Negative conflict of jurisdiction in pension recalculation suit; territorial competence governed by registered domicile rather than factual residence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Tribunal, thereby rejecting the Gorj Tribunal's refusal to hear the matter. The dispute involved a plaintiff challenging a decision by a territorial pension fund for recalculation of pension benefits, which led both the Bucharest and Gorj tribunals to declare themselves territorially incompetent: Bucharest cited the plaintiff's registered domicile in Gorj County, while Gorj argued the plaintiff's de facto residence was in Bucharest. Applying Article 154(1) of Law No. 263/2010, which grants territorial jurisdiction to the court where the plaintiff is domiciled, and relying on Article 91(1) of the Civil Code regarding the probative value of identity card entries over factual residence, the Court determined that the plaintiff’s registered residence in Bucharest at the time of filing established the proper forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 87 C. civ, art. 91 alin. (1) C. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in pension recalculation suit; territorial competence governed by registered domicile rather than factual residence: Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, constatând reclamantul are domiciliul în fapt în municipiul Bucureşti, aspect care rezultă atât din cererea de chemare în judecată, cât şi din menţiunea înscrisă în cartea de identitate privind stabilirea reşedinţei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 februarie 2026
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 27.08.2024, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Gorj, solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să anuleze decizia nr. 228133/08.07.2024, emisă de aceasta din urmă, precum şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, prin care să procedeze la recalcularea drepturilor sale de pensie.
Prin sentinţa civilă nr. 777/13.02.2025, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, reţinând că reclamantul are domiciliul în satul Miluţa, judeţul Gorj.
Prin sentinţa nr. 2604/2025 din 28.10.2025, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti; a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, constatând reclamantul are domiciliul în fapt în municipiul Bucureşti, aspect care rezultă atât din cererea de chemare în judecată, cât şi din menţiunea înscrisă în cartea de identitate privind stabilirea reşedinţei.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Instanţa a fost sesizată cu o cerere în materia asigurărilor sociale, prin care reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 228133/08.07.2024 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia din urmă la recalcularea pensiei.
Potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cererile îndreptate împotriva Casei Naţionale de Pensii Publice sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
Potrivit art. 87 C. civ., "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este în locul unde îşi are principala aşezare".
Din punct de vedere probatoriu, art. 91 alin. (1) C. civ. prevede că dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.
În cauză, menţiunile din cartea de identitate a reclamantului, aflată la dosarul Tribunalului Bucureşti, relevă că la data sesizării instanţei reşedinţa acestuia se afla în municipiul Bucureşti, context în care Înalta Curte constată că competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti, în temeiul art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2026.