Territorial Jurisdiction Conflict for Pension Recalculation Challenges Resolved by Resident Domicile

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2026

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 09.01.2025, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Sector 5 Bucureşti, constatarea nulităţii absolute a deciziei nr. 213201/14.11.2024, cu consecinţa obligării intimatei la emiterea unei noi decizii de recalculare având în vedere că la stabilirea criteriilor de cuantificare a pensiei nu a fost încadrată în grupa I de muncă, nu a fost luată în calcul perioada în care contestatoarea ar fi beneficiat de această încadrare.

Prin sentinţa civilă nr. 3914 din 21.05.2025, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Iaşi.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanta a contestat decizia nr. 213201 din data de 14.11.2024, prin care au fost stabilite drepturile sale de pensie potrivit noii reglementări, în timp ce domiciliul său se află în oraşul Iaşi, judeţul Iaşi, sens în care, potrivit art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, competenţa soluţionării prezentei cauze revine Tribunalului Iaşi, ca instanţă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul contestatoarea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 2298 din 27 noiembrie 2025, Tribunalul Iaşi a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată de contestatoare, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În esenţă, Tribunalul Iaşi a reţinut că, potrivit art. 87 şi urm. C. civ., domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinţa statornică sau principală, iar în cauză, contestatoarea are reşedinţa în municipiul Bucureşti, conform actului de identitate aflat la dosarul Tribunalului Bucureşti.

Totodată a arătat că în domeniul asigurărilor sociale, competenţa teritorială este exclusivă, şi, în aceste condiţii, instanţa competentă potrivit legii să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Bucureşti, de vreme ce reşedinţa contestatoarei este situată în municipiul Bucureşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Iaşi, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă fiind reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu un litigiu având ca obiect o contestaţie formulată împotriva unei decizii emise de Casa Teritorială de Pensii Sector 5 Bucureşti.

Potrivit art. 130 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, privind sistemul public de pensii:

"Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul."

Înalta Curte reţine că domiciliul este un atribut al persoanei fizice, iar noţiunea de "domiciliu", astfel cum este definită de art. 87 C. civ., reprezintă locul unde persoana declară că îşi are locuinţa principală.

Instanţa supremă constată că din înscrisul aflat la dosarul Tribunalului Bucureşti, rezultă că reclamanta are reşedinţa stabilită în Municipiul Bucureşti.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 ianuarie 2026.