Legislator Case Law & Legislation
DE FR IT EN
Analyze in Legislator
Decizia nr. 178/2026 AI generated

Competence of assignee to invoke alternative territorial jurisdiction for injured third parties in mandatory motor insurance litigation

Case Number Decizia nr. 178/2026
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted
Open official source Machine-readable Markdown (.md)

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the case to be heard by the Constanța Court, effectively ruling in favor of the claimant's forum selection. The dispute involved a claim for unpaid insurance compensation and late payment penalties arising from a vehicle accident, filed by a legal entity that had acquired the claim through an assignment of rights from the original car owner. The core legal issue was whether an assignee retains the standing to invoke the alternative territorial jurisdiction afforded to "injured third parties" under mandatory motor liability insurance laws, or if the claim should be confined to the defendant's domicile. Relying on the Civil Code provision that assignment transfers all ancillary rights, including procedural ones, the court held that the assignee successfully exercised the optional jurisdiction under Article 115(3) of the Civil Procedure Code to sue at their own location, thereby establishing the competence of the Constanța Court over the Bucharest Court.

Legislator headnote

AI generated

art. 115 alin. (1) C. proc. civ, art. 115 alin. (3) C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ, art. 1568 alin. (1) lit. a) C. civ, art. 116 C. proc. civ; Competence of assignee to invoke alternative territorial jurisdiction for injured third parties in mandatory motor insurance litigation: The dispute involved a claim for unpaid insurance compensation and late payment penalties arising from a vehicle accident, filed by a legal entity that had acquired the claim through an assignment of rights from the original car owner. The core legal issue was whether an assignee retains the standing to invoke the alternative territorial jurisdiction afforded to "injured third parties" under mandatory motor liability insurance laws, or if the claim should be confined to the defendant's domicile. Relying on the Civil Code provision that assignment transfers all ancillary rights, including procedural ones, the court held that the assignee successfully exercised the optional jurisdiction under Article 115(3) of the Civil Procedure Code to sue at their own location, thereby establishing the competence of the Constanța Court over the Bucharest Court.

Keywords

AI generated
assignment of claims alternative territorial jurisdiction insurance of third party negative conflict of jurisdiction assigned competence motor vehicle liability insurance

Cited Legislation

AI generated
art. 115 alin. (1) C. proc. civ
Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că nu sunt incidente cazurile de competenţă alternativă prevăzute de art. 115 alin. (1) C. proc. civ., nefiind aplicabilă nici ipoteza reglementată de alin.
art. 115 alin. (3) C. proc. civ
(3) al aceluiaşi articol, întrucât reclamanta, deşi acţionează în calitate de cesionar şi s-a subrogat în drepturile persoanei prejudiciate, nu dobândeşte prin cesiune calitatea de terţ prejudiciat nemijlocit în sensul art. 115 alin. (3) C. proc. civ.
art. 107 C. proc. civ
în aceste condiţii, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., care stabilesc competenţa teritorială în favoarea instanţei de la domiciliul/sediul pârâtei.
art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ
Pentru a pronunţa astfel, a apreciat că determinarea competenţei teritoriale se face potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art.
art. 1568 alin. (1) lit. a) C. civ
Aceasta întrucât, potrivit art. 1568 alin. (1) lit. a) C. civ., cesiunea de creanţă transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le avea în legătură cu creanţa cedată.
art. 116 C. proc. civ
civ., coroborat cu art. 116 din acelaşi cod, reţinând că locul producerii riscului asigurat, care reprezintă locul săvârşirii faptei ilicite, se află în Constanţa.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Procedural basis cited in the operative part to establish the competence of the Constanța Court to resolve the conflict of jurisdiction.
AI generated
Decizia nr. 482/2022
Territorial competence for compulsory auto insurance claims: plaintiff's right to sue at domicile under alternative jurisdiction rules
Decizia nr. 778/2025
Assignee's right to invoke alternative territorial jurisdiction in insurance disputes under Art. 115 CPC
Decizia nr. 1662/2020
Territorial competence in insurance liability claims: alternative jurisdiction and prorogation by defendant’s failure to object
Decizia nr. 586/2021
Jurisdictional competence in assignment of insurance claims: cessionary qualifies for alternative territorial venue at the risk location despite lacking "prejudiced person" status
Decizia nr. 2476/2022
Territorial jurisdiction for RCA insurance claims by credit assignees: applicability of alternative venue to non-injured parties

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the operative part to establish the competence of the Constanța Court to resolve the conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 29 ianuarie 2026

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, secţia Civilă la 30.09.2024, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta B. S.A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata sumei de 7.094,40 RON, reprezentând diferenţă de despăgubire neachitată rezultată ca urmare a avarierii autoturismului cu numărul de înmatricularre x, a penalităţilor de întârziere de 0,2% pe zi calculate până la data plăţii integrale a debitului şi a cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 4884/04.04.2025, Judecătoria Constanţa, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că nu sunt incidente cazurile de competenţă alternativă prevăzute de art. 115 alin. (1) C. proc. civ., nefiind aplicabilă nici ipoteza reglementată de alin. (3) al aceluiaşi articol, întrucât reclamanta, deşi acţionează în calitate de cesionar şi s-a subrogat în drepturile persoanei prejudiciate, nu dobândeşte prin cesiune calitatea de terţ prejudiciat nemijlocit în sensul art. 115 alin. (3) C. proc. civ. în aceste condiţii, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., care stabilesc competenţa teritorială în favoarea instanţei de la domiciliul/sediul pârâtei.

Prin sentinţa civilă nr. 13678/2025 din 16.12.2025, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa; a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa astfel, a apreciat că determinarea competenţei teritoriale se face potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., coroborat cu art. 116 din acelaşi cod, reţinând că locul producerii riscului asigurat, care reprezintă locul săvârşirii faptei ilicite, se află în Constanţa.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu art. 1.028 C. proc. civ., în litigiul de faţă, reprezentat de o cerere de valoare redusă circumscrisă materiei asigurării obligatorii de răspundere civilă, competenţa se determină potrivit dreptului comun; aşadar, în privinţa competenţei teritoriale este incident art. 115 alin. (3) din acelaşi cod, care dispune că "În materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat poate introduce acţiune directă şi la instanţa domiciliului sau, după caz, a sediului său".

Înalta Curte constată că, sub aspectul competenţei instanţei, este lipsit de relevanţă faptul că reclamanta acţionează în baza unui contract de cesiune de creanţă, cedent fiind proprietarul autoturismului implicat în evenimentul rutier. Aceasta întrucât, potrivit art. 1568 alin. (1) lit. a) C. civ., cesiunea de creanţă transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le avea în legătură cu creanţa cedată. Astfel, cesionarul dobândeşte nu doar creanţa, ci şi dreptul la acţiune, împreună cu dreptul de beneficia de regulile de competenţă teritorială alternativă aplicabile litigiilor izvorâte din raporturi de asigurare.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că, prin sesizarea Judecătoriei Constanţa, reclamanta şi-a exercitat în mod valabil dreptul de opţiune prevăzut de art. 116 C. proc. civ., alegând una dintre instanţele deopotrivă competente, ceea ce a determinat stabilirea competenţei teritoriale în favoarea acestei instanţe.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Constanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2026.