Judicial transfer complaint rendered moot by subsequent favorable administrative decision

Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2025

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul contestaţiei deduse judecăţii

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 31 ianuarie 2025, sub nr. x/2025, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea Hotărârii nr. 2057 din 03 decembrie 2024, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători şi, în măsura admiterii acestui capăt de cerere, obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul acesteia în principal la Judecătoria Sibiu, iar în subsidiar, către una dintre celelalte judecătorii la care a cerut transferul, respectiv Judecătoria Sălişte sau Judecătoria Agnita.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 191 din Legea nr. 303/2022, raportat la art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 305/2022.

2. Apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, arătând că hotărârea contestată este legală şi temeinică, fiind emisă cu respectarea normelor legale şi regulamentare incidente în materie.

3. Alte aspecte procesuale relevante

Prin notele scrise depuse la data de 16 septembrie 2025 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia lipsei de interes, având în vedere că prin Hotărârea nr. 530/01.04.2025 a secţiei pentru judecători s-a admis cererea de transfer a contestatoarei de la Judecătoria Sighişoara la Judecătoria Sibiu.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea contestaţiei, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Totodată, interesul trebuie să fie determinat, această condiţie vizând stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalentă cu cerinţa existenţei interesului însuşi.

Înalta Curte reţine că în speţă s-a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători prin care i-a fost respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Sighişoara la Judecătoria Sibiu.

Din înscrisurile depuse de intimat reiese că prin Hotărârea nr. 530/01.04.2025 a secţiei pentru judecători s-a admis cererea de transfer a doamnei judecător A. de la Judecătoria Sighişoara la Judecătoria Sibiu.

Aşadar, eventuala reuşită a prezentului demers judiciar nu ar determina dobândirea de către contestatoare a unui folos personal concret, în condiţiile în care deja i-a fost admisă cererea privind transferul de la Judecătoria Sighişoara la Judecătoria Sibiu.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii contestaţiei, având în vedere că, ulterior formulării acesteia, intimatul a dispus în sensul admiterii cererii de transfer a contestatoarei de la Judecătoria Sighişoara la Judecătoria Sibiu. Prin urmare, interesul de a acţiona al contestatoarei nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiţia de exercitare a acţiunii referitoare la justificarea unui interes nu mai este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii şi va respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2057 din 03 decembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind rămasă fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2057 din 03 decembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind rămasă fără interes.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2025.