Sustaining preventive sequestration for tax evasion: proportionality of asset restrictions under special statutory obligation and complex case duration

Şedinţa publică din data de 05 ianuarie 2026

Deliberând asupra contestaţiilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 13 noiembrie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2019, în baza art. 2502 raportat la art. 250 şi art. 2501 din C. proc. pen., până la o verificare ulterioară, dar nu mai mult de un an, respectiv, nu mai târziu de data pronunţării deciziei în prezenta cauză s-a menţinut, printre altele:

- sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A., măsură dispusă prin ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, până la concurenţa sumei de 1.365.052 RON, în vederea reparării pagubei, sume la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

- sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului B., măsură dispusă prin ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, până la concurenţa sumei de 8.384.580,04 RON, în vederea reparării pagubei, sume la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

- sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului C., măsură dispusă prin Ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, până la concurenţa sumei de 986.401,04 RON, în vederea reparării pagubei,sume la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

- sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile aparţinând părţii responsabile civilmente S.C. D. S.A., măsură dispusă prin Ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, doar asupra imobilelor menţionate la pct. A al ordonanţei - imobile înscrise la B.C.P.I. Sector 2, în CF x, CF vechi x, număr cadastral x, reprezentate de: - teren in suprafaţă din acte de 20.009,6 mp situat în Bucureşti - construcţie compusă din hală industrială E. situată în Bucureşti, str. x, astfel cum s-a dispus prin decizia penală nr. 25/01.02.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, până la concurenţa sumei de 4.466.094 RON, sumă la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii, care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală, în vederea reparării pagubei.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că prin rechizitoriul nr. x/2016 din data de 03.02.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, în urma unei disjungeri în care au fost condamnaţi inculpaţii care au recunoscut săvârşirea faptelor, sub nr. x/2019 din data de 27.11.2019, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alţii, a următorilor inculpaţi:

- inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

1. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

2. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

3. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

4. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

5. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

6. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.:

7. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

8. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

9. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 5 din C. pen.

- inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

1. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 5 din C. pen.

2. complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 şi art. 5 din C. pen., ambele infracţiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) din C. pen. din 1969.

- inculpatul C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

ÎN FAPT şi ÎN DREPT s-a reţinut, printre altele, că:

A. Fapta inculpatului F., constând în aceea că în calitate de director general al S.C. D. S.A., CUI x, în perioada semestrul II 2009-semestrul I 2011, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ajutorul inculpaţilor G. şi B., a dispus înregistrarea în contabilitatea acestei societăţi de cheltuieli fictive, reprezentând achiziţii nereale de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în baza facturilor fiscale emise de: S.C. H. S.R.L., CUI x, S.C. I. S.R.L., CUI x şi S.C. J. S.R.L., CUI x, în valoare totală de 29.454.429 RON din care baza impozabilă 24.282.494 RON şi TVA 5.171.935 RON, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 13.769.844 RON, echivalent a 3.249.495 euro, din care impozit pe profit 3.885.199 RON, TVA de plată 5.171.935 RON şi impozit pe dividende 4.712.710 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 5 din C. pen.

B. Fapta inculpatului C., care în calitate de asociat şi administrator al S.C. K. S.R.L. (x), cu ajutorul inculpatului B., în perioada 2010-30.11.2016, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a dispus înregistrarea în contabilitatea acestei societăţi de cheltuieli fictive, reprezentând achiziţii nereale în baza facturilor fiscale emise de S.C. L. S.R.L. (x), S.C. M. S.R.L. (x), S.C. N. S.R.L., x, S.C. O. S.R.L. x, S.C. P. S.R.L. x, S.C. Q. S.R.L. x, S.C. R. S.R.L., CUI x, S.C. S. S.R.L., CUI x, S.C. T. S.R.L., CUI x, S.C. H. S.R.L., CUI x, S.C. U. S.R.L., CUI x, S.C. V. S.R.L., CUI x, S.C. W. S.R.L., CUI x, S.C. X. S.R.L., CUI x, S.C. Y. S.R.L., CUI x, S.C. Z. S.R.L., CUI x, S.C. AA. S.R.L., CUI x, S.C. BB. S.R.L., CUI x, S.C. CC. S.R.L., CUI x, în valoare totală de 2.648.099 RON şi TVA aferentă în sumă de 623.590 RON, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 1.047.285,8 RON (echivalent a 232.214,15 Euro), compusă din 623.590 RON TVA de plată şi 423.695,84 RON impozit pe profit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

C. 1. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt S.C. H. S.R.L., CUI x şi S.C. J. S.R.L., CUI x, în anul 2009, împreună cu inculpata G., la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a emis/a dispus emiterea în numele S.C. H. S.R.L., CUI x şi S.C. J. S.R.L., CUI x, de facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări aplicaţie/prestări servicii în beneficiul S.C. D. S.A. reprezentată de inculpatul F. în valoare totală de 6.147.076 RON (5.033.224 RON+1.113.852 RON), ce au fost înregistrate în contabilitatea S.C. D. S.A. pe cheltuieli, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 2.791.497 RON (2.285.676 RON+505.821 RON), echivalentul a 658.793 euro (539.419 euro+ 119.374 euro), reprezentând impozit profit, TVA şi impozit dividende, din totalul de 13.769.844 RON, echivalent a 3.249.495 euro, reţinut în sarcina inculpatului F., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

2. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt S.C. U. S.R.L., CUI x, S.C. V. S.R.L., CUI x, S.C. J. S.R.L., CUI x, S.C. W. S.R.L., CUI x, S.C. X. S.R.L., CUI x, S.C. DD. S.R.L., CUI x, S.C. N. S.R.L., CUI x, S.C. O. S.R.L., CUI x, S.C. L. S.R.L., CUI x, S.C. Y. S.R.L., CUI x şi S.C. P. S.R.L., CUI x, respectiv de intermediar al S.C. EE. S.R.L., CUI x, S.C. FF. S.R.L., CUI x şi S.C. GG. S.R.L., CUI x, în perioada semestrul II 2008-SEMESTRUL II 2013, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatei G. la săvarşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestor societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări de bunuri/prestări servicii/executie lucrări în beneficiul S.C. HH. S.R.L. x, reprezentată de inculpata G. în valoare totală de 7.980.366 RON, din care baza impozabila în suma de 6.461.402 RON, şi TVA aferentă în suma de 1.518.964 RON, care au fost înregistrate în contabilitatea S.C. HH. S.R.L. pe cheltuieli, fapt ce a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 4.001.619 RON, echivalentul a 915.101 euro, din care TVA 1.518.964 RON, impozit pe profit 1.033.825 RON şi impozit pe dividende 1.448.831 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

3. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt S.C. U. S.R.L., CUI x, S.C. V. S.R.L., CUI x, S.C. J. S.R.L., CUI x, S.C. W. S.R.L., CUI x, S.C. X. S.R.L., CUI x, S.C. DD. S.R.L., CUI x, S.C. P. S.R.L., CUI x, S.C. N. S.R.L., CUI x, S.C. Y. S.R.L., CUI x şi S.C. L., CUI x, de intermediar al S.C. FF., CUI x, respectiv de administrator în fapt al societăţii în care se virau bani de către S.C. II. S.R.L., CUI x (în speţă S.C. Y. SRL), cu intenţie, în perioada semestrul II 2008-semestrul II 2013, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatei G., la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestor societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în beneficiul S.C. JJ. S.R.L. x, administrată de inculpata G. în valoare totală de 5.318.072 RON, din care bază impozabilă în sumă de 4.384.886 RON şi TVA aferentă în sumă de 933.186 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea acestei societăţi pe cheltuieli, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 2.581.549 RON, echivalent a 626.825 euro, reprezentând TVA 933.186 RON, impozit pe profit 701.582 RON şi impozit pe dividende 946.781 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

4. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de administrator în fapt al S.C. Y. S.R.L., cu intenţie, în baza unei înţelegeri prealabile, în perioada semestrul II 2008-semestrul I 2009, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatei G. la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a acceptat virarea în conturile acestei societăţi de sume de bani de către S.C. II. S.R.L., CUI x, administrată de inculpatul A., care a emis în numele acestei societăţi facturi fiscale care atestau în mod nereal execuţie lucrări în beneficiul KK. S.R.L., CUI x, reprezentă de inculpata G. în valoare totală de 4.012.156 RON, din care baza impozabilă în sumă de 3.371.560 RON, şi TVA aferentă în sumă de 640.596 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea S.C. KK. S.R.L. pe cheltuieli, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 1.837.310 RON (echivalent a 463.966 Euro), reprezentând TVA 640.596 RON, impozit pe profit 539.450 RON şi impozit pe dividende 657.264 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

5. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt S.C. P. S.R.L., CUI x, S.C. Q. S.R.L., CUI x, S.C. R. S.R.L., CUI x, S.C. S. S.R.L., CUI x, S.C. T. S.R.L., CUI x, cu intenţie, în perioada 2013-2015, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatei G. la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestei societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în beneficiul S.C. LL. S.R.L., CUI x, administrată în fapt de către inculpata G., în valoare totală de 522.320 RON, din care Bază impozabilă în sumă de 421.225 RON şi TVA aferentă în sumă de 101.095 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea S.C. LL. S.R.L. pe cheltuieli, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 252.054 RON (echivalent a 56.811 Euro), reprezentând TVA 101.095 RON, impozit pe profit 67.396 RON şi impozit pe dividende 83.571 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

6. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt S.C. DD. S.R.L., CUI x, cu intenţie, în perioada 2009-2011, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatului MM. la săvârşirea de către acesta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestei societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal achiziţii efectuate de S.C. NN. S.A., CUI x, reprezentă de inculpatul MM., în sumă totală de 2.504.712 RON, din care Bază impozabilă în sumă de 2.068.786 RON, şi TVA aferentă în sumă de 435.926 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea S.C. NN. S.A. pe cheltuieli, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 1.151.686 RON (echivalent a 272.372 Euro), reprezentând TVA 435.926 RON, impozit pe profit 331.006 RON şi impozit pe dividende 384.754 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

7. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla de L. S.R.L. (x), M. S.R.L. (x), N. S.R.L., x şi O. S.R.L. x, şi de intermediar al EE. S.R.L. x, FF. S.R.L. x, cu intenţie, în perioada 2012-2015, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatului OO., la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestor societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal achiziţii efectuate de la aceste societăţi de către PP. S.R.L. x, reprezentată de inculpatul OO., în valoare totală de 2.834.775 RON şi TVA aferentă în sumă de 679.143 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea PP. S.R.L. pe cheltuieli, fapt ce a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 1.173.028,68 RON (echivalent a 264.112,19 Euro), reprezentând 328.834 RON impozit pe profit, 493.251 TVA de plată şi 350.943,68 RON impozit pe dividende, din totalul de 1.627.057,09 RON (echivalent a 366.363,53 Euro) reţinut în sarcina inculpatului OO., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

8. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt P. S.R.L. x, L. S.R.L. (x) şi Q. S.R.L. x, cu intenţie, în perioada mai 2013- ianuarie 2014, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatului QQ. la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestor societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal achiziţii efectuate de la aceste societăţi de către RR. S.R.L. x, reprezentată de inculpatul QQ. în valoare totală de 2.597.500 RON şi TVA aferentă în sumă de 623.400 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea RR. S.R.L. pe cheltuieli, fapt ce a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 1.554.186,08 RON (echivalent a 350.689,57 Euro), reprezentând impozit pe profit, TVA de plată şi impozit pe dividende, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

9. Fapta inculpatului B., constând în aceea că în calitate de persoană care controla/administra în fapt S.C. L. S.R.L. (x), S.C. M. S.R.L. (x), S.C. N. S.R.L., x, S.C. O. S.R.L. x, S.C. P. S.R.L. x, S.C. Q. S.R.L. x, S.C. R. S.R.L., CUI x, S.C. S. S.R.L., CUI x, S.C. T. S.R.L., CUI x, S.C. H. S.R.L., CUI x, S.C. U. S.R.L., CUI x, S.C. V. S.R.L., CUI x, S.C. W. S.R.L., CUI x, S.C. X. S.R.L., CUI x, S.C. Y. S.R.L., CUI x, S.C. Z. S.R.L., CUI x, S.C. AA. S.R.L., CUI x, S.C. BB. S.R.L., CUI x, S.C. CC. S.R.L., CUI x, la diferite intervale de timp, in perioada 2010-30.11.2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatului C. la săvârşirea de către acesta a infracţiunii de evaziune fiscală, prin faptul că a emis/a dispus emiterea în numele acestei societăţi de facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în beneficiul S.C. K. S.R.L. (x) administrată de inculpatul C. în valoare de 2.648.099 RON, baza impozabilă şi TVA aferentă în sumă de 623.590 RON, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 1.047.285,8 RON (echivalent a 232.214,15 Euro), compusă din 623.590 RON TVA de plată şi 423.695,84 RON impozit pe profit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

C. 1. Fapta inculpatului A. constând în aceea că în calitate de administrator al S.C. II. S.R.L., CUI x, cu intenţie, în perioada semestrul II 2008-semestrul I 2009, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatei G. la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală reţinută în sarcina sa, prin faptul că a emis în numele acestei societăţi facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în beneficiul KK. S.R.L., CUI x, reprezentată de inculpata G. în valoare totală de 4.012.156 RON, din care baza impozabilă în sumă de 3.371.560 RON, şi TVA aferentă în sumă de 640.596 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea S.C. KK. S.R.L. pe cheltuieli, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu suma de 1.837.310 RON (echivalent a 463.966 Euro), reprezentând TVA 640.596 RON, impozit pe profit 539.450 RON şi impozit pe dividende 657.264 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 5 din C. pen.

2. Fapta inculpatului A. constând în aceea că în calitate de administrator al S.C. II. S.R.L., CUI x, cu intenţie, în perioada semestrul II 2008-semestrul I 2009, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a acordat un ajutor material inculpatei G. la săvârşirea de către aceasta a infracţiunii de evaziune fiscală reţinută în sarcina sa, prin faptul că a emis în numele acestei societăţi facturi fiscale care atestau în mod nereal livrări de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în beneficiul S.C. JJ. S.R.L. x, reprezentată de inculpata G. în valoare totală de 629.021 RON, din care bază impozabilă în sumă de 528.589 RON, şi TVA aferentă în sumă de 100.432 RON, ce au fost înregistrate în contabilitatea S.C. JJ. S.R.L. pe cheltuieli, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu suma de 285.650 RON, echivalent a 72.134 Euro, reprezentând TVA 100.432 RON, impozit pe profit 84.574 RON şi impozit pe dividende 100.643 RON, din suma totală de 2.581.549 RON echivalent a 626.825 euro reţinută în sarcina inculpatei G., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevăzută în art. 26 din C. pen. din 1969 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 şi art. 5 din C. pen.

Prin acelaşi rechizitoriu, cu privire la măsurile asiguratorii instituite, printre alţii şi faţă de inculpaţii B., C., A. şi de partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A., s-au arătat următoarele:

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din data de 10.01.2017 s-a dispus:

1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 2.122.960 RON (1.837.310 RON+285.650 RON), asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând suspectului A.:

- imobil înscris in cartea funciară nr. x a localităţii Baloteşti reprezentat de teren intravilan situat in loc. Baloteşti, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, lot x, B2-drept proprietate dobândit prin adjudecare, cota actuala 1624/20000, cota iniţială 1/4

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii reprezentat de teren intravilan situat in loc. Baloteşti, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, lot x, lot D, lot D4, lot D4.4, lot D4.4.3, in suprafaţă din acte 5.111 mp, măsurată 1.788 mp

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Baloteşti reprezentat de teren intravilan situat in loc. Baloteşti, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, lot x, lot D, lot D4, lot D4.4, lot D4.4.4, in suprafaţă din acte 5.111 mp, măsurată 1.535 mp

- cota 1/2 din imobil înscris in cartea funciară nr. x a localităţii Dascălu reprezentat de teren extravilan situat in localitatea Dascălu, jud. Ilfov, in suprafaţă din acte de 6.500 mp şi măsurată 6.499 mp

- cota 1/3 din imobil înscris in cartea funciară nr. x a localităţii Dascălu reprezentat de teren extravilan situat in localitatea Dascălu, jud. Ilfov, in suprafaţă din acte de 21.092 mp şi măsurată 21.100 mp

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Voluntari reprezentat de teren intravilan in suprafaţă de 80 mp, situat in loc. Voluntari, judeţ Ilfov

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Voluntari reprezentat de teren intravilan în suprafaţă de 420 mp, situat in loc. Voluntari, judeţ Ilfov

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Voluntari reprezentat de teren intravilan în suprafaţă de 200 mp, situat in loc. Voluntari, judeţ Ilfov

2. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 2.122.960 RON (1.837.310 RON+285.650 RON), sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare aparţinând suspectului A., deschise la SS. S.A., TT., UU., VV., WW., XX., cu excepţia sumelor de bani afectate/destinate plăţii unor rate de credit sau pensii de întreţinere.

Prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din data de 10.01.2017 s-a dispus:

1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 1.047.285,8 RON, asupra următorului bun imobil aparţinând suspectului C.,:

- apartament în suprafaţă din acte de 52,14 mp situat in Bucureşti, str. x, bloc C1.10, ID electronic x.

- teren situat in Bucureşti, str. x, ID electronic x, număr cadastral x, număr CF x.

- imobil înscris CF nr. x, CF vechi nr. x, număr cadastral vechi x, ID electronic x, reprezentat de teren in suprafaţă de 779,65 mp şituat in loc. Bragadiru, jud. Ilfov

- imobil înscris în CF nr. x CF vechi nr. x, număr cadastral vechi x, reprezentat de teren in suprafaţă de 441 mp situat in loc. Bragadiru, jud. Ilfov şi construcţie în suprafaţă construita la sol 136 mp, situată in Bragadiru, jud. Ilfov, număr cadastral x.

2. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 1.047.285,8 RON, asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare aparţinând suspectului C., deschise la SS., YY. şi XX., cu excepţia sumelor de bani afectate/destinate plăţii unor rate de credit sau pensii de întreţinere.

Prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din data de 10.01.2017 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 48.962.435 RON, asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând persoanei responsabile civilmente S.C. D. S.A., CUI x:

A. imobile înscrise la Sector 2, în CF x, CF vechi x, număr cadastral x, reprezentate de:

- teren în suprafaţă din acte de 20.009,6 mp situat în Bucureşti;

- construcţie compusă din hală industrială E. situată în Bucureşti.

B. imobile situate în Bucureşti, str. x, înscrise în cartea funciară nr. x-C1 reprezentate de construcţii: S+P+1E+terasă (circulabilă) in suprafaţă construită la sol 1144,54 mp, subsol in suprafaţă utilă de 174,49 mp, parter in suprafaţă utilă de 949,87 mp, etaj 1 in suprafaţă utilă de 1075,51 mp şi in suprafaţă construită 1227,77 mp, podest 3,79 mp, podest 1,13 mp, podest 1,71 mp, terasa 621,76 mp, terasa 498,95 mp. .

Prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din data de 10.01.2017 s-a dispus:

1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 16.234.572,17 RON (2.791.497 RON+4.001.619 RON+2.581.549 RON+1.837.310 RON+689.668 RON+1.151.686 RON+1.627.057,09 RON+1.554.186,08 RON), asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând suspectului B.:

- imobil înscris în CF nr. x, CF vechi nr. x, număr cadastral vechi x reprezentat de apartament situat în Bucureşti, str. x, compus din 2 camere şi dependinţe şi cota corespunzătoare de 2,15% din instalaţiile şi dependinţele comune ale întregului imobil împreună cu dreptul de folosinţă pe durata existentei construcţiei asupra cotei corespunzătoare de 2,15% din terenul pe care este amplasata întreaga construcţie.

- imobil înscris la Sector 2 în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren in suprafaţă de 452,42 mp in indiviziune, din suprafaţă totală de 496 mp (487 mp din măsurătorile cadastrale) şi construcţiile C1 compusă din patru camere şi dependinţe cu o suprafaţă totala de 79,69 mp şi C2 compusă din cinci camere şi dependinţe cu o suprafaţă totala de 84,54 mp, şituat în Bucureşti, str. x (fostă Narciselor), nr. 28;

- imobil înscris la Sector 2 sub nr. x, număr cadastral vechi x reprezentat de teren intravilan situat în Bucureşti, str. x (fostă Narciselor), nr. 28, cota de 452,42 mp aferenta apartamentului înscris in CF nr. x, cota actuala 452/487, cota iniţială 452/487;

- cota 1/2 din imobil înscris la Sector 2 în CF nr. x, CF vechi x, situat în Bucureşti, str. x, reprezentat de teren intravilan in suprafaţă de 265 mp şi construcţie număr cadastral x, cu subsol, etaj, mansardă;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan în suprafaţă din acte de 3283 mp şi măsurată de 3300 mp situat în localitatea Dascălu, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren intravilan în suprafaţă de 800 mp situat in localitatea Dascălu, jud. Ilfov

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan în suprafaţă din acte de 5000 mp şi măsurată de 5001 mp situat în localitatea Dascălu, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan in suprafaţă de 5471 mp situat în localitatea Grădiştea, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan in suprafaţă de 5471 mp situat in localitatea Grădiştea, jud. Ilfov;

2. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 16.234.572,17 RON (2.791.497 RON+4.001.619 RON+2.581.549 RON+1.837.310 RON+689.668 RON+1.151.686 RON+1.627.057,09 RON+1.554.186,08 RON), asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare aparţinând suspectului B., deschise la YY. S.A. şi SS., cu excepţia sumelor de bani afectate/destinate plăţii unor rate de credit sau pensii de întreţinere. .

Ulterior prin sentinţa penală nr. 1413 din data de 15.11.2024 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2019, faţă de inculpaţii B., C., A. şi de către partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A., s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., cu aplicarea 122 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969 coroborat cu art. 124 din din C. pen. din 1969, fără modificările aduse prin Legea nr. 63/2012, s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul A. , în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, faptă prevăzută în art. 26 din C. pen. din 1969 rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (în forma de bază), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 5 din C. pen., întrucât în cauză a intervenit, în 30.06.2021, prescripţia răspunderii penale.

II. În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (cu modificările aduse prin Legea nr. 126/2024), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "evaziune fiscală" în formă continuată (fapta din perioada 2010-30.11.2016, comisă prin intermediul S.C. K. SRL).

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia de fondator, administrator, director sau reprezentant al unei societăţi comerciale, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o perioadă de 3 (trei) ani, care se calculează, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia de fondator, administrator, director sau reprezentant al unei societăţi comerciale, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen.. Constată că pedeapsa accesorie se va executa doar în măsura în care se va dispune revocarea sau anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale a închisorii.

În baza 91 din C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C., pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 92 din C. pen.

III. În baza art. 48 din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (cu modificările aduse prin Legea nr. 126/2024), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la "evaziune fiscală" în formă continuată (fapta din perioada semestrul II 2009 - 30.11.2016).

S-au obligat în solidar inculpaţii G. şi B. la plata către partea civilă a sumei de 2.552.789 RON (prejudiciu aferent S.C. HH. SRL) cu titlu de despăgubiri civile reprezentând TVA şi impozit pe profit, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii debitului principal, accesorii care se vor calcula ulterior în baza Codului de procedură fiscală, de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până la data executării integrale a plăţii.

S-au obligat în solidar inculpaţii G., B. şi A. la plata către partea civilă a sumei de 1.180.046 RON (prejudiciu aferent S.C. KK. SRL) cu titlu de despăgubiri civile reprezentând TVA şi impozit pe profit, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii debitului principal, accesorii care se vor calcula ulterior în baza Codului de procedură fiscală, de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până la data executării integrale a plăţii.

S-au obligat în solidar inculpaţii G., B. şi A. la plata către partea civilă a sumei de 1.634.768 RON (prejudiciu aferent S.C. JJ. SRL), cu titlu de despăgubiri civile reprezentând TVA şi impozit pe profit, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii debitului principal, accesorii care se vor calcula ulterior în baza Codului de procedură fiscală, de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până la data executării integrale a plăţii. Inculpatul A. urmează a răspunde solidar cu ceilalţi inculpaţi doar pentru suma de 185.006 RON (aferentă achiziţiilor nereale înregistrate în baza facturilor emise de S.C. II. SRL), la care se vor adăuga obligaţii fiscale accesorii.

S-au obligat în solidar inculpaţii C. şi B. - primul inculpat în solidar şi cu partea responsabilă civilmente S.C. K. S.R.L. la plata către partea civilă a sumei de 986.401,04 RON cu titlu de despăgubiri civile reprezentând TVA şi impozit pe profit, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii debitului principal, accesorii care se vor calcula ulterior în baza Codului de procedură fiscală, de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până la data executării integrale a plăţii.

S-a constatat că inculpaţii B., G. şi respectiv A. (doar pentru prejudiciul aferent S.C. JJ. SRL) răspund în solidar şi cu următoarele persoane (foşti inculpaţi în cauză) pentru următoarele sume de bani cu titlu de prejudiciu - debit principal cauzat ca urmare a infracţiunilor de evaziune fiscală/complicitate la evaziune fiscală:

- Cu numiţii ZZ. şi AAA. (fost inculpaţi în dosarul nr. x/2017, condamnat prin sentinţa penală nr. 1064/F/19.06.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 278/A/2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală) - pentru prejudiciul cauzat prin S.C. JJ. S.R.L. (1.634.768 RON) şi respectiv S.C. HH. S.R.L. (2.552.789 RON).

S-a constatat că inculpatul B. răspunde în solidar cu următoarele persoane (foşti inculpaţi în cauză) pentru următoarele sume de bani cu titlu de prejudiciu - debit principal cauzat ca urmare a infracţiunilor de evaziune fiscală/complicitate la evaziune fiscală:

- Cu numitul QQ. (fost inculpat în dosarul nr. x/2017, condamnat prin sentinţa penală nr. 1064/F/19.06.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 278/A/2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală), acesta din urmă şi în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. RR. S.R.L., pentru prejudiciul de 1.039.000 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit (aferent S.C. RR. SRL) şi, în consecinţă, obligă şi pe inculpatul B. la plata către partea civilă a sumei de 1.039.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând TVA şi impozit pe profit, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii debitului principal, accesorii care se vor calcula ulterior în baza Codului de procedură fiscală, de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până la data executării integrale a plăţii;

- Cu numiţii OO., ZZ. şi AAA. (fost inculpat în dosarul nr. x/2017, condamnat prin sentinţa penală nr. 1064/F/19.06.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 278/A/2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală) - pentru prejudiciul de 822.085 RON reprezentând TVA şi impozit pe profit (aferent S.C. PP. SRL).

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. şi art. 2502 raportat la art. 250 şi art. 2501 din C. proc. pen., în vederea reparării pagubei, s-a menţinut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului A., măsură dispusă prin Ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, până la concurenţa sumei de 1.365.052 RON, sume la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. şi art. 250 indice 2 raportat la art. 250 şi art. 250 indice 1 din C. proc. pen., în vederea reparării pagubei, s-a menţinut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului B., măsură dispusă prin Ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, până la concurenţa sumei de 8.384.580,04 RON, sume la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. şi art. 2502 raportat la art. 250 şi art. 2501 din C. proc. pen., în vederea reparării pagubei, s-a menţinut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatului C., măsură dispusă prin Ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, până la concurenţa sumei de 986.401,04 RON, sume la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. şi art. 2502 raportat la art. 250 şi art. 2501 din C. proc. pen., în vederea reparării pagubei, s-a menţinut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor mobile aparţinând părţii responsabile civilmente S.C. D. S.A., măsură dispusă prin Ordonanţa nr. 501/P/2016 din data de 10.01.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, doar asupra imobilelor menţionate la pct. A al ordonanţei - imobile înscrise la B.C.P.I. Sector 2, în CF x, CF vechi x, număr cadastral x, reprezentate de: - teren în suprafaţă din acte de 20.009,6 mp situat în Bucureşti - construcţie compusă din hală industrială E. situată în Bucureşti, str. x, astfel cum s-a dispus prin decizia penală nr. 25/01.02.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, până la concurenţa sumei de 4.466.094 RON, sumă la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii care se vor calcula în baza Codului de procedură fiscală.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, printre alţii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, inculpaţii B., A. şi C., părţile responsabile civilmente S.C. D. S.A. şi S.C. K. S.R.L. şi partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, dosarul fiind înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 03.01.2025 sub nr. x/2019.

Procedând la verificarea măsurilor asiguratorii dispuse în cauză conform art. 2502 din C. proc. pen., curtea de apel, prin intermediul încheierii ce constituie obiectul prezentei contestaţii, a apreciat, în esenţă, că măsurile asigurătorii sunt proporţionale cu scopul urmărit, respectiv înlăturarea riscului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere a bunurilor care pot face obiectul confiscării.

În ansamblul procedurii derulate în prezenta cauză, în raport şi cu susţinerile apărătorilor din prezenta cauză, instanţa de fond, raportat la durata măsurilor asigurătorii, a reţinut că prezenta cauză a vizat o investigaţie complexă, sub aspectul comiterii unor presupuse infracţiuni de evaziune fiscală/complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, fiind necesară analizarea unui amplu material probator.

Prima instanţă a notat că faptele imputate s-au epuizat în cursul anului 2016, iar măsurile asigurătorii au fost instituite în faza de urmărire penală, în cursul anului 2017, în momentul în care organele de urmărire penală au avut la dispoziţie un minim probatoriu cu privire la valoarea presupusului prejudiciu, neputându-se imputa organelor judiciare existenţa unei pasivităţi care ar determina lipsa unor acte de procedură ulterior luării măsurilor asiguratorii.

Totodată, s-a reţinut că măsurile asiguratorii nu au o vechime de natură a afecta dreptul de proprietate în substanţialitatea sa, raportat la momentul procesual prezent, precum şi complexitatea cauzei. În acest sens, curtea de apel a avut în vedere mai întâi, împrejurarea că prezenta cauză se află în calea de atac a apelului, aşadar la un moment apropiat de pronunţarea unei hotărâri definitive.

A mai apreciat că menţinerea măsurilor asigurătorii se justifică faţă de complexitatea cauzei, stadiul procesual, dar şi faţă de cuantumul ridicat al presupusului prejudiciu, stabilit prin hotărârea instanţei de fond, nefiind, totodată depăşit un termen rezonabil, procedurile judiciare derulate în cauză având ca scop tocmai garantarea dreptului părţilor la un proces echitabil.

Curtea Europeană a reţinut în cauza Benet Praha, Spol. S R.O. c. Republicii Cehe (hotărârea din 24 februarie 2011, parag. 88-117) că nu a fost încălcat testul de proporţionalitate faţă de complexitatea cauzei (infracţiuni în domeniul evaziunii fiscale cu prejudicii de milioane de euro create prin tranzacţiile mai multor companii) şi activităţile investigative desfăşurate activ de organele judiciare. În ceea ce priveşte durata măsurii, s-a reţinut că acest criteriu nu este singurul în analiza proporţionalităţii, trebuind a fi avute în vedere şi altele, astfel cum s-a arătat anterior, precum: complexitatea cauzei, inerţia sau activitatea pro activă a organelor judiciare.

În continuare s-a precizat că la acest moment, că nicio eventuală incidenţă a prescripţiei răspunderii penale nu este de natură a duce la concluzia că menţinerea măsurilor asigurătorii nu ar fi necesară şi proporţională în cauză, de vreme ce acţiunea civilă se soluţionează şi în condiţiile intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În concluzie, constatând, că ingerinţa determinată de dispunerea sechestrului asupra bunurilor inculpaţilor vizează dreptul de proprietate, este reglementată prin lege, respectiv art. 249 şi urm. din C. proc. pen., are scop legitim (desfăşurarea instrucţiei penale), fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie, este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept şi este proporţională cu cauza care a determinat-o, s-a apreciat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor pentru care s-a instituit şi până la valoarea stabilită de instanţa care a soluţionat fondul cauzei.

*

Împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2019, în termen legal, au formulat contestaţie inculpaţii B., C., A. şi partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A..

Prin contestaţia formulată, inculpatul A. a solicitat, în esenţă, desfiinţarea încheierii de şedinţă pronunţată la data de 13 noiembrie 2025 de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul penal înregistrat cu nr. x/2019/a6, prin care s-a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite asupra acestuia şi ridicarea sau cel puţin reducerea măsurilor asigurătorii, prin scoaterea totală sau parţială de sub sechestru a acestor bunuri.

În acest sens, sub un prim aspect s-a susţinut că valoarea bunurilor sechestrate acoperă prejudiciul şi îl depăşeşte de mai multe ori, măsura asiguratorie este disproporţionat instituită. De asemenea, s-a mai susţinut că diminuarea prejudiciului nu a atras modificarea sechestrului, măsura asiguratorie este inflexibil instituită, în raport, cu faptul că, deşi prin hotărârea instanţei de fond cuantumul prejudiciului a fost redus cu aproape 40% faţă de suma iniţială pretinsă de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de apel nu a avut în vedere şi reducerea corespunzătoare a măsurii asigurătorii.

Un alt aspect de critică vizează durata excesivă ce a trecut de la momentul instituirii măsurilor asiguratorii, respectiv peste 9 ani, depăşind astfel un termen rezonabil. În fine, un ultim aspect de critică vizează faptul că menţinerea măsurii asigurătorii îi afectează grav mijloacele de subzistenţă, având în vedere că în tot acest interval nu a putut dispune de bunurile imobile supuse sechestrului, nu le-a putut administra şi nu a avut posibilitatea să le utilizez în scopul obţinerii de venituri.

Prin motivele contestaţiei formulată în scris, partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A. a solicitat, în esenţă, admiterea căii de atac exercitate, desfiinţarea hotârării atacate şi dispunerea menţinerii măsurilor asigurătorii numai cu privire la Clădirea A2 (suprafaţă construită la sol 5803 mp, SP. Producţie + Birouri A2 - S + P + 1E) din cadrul imobilului cu număr cadastral x - C1, în condiţiile în care valoarea de piaţă a acesteia acoperă cuantumul prejudiciului reţinut în cauză, (clădirea avea la data de 30.09.2021 o valoare netă de 10.453.335,38 RON, respectiv o valoare justă de 11.413.414,83 RON) aşa cum reiese din raportul de evaluare proprietate imobiliară efectuat de către compania BBB. S.R.L. la data de 30.09.2021.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 3 decembrie 2025, sub nr. x/2019/a6, având termen de judecată fixat la data de 11 decembrie 2025, termen la care s-a dispus amânarea cauzei faţă de lipsa de procedură cu intimatele părţi responsabile civilmente S.C. K. S.R.L. şi S.C. LL. S.R.L., pentru data de 23 decembrie 2025.

În data de 23 decembrie 2025, s-a dispus amânarea cauzei faţă de lipsa de procedură cu intimata parte responsabilă civilmente S.C. LL. S.R.L. şi având în vedere că în perioada 30-31 decembrie 2025 apărătorii aleşi ai părţilor se aflau în imposibilitatea obiectivă de a asigura asistenţa juridică s-a acordat termen de judecată la data de 05 ianuarie 2026.

La termenul de judecată din 05 ianuarie 2026, s-a constatat cauza în stare de judecată şi a fost acordat cuvântul în dezbateri, concluziile apărării inculpaţilor, a părţii responsabile civilmente, precum şi ale reprezentantului Ministerului Public, fiind redate în cuprinsul părţii introductive a prezentei decizii.

Examinând contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., A. şi de către partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A. împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2019, în baza dispoziţiilor legale incidente şi a actelor dosarului, Înalta Curte urmează a le respinge, ca nefondate, în considerarea următoarelor argumente:

În conformitate cu art. 53 din Constituţia României, Înalta Curte reţine că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz: pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Totodată, se reţine că, potrivit art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

De asemenea, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului instituirea sechestrului nu reprezintă o judecată asupra unei acuzaţii în materie penală în sensul art. 6 din Convenţie, deoarece, atât stabilirea unor drepturi de creanţă ale unor terţi, cât şi confiscarea unor bunuri sunt măsuri ce urmează a fi luate ulterior, în cadrul unor proceduri separate. (Decizia din 18 septembrie 2006, pronunţată în Cauza Mohammad Yassin Dogmoch împotriva Germaniei).

Mai mult decât atât, se reţine că, prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, Curtea Constituţională a reţinut că "Sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând, aşadar, caracter punitiv, ci eminamente preventiv. De altfel, potrivit art. 107 alin. (3) din C. pen., măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă."

În continuare, Înalta Curte, arată că, potrivit art. 2502 din C. proc. pen. "În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător."

În conformitate cu prevederile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., "Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune."

Nu în ultimul rând, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., "Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora."

În raport cu normele legale anterior menţionate, se constată că acestea reglementează scopul instituirii de măsuri asigurătorii într-o anumită cauză penală, respectiv evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

De asemenea, din analiza modului de redactare al art. 249 din C. proc. pen., instanţa supremă constată, ca regulă generală, că luarea măsurilor asigurătorii în cursul procesului penal este facultativă, dispunerea acestora fiind lăsată la aprecierea organului judiciar.

Prin excepţie, legiuitorul a înţeles să reglementeze şi situaţii derogatorii, în care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. O situaţie în care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie este cea prevăzută în Legea nr. 241/2005, prin care se instituie obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul infracţiunii de evaziune fiscală.

Astfel, dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 stabilesc obligativitatea dispunerii acestei categorii de măsuri procesuale în cazul în care s-a săvârşit una dintre infracţiunile expres şi limitativ prevăzute de această lege specială.

Indiferent de caracterul lor obligatoriu sau facultativ, prin noile dispoziţii procesual penale legiuitorul a impus obligativitatea verificării periodice a subzistenţei temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menţinerea respectivelor măsuri, putându-se dispune, în raport, cu particularităţile fiecărei cauze, menţinerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii dispuse. În cadrul acestui examen, instanţa trebuie să se raporteze, atât la dispoziţiile legale care vizează condiţiile în care poate fi dispusă măsura, la jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 19/2017 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii), cât şi la principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecţia proprietăţii.

Prin urmare, unul dintre criteriile ce trebuie evaluate în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen. îl reprezintă proporţionalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii şi restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii sechestrului (decurgând din lege ori fiind lăsată la aprecierea organului judiciar), având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

Raportând aceste norme legale la cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că acestea îşi găsesc aplicabilitate în prezentul dosar, întrucât inculpaţii inculpaţii B., C., A. au fost trimişi în judecată, printre altele, şi pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c), (2) şi (3) din Legea nr. 241/2005.

În condiţiile în care dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 au caracter special şi derogă, în raport, cu regula generală consacrată de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., se constată că, în materia faptelor de evaziune fiscală, organele judiciare nu pot aprecia asupra condiţiei referitoare la necesitatea dispunerii de măsuri asigurătorii prin raportare la scopul pentru care acestea au fost reglementate de legea penală, ci aceasta decurge, în mod automat, din lege, fiind justificată de natura infracţiunilor economice.

În legătură cu acest aspect, prin Decizia nr. 548/2019, Curtea Constituţională a stabilit că:

"Reglementarea acestor excepţii a fost determinată, în mod special, de importanţa relaţiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracţiuni şi de pericolul social crescut al faptelor incriminate."

În acest context, în care obligativitatea instituirii măsurii asigurătorii derivă din lege, verificările efectuate de instanţa de judecată din perspectiva dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., se limitează la examinarea asigurării unei juste proporţionalităţi între restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit prin impunerea măsurii asigurătorii.

În aceste sens, prin Decizia nr. 19/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a statuat că instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge, atât din art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii).

În plus, se reţine că analiza existenţei justului echilibru între cerinţele interesului general al comunităţii şi cerinţa de a proteja drepturile fundamentale ale persoanei, se realizează şi din perspectiva criteriilor stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia protecţiei proprietăţii şi a dreptului la un proces echitabil, prin raportare la durata procedurii, complexitatea ridicată a cauzei, la conduita acuzaţilor şi a autorităţilor judiciare, dar şi a bunurilor ce au format obiectul indisponibilizării, precum şi a intervalului de timp în care acestea s-au aflat sub puterea sechestrului.

Aşadar, în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii faţă de scopul urmărit, instanţa trebuie să examineze dacă întinderea măsurii (atât cu privire la valoarea sechestrată, cât şi cu privire la durata acesteia) este proporţională cu scopul urmărit (care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune).

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din data de 10.01.2017, s-a dispus, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune, respectiv la garantarea executării cheltuielilor judiciare, luarea măsurilor asigurătorii după cum urmează:

A. 1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 2.122.960 RON (1.837.310 RON+285.650 RON), asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând suspectului A.:

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Baloteşti reprezentat de teren intravilan situat in loc. Baloteşti, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, lot x, B2-drept proprietate dobândit prin adjudecare, cota actuala 1624/20000, cota iniţială 1/4;

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii reprezentat de teren intravilan situat in loc. Baloteşti, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, lot x, lot D, lot D4, lot D4.4, lot D4.4.3, in suprafaţă din acte 5.111 mp, măsurată 1.788 mp;

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Baloteşti reprezentat de teren intravilan situat in loc. Baloteşti, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, lot x, lot D, lot D4, lot D4.4, lot D4.4.4, in suprafaţă din acte 5.111 mp, măsurată 1.535 mp;

- cota 1/2 din imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Dascălu reprezentat de teren extravilan situat in localitatea Dascălu, jud. Ilfov, in suprafaţă din acte de 6.500 mp şi măsurată 6.499 mp;

- cota 1/3 din imobil înscris in cartea funciară nr. x a localităţii Dascălu reprezentat de teren extravilan situat in localitatea Dascălu, jud. Ilfov, in suprafaţă din acte de 21.092 mp şi măsurată 21.100 mp

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Voluntari reprezentat de teren intravilan in suprafaţă de 80 mp, situat in loc. Voluntari, judeţ Ilfov;

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Voluntari reprezentat de teren intravilan în suprafaţă de 420 mp, situat in loc. Voluntari, judeţ Ilfov;

- imobil înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Voluntari reprezentat de teren intravilan în suprafaţă de 200 mp, situat in loc. Voluntari, judeţ Ilfov:

2. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 2.122.960 RON (1.837.310 RON+285.650 RON), sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare aparţinând suspectului A., deschise la SS. S.A., TT., UU., VV., WW., XX., cu excepţia sumelor de bani afectate/destinate plăţii unor rate de credit sau pensii de întreţinere .

B. 1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 1.047.285,8 RON, asupra următorului bun imobil aparţinând suspectului C.,:

- apartament în suprafaţă din acte de 52,14 mp situat in Bucureşti, str. x, bloc C1.10, ID electronic x;

- teren situat în Bucureşti, str. x, ID electronic x, număr cadastral x, număr CF x;

- imobil înscris CF nr. x, CF vechi nr. x, număr cadastral vechi x, ID electronic x, reprezentat de teren in suprafaţă de 779,65 mp situat in loc. Bragadiru, jud. Ilfov;

- imobil înscris în CF nr. x CF vechi nr. x, număr cadastral vechi x, reprezentat de teren in suprafaţă de 441 mp situat in loc. Bragadiru, jud. Ilfov şi construcţie în suprafaţă construita la sol 136 mp, situată in Bragadiru, jud. Ilfov, număr cadastral x:

2. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 1.047.285,8 RON, asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare aparţinând suspectului C., deschise la SS., YY. şi XX., cu excepţia sumelor de bani afectate/destinate plăţii unor rate de credit sau pensii de întreţinere .

C. 1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 48.962.435 RON, asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând persoanei responsabile civilmente S.C. D. S.A., CUI x:

A. imobile înscrise la Sector 2, în CF x, CF vechi x, număr cadastral x, reprezentate de:

- teren în suprafaţă din acte de 20.009,6 mp situat în Bucureşti;

- construcţie compusă din hală industrială E. situată în Bucureşti:

2. imobile situate în Bucureşti, str. x, înscrise în cartea funciară nr. x-C1 reprezentate de construcţii: S+P+1E+terasă (circulabilă) in suprafaţă construită la sol 1144,54 mp, subsol in suprafaţă utilă de 174,49 mp, parter în suprafaţă utilă de 949,87 mp, etaj 1 in suprafaţă utilă de 1075,51 mp şi in suprafaţă construită 1227,77 mp, podest 3,79 mp, podest 1,13 mp, podest 1,71 mp, terasa 621,76 mp, terasa 498,95 mp. .

D. 1. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 16.234.572,17 RON (2.791.497 RON+4.001.619 RON+2.581.549 RON+1.837.310 RON+689.668 RON+1.151.686 RON+1.627.057,09 RON+1.554.186,08 RON), asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând suspectului B.:

- imobil înscris în CF nr. x, CF vechi nr. x, număr cadastral vechi x reprezentat de apartament situat în Bucureşti, str. x, compus din 2 camere şi dependinţe şi cota corespunzătoare de 2,15% din instalaţiile şi dependinţele comune ale întregului imobil împreună cu dreptul de folosinţă pe durata existentei construcţiei asupra cotei corespunzătoare de 2,15% din terenul pe care este amplasata întreaga construcţie.

- imobil înscris la Sector 2 în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren in suprafaţă de 452,42 mp in indiviziune, din suprafaţă totală de 496 mp (487 mp din măsurătorile cadastrale) şi construcţiile C1 compusă din patru camere şi dependinţe cu o suprafaţă totala de 79,69 mp şi C2 compusă din cinci camere şi dependinţe cu o suprafaţă totala de 84,54 mp, şituat în Bucureşti, str. x (fostă Narciselor) nr. 28;

- imobil înscris la Sector 2 sub nr. x, număr cadastral vechi x reprezentat de teren intravilan şituat în Bucureşti, str. x (fostă Narciselor), nr. 28, cota de 452,42 mp aferenta apartamentului înscris in CF nr. x, cota actuala 452/487, cota iniţială 452/487;

- cota 1/2 din imobil înscris la Sector 2 în CF nr. x, CF vechi x, situat în Bucureşti, str. x, reprezentat de teren intravilan in suprafaţă de 265 mp şi construcţie număr cadastral x, cu subsol, etaj, mansarda;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan în suprafaţă din acte de 3283 mp şi măsurată de 3300 mp situat în localitatea Dascălu, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren intravilan în suprafaţă de 800 mp şituat in localitatea Dascălu, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea in CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan în suprafaţă din acte de 5000 mp şi măsurată de 5001 mp situat în localitatea Dascălu, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan în suprafaţă de 5471 mp situat în localitatea Grădiştea, jud. Ilfov;

- imobil înscris la Ilfov- Buftea în CF nr. x, CF vechi x reprezentat de teren extravilan în suprafaţă de 5471 mp situat in localitatea Grădiştea, jud. Ilfov;

2. Instituirea sechestrului asigurator până la concurenţa sumei de 16.234.572,17 RON (2.791.497 RON+ 4.001.619 RON+ 2.581.549 RON + 1.837.310 RON+689.668 RON+1.151.686 RON+1.627.057,09 RON+1.554.186,08 RON), asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare aparţinând suspectului B., deschise la YY. S.A. şi SS., cu excepţia sumelor de bani afectate/destinate plăţii unor rate de credit sau pensii de întreţinere. .

Prin urmare, având în vedere bunurile supuse măsurilor asiguratorii, precum şi valoarea prejudiciului presupus produs prin activitatea infracţională a inculpaţilor, Înalta Curte apreciază că exigenţele referitoare la proporţionalitatea măsurilor asigurătorii sunt respectate, astfel încât nu se poate discuta despre o sarcină excesivă aşa cum se susţine sau despre o încălcare a dispoziţiilor de nivel convenţional, constituţional şi legal care protejează dreptul de proprietate şi care să justifice soluţia modificării obiectului măsurii asigurătorii dispuse în cauză, respectiv ridicarea sechestrului asigurător instituit.

În cauză, similar celor reţinute de Curtea de Apel Bucureşti în cuprinsul încheierii contestate se constată că măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor B., C., A. şi părţii responsabilă civilmente S.C. D. S.A., astfel cum a fost instituită în cursul urmăririi penale şi menţinută în cursul judecăţii, este în continuare necesară, pentru a garanta repararea pagubei produse prin săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora şi plata cheltuielilor judiciare, nefiind oportună ridicarea sau restrângerea acestora (SC D.), astfel cum a solicitat apărarea.

Sub acest aspect, se are în vedere, pe de-o parte, natura acuzaţiilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ce sunt susceptibile de producerea unei pagube materiale, iar, pe de altă parte, faptul că, prin în primul ciclu procesual, s-a dispus condamnarea acestora şi a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, inculpaţii fiind obligaţi la plata unei sume într-un cuantum foarte ridicat, cu titlu de despăgubiri, soluţie care, deşi nu este definitivă, nu poate fi ignorată în analiza efectuată prin prisma dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., în condiţiile în care a fost pronunţată în urma administrării unui probatoriu complex şi a stat la baza menţinerii de către prima instanţă a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale asupra bunurilor aparţinând acestora.

Referitor la critica formulată contestatorul inculpat A. potrivit căreia demersurile de eficientizare a bunurilor sunt afectate de indisponibilizarea juridică determinată de măsurile asigurătorii dispuse, Înalta Curte reţine că măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, având rolul de a preveni distrugerea sau înstrăinarea bunurilor care ar putea să asigure, în speţă, repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune şi plata cheltuielilor judiciare, astfel cum vor fi stabilite prin hotărârea judecătorească definitivă, iar instituirea acestora afectează doar unul dintre atributele dreptului de proprietate, respectiv dreptul de dispoziţie, care presupune posibilitatea proprietarului de a dispune de substanţa bunului şi posibilitatea de a înstrăina dreptul de proprietate sau de a greva bunul cu drepturi reale derivate, cu respectarea regimului juridic stabilit de lege, dreptul de folosinţă, care presupune puterea proprietarului de a utiliza bunul în propriul său interes, nefiind afectat de instituirea unor măsuri asigurătorii.

De asemenea, în considerentele Deciziei nr. 207 din 31 martie 2015, Curtea Constituţională a reţinut că măsurile asigurătorii sunt o consecinţă a săvârşirii unei fapte penale şi constau în indisponibilizarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor. Până la dovedirea vinovăţiei în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, întrucât acest lucru se poate realiza numai prin dispozitivul hotărârii care trebuie să cuprindă şi cele hotărâte în mod definitiv cu privire la măsurile asigurătorii.

În continuare, Înalta Curte constată că, deşi, într-adevăr, în cauză, măsurile asigurătorii contestate sunt instituite de aproximativ 9 ani, timpul scurs de la dispunerea acestora nu este singurul element de analiză ce se impune a fi avut avut în vedere în evaluarea proporţionalităţii lor, un astfel de examen raportându-se în mod obligatoriu şi la elementele specifice privind complexitatea cauzei şi etapa procesuală în care se află aceasta.

Neîndoielnic că, raportat la amploarea activităţii infracţionale investigate, numărul mare de inculpaţi ce au fost trimişi în judecată, cauza are o complexitate deosebită, care s-a repercutat în mod corespunzător asupra duratei procesului penal, nefiind însă singurul element care a condus la prelungirea ei pe durata a peste 9 ani.

Fără a face abstracţie nici de dificultăţile procedurale ivite în contextul pandemiei de Covid-19 (suprapuse peste primul ciclu procesual), Înalta Curte conchide că durata mare a procedurii în primă instanţă (cameră preliminară/fond) a fost determinată de complexitatea deosebită a cauzei, iar nu de o presupusă atitudine nediligentă a instanţei.

De altfel, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu impune decât existenţa unui raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi obiectivul urmărit (cauzele P. împotriva Regatului Unit, Balsamo împotriva San Marino), astfel că, în accepţiunea convenţională, trecerea unei perioade relativ mari de timp nu este de natură a pune în discuţie, doar prin ea însăşi, principiul rezonabilităţii, subsiztenţa acestuia urmând a fi apreciată, în concret, în raport, cu atitudinea procesuală a părţilor, complexitatea cauzei şi durata procedurilor în faţa instanţei.

Or, în speţă, aşa cum s-a arătat, durata măsurilor instituite prin ordonanţa procurorului este justificată, la acest moment procesual, de complexitatea cauzei şi natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor, iar consecinţele pe care acestea le produc asupra acestuia nu depăşesc efectele normale ale unor astfel de măsuri procesuale, date fiind sumele mari de bani reţinute cu titlu de presupus prejudiciu cauzat prin infracţiunea de evaziune fiscală, fapte ce fac obiectul cercetărilor în cauză.

De altfel, măsura are un caracter temporar de împiedicare a înstrăinării bunurilor, astfel încât să poată fi asigurat scopul pentru care măsura a fost dispusă, prin luarea acesteia fiind restricţionat doar dreptul de dispoziţie asupra bunurilor mobile şi imobile (jus abutendi), iar nu şi celelalte prerogative ale dreptului de proprietate, inculpaţii şi partea responsabilă civilmente fiind pe mai departe titulari ai acestor prerogative.

În ceea ce priveşte criticile privind valoarea bunurilor supuse sechestrului, care, în opinia, atât a inculpaţilor, cât şi a părţii responsabile civilmente ar fi cu mult mai mare decât eventualul prejudiciu, a cărui reparare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri, Înalta Curte constată că, găsindu-şi fundament în chiar contestarea elementelor factuale ale cauzei, aceste susţineri aduc în discuţie chestiuni eminamente de fond, care nu pot fi analizate şi valorificate în această procedură.

Înalta Curte reaminteşte că în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen., rolul său în cenzurarea unor eventuale imprecizii ale acuzaţiilor penale este extrem de limitat, ceea ce determină, în contextul exigenţelor principiului separării funcţiilor judiciare, o analiză a cauzei doar în limitele prezentului cadru procesual, fără a putea antama decât tangenţial şi aspecte ce ţin de vinovăţia, faptele pentru care sunt judecaţi inculpaţii, precum şi valoarea prejudiciului.

Având în vedere aspectele expuse, Înalta Curte constată că, raportat la cuantumul prejudiciului reţinut în cauză, la complexitatea ridicată a cauzei, ce a determinat administrarea unui amplu probatoriu în fond, dar şi la stadiul procedurii judiciare în calea ordinară de atac se poate aprecia în mod întemeiat că, la momentul procesual actual, în privinţa măsurilor asigurătorii menţinute prin încheierea penală contestată se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube şi interesul personal al acuzatului de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilizate (cauza Benet Czech, spol. sr.o. împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010; cauza Iordachescu împotriva Romaniei, cererea nr. x/09, hotărârea din 23 mai 2017).

Prin urmare, în raport cu argumentaţia ce precede, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) lit. b) din C. proc. pen. va respinge, ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., A. şi de către partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A. împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., vor fi obligaţi contestatorii inculpaţi şi contestatorul parte responsabilă civilmente la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat A. în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat C. în cuantum de 100 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii B., C., A. şi de către partea responsabilă civilmente S.C. D. S.A. împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorii inculpaţi şi contestatorul parte responsabilă civilmente la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat A. în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat C. în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 ianuarie 2026.