Liability for public procurement contract performance: appellate decision quashed for improper panel composition in proceedings where appeal is barred by law.

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secţia Civilă sub nr. x/2019, la 8 aprilie 2019, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtul ORAŞUL OTOPENI, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3.169.888,19 RON, inclusiv TVA, şi a dobânzii legale aferente debitului principal, calculată începând cu data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării lui efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secţia Civilă la 24 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta B. S.R.L., prin lichidator C.., a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii ORAŞUL OTOPENI şi A. S.R.L., să oblige primul pârât la plata către reclamantă a sumei de 3.757.759,04 RON, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate în baza contractului de proiectare şi execuţie de lucrări pentru obiectivul de investiţie "infrastructură de bază în Oraşul Otopeni" nr. 15836 din 12 septembrie 2011 şi să dispună rezoluţiunea contractului de cesiune de creanţă nr. x din 5 aprilie 2017 încheiat între reclamantă, în calitate de cedent, şi pârâta A. S.R.L., în calitate de cesionar, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea nr. 240 din 6 mai 2021, Tribunalul Ilfov, secţia Civilă, dosarul nr. x/2020 a fost conexat la dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul aceleiaşi instanţe.

Prin încheierea din 14 februarie 2023, tribunalul a respins cererea de suspendare a judecăţii ca neîntemeiată, precum şi obiecţiunile la raportul de expertiză formulate de B. S.R.L., ca neutile cauzei, a încuviinţat în parte cererea de majorare a onorariului de expert şi a dispus suplimentarea onorariului cu suma de 3.000 de RON, în sarcina reclamantului A. S.R.L. şi cu suma de 3.000 de RON, în sarcina pârâtului ORAŞUL OTOPENI.

Prin sentinţa civilă nr. 1872 din 28 iulie 2023, Tribunalul Ilfov, secţia Civilă a admis cererea principală şi cererea conexată, a obligat pârâtul ORAŞUL OTOPENI să plătească reclamantei suma de 3.169.888,19 RON, precum şi dobânda legală aferentă, calculată potrivit art. 3 alin. (2)1 din O.G. nr. 13/2011, începând cu 15 aprilie 2018 şi până la data plăţii integrale a debitului principal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei din cererea conexată din dosarul x/2020, ca neîntemeiată, a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în ceea ce priveşte capătul din cererea conexată privind rezoluţiunea contractului de cesiune nr. x din 5 aprilie 2017 şi, în consecinţă, l-a respins ca prescris, a respins în rest cererea conexată ca neîntemeiată, şi a obligat pârâtul ORAŞUL OTOPENI să achite reclamantei A. S.R.L. cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 35.303.88 RON şi onorariu de expert în cuantum de 6.000 de RON.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta B. S.R.L. a declarat apel, iar pârâtul ORAŞUL OTOPENI a promovat apel împotriva aceleiaşi sentinţe şi a încheierii din 14 februarie 2023.

Prin decizia nr. 472A din 19 martie 2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul pârâtei îndreptat împotriva încheierii atacate, a admis apelurile declarate împotriva sentinţei primei instanţe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea în rezoluţiunea contractului de cesiune nr. x din 5 aprilie 2017, ca neîntemeiată, a respins acest capăt de cerere ca nefondat, a admis în parte cel de-al doilea capăt al cererii conexate şi a obligat apelantul-pârât la plata către apelanta-reclamantă a sumei de 587.870,85 RON, reprezentând lucrări şi a obligat pârâtul la plata către intimata-reclamantă a sumei de 4.500 RON, cu titlu de onorariu expert, menţinând restul dispoziţiilor cu privire la acţiunea principală; a respins cererea apelantului-pârât de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Împotriva hotărârii instanţei de apel, reclamanta B. S.R.L. şi pârâtul ORAŞUL OTOPENI au declarat recurs, ambele părţi solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei pentru o nouă judecată curţii de apel.

Motivându-şi recursul, recurenta-reclamantă a arătat, sub un prim aspect, că hotărârea atacată este dată cu încălcarea prevederilor art. 13 şi 14 C. proc. civ., întrucât instanţa de apel nu a pus în discuţia părţilor calificarea contractelor de cesiune de creanţă nr. x din 29 martie 2017 şi nr. 59 din 5 aprilie 2017, ca fiind contracte de dare în plată. Astfel, a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Sub un al doilea aspect, a afirmat că este incidentă ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. - hotărârea cuprinde motive contradictorii, întrucât instanţa de apel a reţinut, pe de o parte, că analizează contractul nr. x din 5 aprilie 2017 ca fiind o cesiune de creanţă, iar, pe de altă parte, ca fiind o dare în plată.

Sub un al treilea aspect, autoarea căii de atac a susţinut că s-a dat o calificare greşită contractului de cesiune de creanţă, ca fiind o dare în plată, potrivit art. 1.493 alin. (1) C. civ., în condiţiile în care din probele administrate rezultă o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţa de prim control judiciar, care nu se circumscria cerinţelor normei legale enunţate. Pe acest temei, a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-pârât, în motivarea propriului recurs, a arătat, în primul rând, că instanţa nu a analizat apărări esenţiale invocate, întrucât a respins cererea de suspendare a cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., fără a verifica efectiv impactul dosarului penal nr. x/2022 asupra validităţii actelor juridice pe care se fundamentează cererea de chemare în judecată, omiţând să examineze plăţile contestate în procesul civil şi cele cercetate în penal.

În al doilea rând, a susţinut că decizia recurată a fost dată cu încălcarea normelor de drept material privind validitatea şi exigibilitatea creanţei cesionate, în condiţiile în care s-a reţinut că suma aferentă facturii nr. x/15 din 7 ianuarie 2015 reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă la 15 aprilie 2018, fără a se avea în vedere că aceeaşi creanţă era contestată de un alt creditor în baza unui drept de ipotecă constituit anterior cesiunii, aceasta este identificată ca fiind parte dintr-un posibil circuit contractual fictiv, lipsit de contraprestaţie reală, iar recurenta nu a refuzat nejustificat plata, ci a contestat calitatea de creditor şi existenţa unei obligaţii certe de plată.

Recursul recurentului-pârât a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

La 14 august 2025, intimata-reclamantă a depus întâmpinare la recursul recurentei-reclamante prin care a invocat nulitatea recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) Cod procedură şi excepţia lipsei de interes; pe fond, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

La aceeaşi dată, intimata-reclamantă a depus întâmpinare şi la recursul recurentului-pârât prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, fundamentată pe acelaşi text de lege, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin întâmpinarea depusă la recursul recurentei-reclamante transmisă la dosar la 19 august 2025, recurentul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motivul de recurs de ordine publică întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 din acelaşi Cod, asupra căruia, cu prioritate, reţine următoarele:

Conform art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.

Reclamantele au învestit Tribunalul Ilfov pe cale principală, respectiv pe cale reconvenţională, cu cereri ce vizează contractul de cesiune de creanţă nr. x din 5 aprilie 2017, intervenit între recurenta-reclamantă şi intimata-reclamantă.

Astfel cum au reţinut instanţele devolutive, încheierea contractului în litigiu a avut la bază contractul de proiectare şi execuţie de lucrări pentru obiectivul de investiţie "infrastructură de bază în oraşul Otopeni" nr. 15836 din 12 septembrie 2011, astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. x din 8 decembrie 2011, contract atribuit recurentei-reclamante de către recurentul pârât, pe calea procedurii de achiziţie publică reglementată de O.U.G nr. 34/2006.

Pretenţiile deduse judecăţii îşi au izvorul în executarea acestui din urmă contract, creanţa ce constituie obiectul cesiunii reprezentând valoarea agregatelor minerale furnizate de către intimata-reclamantă în şantierele recurentei B. S.R.L., în realizarea contractului de proiectare şi execuţie de lucrări sus-menţionat.

În condiţiile factuale reţinute de instanţele anterioare, verificarea obiectului şi a cauzei acţiunii impun concluzia că aceasta este în legătură cu executarea unui contract de achiziţii publice.

În forma în vigoare la data relevantă, 8 aprilie 2019, determinată potrivit normelor tranzitorii, dispoziţiile art. 53 alin. (11), coroborate cu art. 1 alin. (2) şi art. 3 alin. (81) lit. c) pct. (i) şi cele ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 recunoşteau calea de atac a recursului, ca unic remediu posibil a fi exercitat împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor de achiziţie publică.

Prin decizia nr. 40/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în interpretarea şi aplicarea art. 55 alin. (3) raportat la art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare anterior modificării prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, că hotărârea pronunţată în primă instanţă în procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se atacă cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare la instanţa ierarhic superioară, secţia sau completul specializat în litigii cu profesionişti, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016.

Prin urmare, faţă de cele arătate mai sus, sentinţa civilă nr. 1872 din 28 iulie 2023 a Tribunalului Ilfov, secţia Civilă este supusă numai recursului.

Conform art. 54 din Legea nr. 304/2004, în forma aplicabilă cauzei, raportat la data iniţierii procesului, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

Cum decizia nr. 472A din 19 martie 2025 a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în complet format doar din 2 judecători, motivul de casare invocat din oficiu se dovedeşte a fi fondat, în cauză singurul remediu procesual justificat fiind desfiinţarea hotărârii.

Prin urmare, dând eficienţă normelor enunţate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., va admite recursurile, va casa decizia atacată şi va trimite cauza curţii de apel, spre o nouă judecată în compunerea prevăzută de lege pentru judecarea recursurilor, cu luarea în considerare a tuturor cererilor şi apărărilor părţilor formulate de părţi şi în această etapă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenta-reclamantă B. S.R.L., prin lichidator judiciar C.., şi de recurentul-pârât ORAŞUL OTOPENI împotriva deciziei nr. 472A din 19 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L. şi cu intimata-intervenientă D. S.R.L., prin lichidator judiciar Consorţiul format din E. Filiala Bucureşti şi F..

Casează decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi curţi de apel pentru o nouă judecată în completul prevăzut de lege pentru judecata recursurilor.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2025.