Challenge to procedural delay rejected for lack of standing after party's exclusion from underlying judgment became res judicata
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the exception of lack of active legal standing and dismissed the petition for process delay, ordering that the underlying civil dispute between a former police officer and the County Police Inspectorate remains resolved by the appellate court's decision upholding the lower court's dismissal of the claim. The case involved a petition filed by the Ministry of Internal Affairs, alleging that the appellate court violated statutory deadlines for drafting and communicating a judgment in a lawsuit where the Ministry had previously been excluded from the proceedings due to lack of passive legal standing, which the Ministry contested as a procedural delay. Relying on Articles 522, 32, and 36 of the Code of Civil Procedure, the ICCJ held that the right to challenge procedural delays is restricted to active parties to the litigation; because the Ministry of Internal Affairs had been definitively excluded from the case via a res judicata ruling at the first-instance level, it lacked the requisite active legal standing to file the petition, rendering the challenge inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 426 alin. (5) C. proc. civ, art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ, art. 522 alin. (1) C. proc. civ, art. 62 din Legea nr. 223/2015, art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ, art. 36 C. proc. civ; Challenge to procedural delay rejected for lack of standing after party's exclusion from underlying judgment became res judicata: The case involved a petition filed by the Ministry of Internal Affairs, alleging that the appellate court violated statutory deadlines for drafting and communicating a judgment in a lawsuit where the Ministry had previously been excluded from the proceedings due to lack of passive legal standing, which the Ministry contested as a procedural delay. Relying on Articles 522, 32, and 36 of the Code of Civil Procedure, the ICCJ held that the right to challenge procedural delays is restricted to active parties to the litigation; because the Ministry of Internal Affairs had been definitively excluded from the case via a res judicata ruling at the first-instance level, it lacked the requisite active legal standing to file the petition, rendering the challenge inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for dismissing the complaint due to the lack of active legal standing.
Full text
Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2025
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost înregistrată la 9 septembrie 2025, sub nr. x/2022/a1.
În motivarea cererii, petentul arată că în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Braşov a pronunţat decizia nr. 1871 din 28 noiembrie 2023, decizie ce nu i-a fost comunicată.
Petentul invocă dispoziţiile art. 426 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora "Hotărârea se va redacta şi se va semna în cel mult 30 de zile de la pronuntare" şi art. 427 alin. (1) din acelaşi cod, care dispune în sensul că hotărârea se va comunica din oficiu părţilor, în copie, chiar daca este definitivă, comunicarea urmând a se face de îndată ce hotărârea a fost redactată şi semnată în conditiile legii.
Având în vedere că decizia civilă nr. 1871 a fost pronunţată de Curtea de Apel Braşov la data de 28 noiembrie 2023, iar până la data formulării prezentei cereri, hotărârea nu a fost comunicată, petentul apreciază ca fiind incident art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.
La 19 noiembrie 2025, INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI BRAŞOV a formulat întâmpinare, prin care a arătat că petentului i-a fost comunicată decizia prin posta electronică, dar că nu cunoaşte în mod obiectiv dacă aceasta a fost comunicată, motiv pentru care lasă la aprecierea instanţei modalitatea de soluţionare a contestaţiei.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului, reţinând că, potrivit art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată".
Din ansamblul prevederilor enunţate mai sus, se desprinde concluzia că această procedură specială reprezintă un mecanism accelerator al procesului, al cărui scop este evitarea depăşirii duratei rezonabile a unei cauze.
Înalta Curte reţine că, prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Tribunalului Braşov, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI BRAŞOV şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, să se dispună obligarea acestora la repararea prejudiciului cauzat reclamantei, constând în beneficiul nerealizat, respectiv drepturile băneşti formate din salariu, norma de hrană şi de echipare, la nivelul ultimei luni de activitate, de care a fost lipsită pentru perioada cuprinsă între data de 01.11.2021 şi 01.04.2022, ca urmare a încălcării prevederilor art. 62 din Legea nr. 223/2015, sumă actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda de referinţă a B.N.R., calculate de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a debitului datorat, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 756/MAS din 19 mai 2023, pronunţată de Tribunalul Braşov, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, fiind respinsă cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A fost respinsă cererea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI BRAŞOV, ca fiind nefondată.
Prin decizia civilă nr. 1871/Ap din 28 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, a fost respins apelul declarat de reclamanta A. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BRAŞOV împotriva sentinţei civile nr. 756/MAS din 19 mai 2023 a Tribunalului Braşov, ca neîntemeiat.
În ceea ce priveşte cadrul procesual, Înalta Curte reţine că, în faţa primei instanţe, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive faţă de pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.
Având în vedere intrarea sub puterea lucrului judecat a soluţiei de scoatere din cauză pârâtului, urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE nu a mai figurat ca parte în apelul soluţionat prin decizia civilă nr. 1871/Ap din 28 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.
Or, raport la dispoziţiile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia privind tergiversarea procesului poate fi formulată de oricare dintre părţile din cauză, calitate ce nu poate fi reţinută în ceea ce îl priveşte pe petent.
Se impune a se arăta că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia are calitate procesuală.
În conformitate cu dispoziţiile art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Astfel, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii (calitatea procesuală activă) şi, pe de altă parte, între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitatea procesuală pasivă), precum şi justificarea dreptului sau a obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în procesul civil.
Întrucât excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, Înalta Curte va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului MINISTERUL AFACERILOR INTERNE şi, cu aplicarea dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ., va respinge contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.
Respinge contestaţia formulată de petentul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 decembrie 2025.