/UP/20.04.2022, în dosarul nr. x/2022, până la finalul urmăririi penale. Ulterior, la data de 16.07.2024, a dobândit calitatea de inculpată, ocazie cu care la data de 07.08.2024, i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile procesuale, fapta pentru care este învinuită şi încadrarea juridică a acesteia (art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.), precum şi dreptul de a fi asistată de un apărător în procesul penal. Inculpatei i-au fost respectate drepturile procesuale pe parcursul urmăririi penale, aceasta declarând că îşi rezervă dreptul la tăcere.

Înalta Curte reţine că nu au fost invocate de către contestatoare aspecte de nelegalitate cu privire la luarea şi punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, prin emiterea mandatului nr. x/UP/20.04.2022, în dosarul nr. x/2022, constând în interceptarea convorbirilor telefonice în datele de 20.04.2022, 03.05.2022, 06.05.2022, 11.05.2022, 12.05.2022, 27.05.2022 şi 31.05.2022, ci reprezintă critici formulate de inculpată vizând depăşirea termenului privind informarea persoanei supravegheate, prevăzut de art. 145 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 145 C. proc. pen., în forma în vigoare la data efectuării activităţilor de supraveghere tehnică, informarea persoanei supravegheate poate fi amânată până la finalizarea urmăririi penale, context în care procurorul avea posibilitatea legală de a amâna informarea persoanei supravegheate, fără să afecteze legalitatea dispunerii şi administrării probei, respectiv a proceselor-verbale de redare a convorbirilor inculpatei, scopul amânării fiind, aşa cum rezultă din cuprinsul ordonanţei din data de 21.06.2022, asigurarea bunei desfăşurări a urmăririi penale şi nu prejudicierea inculpatei.

Având în vedere că obiectul procedurii de cameră preliminară este verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, iar inculpata, aşa cum s-a arătat mai sus, nu a invocat un aspect de nelegalitate cu privire la aceste aspecte, depăşirea termenului de 10 zile, privind amânarea informării persoanei supravegheate nu atrage nelegalitatea probei, adică a proceselor-verbale de interceptare, cu atât mai mult cu cât nici textul de lege nu prevede o sancţiune.

Pentru toate aceste considerente, apreciind încheierea pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti ca fiind legală şi temeinică, în baza art. 347 şi art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpata A. împotriva încheierii F/CP din 09 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024.

Totodată, faţă de culpa sa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea inculpată va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpata A. împotriva încheierii F/CP din 09 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatoarea inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, azi, 25 februarie 2025.