Recovery of litigation costs after cross-appeal lapses due to primary appeal waiver: no winner or loser under Article 453 Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the defendant psychiatric hospital, upholding the Court of Appeal's decision that neither party was entitled to recovery of appellate litigation costs, and ordered the hospital to pay the claimant 4,255.40 RON in cassation expenses, thereby leaving the first-instance judgment mandating the payment of salary differentials and surcharges under Annex VII of Law 153/2017 fully intact. The dispute centered on whether the defendant could recover its legal fees incurred in a cross-appeal after the claimant waived his primary appeal, with the defendant arguing the waiver constituted procedural fault warranting cost shifting. The court held that the cross-appeal lapsed without a winner or loser, rendering the standard "loser pays" rule inapplicable to the parties, and rejected the application of specific waiver-cost provisions because the claimant's waiver was communicated simultaneously with the appeal request, meaning the defendant had not sustained pre-waiver losses; consequently, the only enforceable cost obligation remained the claimant's right to reimbursement for his own cassation proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart. 472 alin. (2) C. proc. civ, art. 453 C. proc. civ, art. 406 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 453 alin. (1) C. proc. civ; Recovery of litigation costs after cross-appeal lapses due to primary appeal waiver: no winner or loser under Article 453 Civil Procedure Code: The dispute centered on whether the defendant could recover its legal fees incurred in a cross-appeal after the claimant waived his primary appeal, with the defendant arguing the waiver constituted procedural fault warranting cost shifting. The court held that the cross-appeal lapsed without a winner or loser, rendering the standard "loser pays" rule inapplicable to the parties, and rejected the application of specific waiver-cost provisions because the claimant's waiver was communicated simultaneously with the appeal request, meaning the defendant had not sustained pre-waiver losses; consequently, the only enforceable cost obligation remained the claimant's right to reimbursement for his own cassation proceedings.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for imposing the obligation on the recorrent to pay litigation costs to the intimat, as this is the only article explicitly cited within the text of the operative orders.
Full text
Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2025
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 7 aprilie 2023 sub nr x/2023 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." Galaţi, obligarea pârâtului să stabilească şi să plătească salariul de bază pentru funcţia îndeplinită de reclamant, în conformitate cu dispoziţiile Anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare; obligarea pârâtului să stabilească şi să plătească sporurile cuvenite reclamantului în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi art. 10 din anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 153/2017; obligarea pârâtului la plata diferenţelor dintre drepturile salariale şi sporurile încasate şi cele cuvenite în conformitate cu Anexa VII a Legii nr. 153/2017, pentru ultimii trei ani anteriori formulării acţiunii, în sumă actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi dobânda legală penalizatoare aferentă acestor diferenţe de drepturi salariale, începând cu data de la care se cuvin aceste drepturi şi până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 628 din 20 iunie 2024, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia I civilă, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant şi a fost obligat pârâtul să stabilească şi să plătească salariul de bază pentru funcţia îndeplinită de reclamant, în conformitate cu Anexa VII din Legea 153/2017, să stabilească şi să plătească sporurile cuvenite reclamantului, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi art. 10 din Anexa VII la Legea 153/2017, să-i plătească reclamantului diferenţele dintre drepturile salariale şi sporurile încasate şi cele cuvenite conform Anexei VII din Legea 153/2017, începând cu data de 07.04.2020.
A fost obligat pârâtul la actualizarea cu indicele inflaţiei, precum şi dobânda legală penalizatoare, a diferenţelor salariale, sume calculate de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, în sumă de 3.000 RON.
Prin încheierea din 23 ianuarie 2025, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia I civilă, a fost admisă cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii, în sensul că pârâtul este obligat să stabilească şi să plătească salariul de bază pentru funcţia îndeplinită de reclamant, în conformitate cu art. 1 din Anexa VII din Legea nr. 153/2017.
Prin decizia civilă nr. 301 din 8 mai 2025, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa a luat act de renunţarea apelantului-reclamant la judecata apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 628 din 20 iunie 2024, pronunţate de Tribunalul Galaţi şi a constatat că apelul incident declarat de pârâtul SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." GALAŢI a rămas fără efect.
În raport cu soluţiile pronunţate de instanţa de apel, de renunţare la apelul principal, respectiv de constatare a rămânerii fără efect a apelului incident, Curtea a constat că nu există o parte care să fi câştigat şi alta care să fi pierdut în calea de atac a apelului, astfel încât ambele cereri de obligare la plata cheltuielilor de judecată au fost respinse, ca nefondate.
Pârâtul a declarat recurs împotriva acestei decizii, în susţinerea căruia a arătat că instanţa de apel a respins în mod nelegal cererea sa referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
Dezvoltând argumentul expus, arată că, la primul termen de judecată, apelantul-reclamant a formulat cerere de renunţare la apelul declarat, motiv pentru care, în raport de art. 472 alin. (2) C. proc. civ., apelul incident pe care l-a formulat a rămas fără efect.
Cu toate că a solicitat obligarea apelantului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată, instanţa a considerat că, potrivit art. 453 C. proc. civ., partea care pierde procesul este obligată să plătească cheltuielile de judecata părţii care a câştigat şi că, faţă de soluţiile pronunţate, nicio parte nu a câştigat şi nu a pierdut procesul, astfel că a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca fiind nefondată.
Contrar celor reţinute de instanţa dea apel, recurentul-pârât consideră că există culpa procesuală a apelantului-reclamant, întrucât acesta a renunţat la cererea de apel după ce aceasta i-a fost comunicată şi după ce a angajat servicii juridice pentru reprezentare în instanţă, întrucât reclamantul este unicul consilierul juridic al spitalului.
Recurentul-pârât arată că, deşi apelul incident nu a mai intrat în cercetarea pe fond, acest lucru nu se i datorează lui, ci apelantului-reclamant, acesta fiind în culpă procesuală, deoarece, dacă renunţarea se făcea înainte de a-i fi comunicată cererea de apel şi înainte de a formula întâmpinarea şi apelul incident, nu ar mai fi achiziţionat servicii juridice.
Recurentul-pârât susţine incidenţa dispoziţiilor art. 406 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora: "Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut".
Recurentul-pârât concluzionează în sensul că este incident motivul de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de fond interpretând şi aplicând greşit prevederile art. 451 şi art. 453 din acelaşi cod, raportat la situaţia de fapt.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării recursului, motivat de faptul că decizia atacată a fost pronunţată la 8 mai 2025, dovada de înmânare a fost semnată la sediul pârâtului la data de 28.05.2025, iar cererea de recurs formulată a fost înregistrată la Curtea de Apel Galaţi la data de 7 iulie 2025.
Pe fond, a solicitat respingerea cererii de recurs, arătând că cererea de apel a fost comunicată pârâtului odată cu cererea de renunţare la judecarea căii de atac, motiv pentru care se impune ca recursul să fie respins ca nefondat.
Recurentul-pârât nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată, constată că recursul declarat de recurentul-pârât este nefondat, pentru considerentele care urmează:
Prioritar se impune a se preciza că, deşi recurentul-pârât a invocat motivul de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în dezvoltarea criticilor sale a susţinut încălcarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 451, art. 453 şi incidenţa art. 406 alin. (3) C. proc. civ., astfel că argumentele expuse se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din această perspectivă urmând a fi realizată analiza de către instanţa de recurs.
Înalta Curte reţine că prin decizia civilă nr. 301 din 8 mai 2025, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa a luat act de renunţarea apelantului-reclamant la judecata apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 628 din 20 iunie 2024, pronunţate de Tribunalul Galaţi şi a constatat că apelul incident declarat de pârâtul SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." GALAŢI a rămas fără efect, fiind respinse cererile ambelor părţi privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca nefondate.
Potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ.:
"Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată".
Astfel, dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată este recunoscut părţii care a câştigat procesul şi atunci când aceasta le-a solicitat în mod expres în etapa procesuală în care le-a efectuat.
La baza obligaţiei de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală. Partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute, justificat, de partea care a câştigat litigiul.
Or, în speţă, în ceea ce priveşte apelul principal, instanţa a luat act de renunţarea reclamantului la judecata apelului, în timp ce apelul incident declarat de pârât a fost respins, ca rămas fără efect, context în care niciuna din părţi nu poate pretinde cheltuieli de judecată în raport cu cealaltă, ambele părţi având poziţia juridică de părţi căzute în pretenţii, astfel cum în mod legal a arătat instanţa de apel.
Deşi recurentul-pârât a invocat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 406 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut", susţinerile părţii nu se confirmă, întrucât, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul instanţei de apel, cererea de apel i-a fost comunicată la 25.02.2025, odată cu cererea de renunţare la judecată.
Însă, chiar şi în ipoteza în care susţinerile părţii ar fi fost reale, în cauză, acesteia nu i-ar fi putut fi acordate cheltuielile de judecată solicitate, nefiind îndeplinită condiţia impusă de art. 453 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea ca pârâtul să fi câştigat procesul, astfel cum s-a arătat mai sus.
În consecinţă, în raport de raţiunile înfăţişate, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-pârât SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." GALAŢI împotriva deciziei civile nr. 301 din 8 mai 2025, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat. În raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurentul-pârât SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." GALAŢI la plata sumei de 4.255,40 RON către intimatul-reclamant A., cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." GALAŢI împotriva deciziei civile nr. 301 din 8 mai 2025, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat.
Obligă recurentul-pârât SPITALUL DE PSIHIATRIE "B." GALAŢI la plata sumei de 4.255,40 RON către intimatul-reclamant A., cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 decembrie 2025.