Judicial stamp duty failure in commercial debt recovery: annulment of appeal for non-compliance with mandatory prepayment

Şedinţa publică din data de 11 decembrie 2025

Deliberând asupra recursului de faţă, subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 760 din 5 aprilie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă B. şi a obligat pârâta la plata sumei de 633.830,07 RON reprezentând cota aferentă plăţii finale din contractul nr. x/17.05.2011, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată conform art. 3 alin. (2)1 din O.G. nr. 13/2011, începând cu data de 15 octombrie 2019 până la achitarea integrală a debitului, a respins în rest cererea principală ca neîntemeiată; a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă C. S.R.L, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta C. S.R.L. a declarat apel care, prin decizia civilă nr. 595 din 4 aprilie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost respins ca nefondat.

Pârâta C. S.R.L. a recurat decizia instanţei de apel, solicitând casarea acesteia şi, în temeiul art. 497 C .proc. civ. coroborat cu art. 480 alin. (3) din acelaşi cod, trimiterea cauzei spre o nouă judecată primei instanţe. În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Verificând cu prioritate chestiunea netimbrării recursului, care primează oricăror altor cereri sau excepţii invocate în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării actului procedural al instanţei.

Pe de altă parte, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Totodată, în acord cu prevederile art. 470 alin. (2) şi alin. (3) teza finală C. proc. civ. în calea de atac a apelului, dovada achitării taxei de timbru trebuie ataşată cererii de apel, lipsa ei putând fi complinită până la primul termen la care partea a fost legal citată în apel, aceste dispoziţii fiind aplicabile şi în recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 494 C. proc. civ., potrivit cărora "Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune".

Constatând că recursul nu a fost legal timbrat, în procedura regularizării cererii de chemare în judecată, Înalta Curte a pus în vedere recurentei să achite taxa de timbru judiciar în valoare de 7.272,92 RON, astfel cum rezultă din adresa din 12 iunie 2025, comunicată recurentei la data de 23 iunie 2025.

Autoarea căii de atac nu a contestat obligaţia fixată în sarcina sa şi la 11 decembrie 2025, prin adresa depusă la dosarul cauzei, şi-a manifestat intenţia de a nu se conforma dispoziţiilor instanţei de a depune taxa judiciară de timbru.

Prin urmare, având în vedere faptul că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de timbrare ce îi revenea şi că nu operează scutirea legală - personală sau obiectivă - de la obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32 şi art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale art. 197 C. proc. civ., în sensul anulării ca netimbrată a cererii de recurs.

Totodată, reţinând culpa procesuală a recurentei în această etapă a procesului, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., o va obliga la plata către intimată a sumei de 11.857,77 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform dovezilor depuse în acord cu art. 452 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 595 din 4 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L

Obligă recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a sumei de 11.857,77 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 decembrie 2025.