Prematurity of appeal against interlocutory recusal order pending final judgment on merits

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Împotriva deciziei civile nr. 278/LP/2024 -A din 15 aprilie 2024 a Tribunalului Bihor, secţia a II-a civilă, pârâta A. S.R.L. a declarat recurs. Ulterior, recurenta a formulat cerere de recuzare împotriva membrilor completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului care, prin încheierea din 18 iunie 2025 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei încheieri, petenta A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi, după rejudecare, admiterea cererii de recuzare. În justificare, a susţinut, în esenţă, incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. din perspectiva aplicării greşite de către instanţa învetită cu cererea sa de recuzare a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 şi 13 din acelaşi Cod.

La 21 august 2025, intimatul a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului prin prisma art. 53 alin. (1) C. proc. civ., recursul fiind promovat în cauză anterior soluţionării cauzei de către curtea de apel; pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia prematurităţii recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, care primează oricăror altor cereri sau excepţii invocate de părţi, Înalta Curte reţine următoarele:

Principiul legalităţii căilor de atac, regulă fundamentală ce guvernează procesul civil, presupune faptul că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal, cu respectarea condiţiilor şi termenelor instituite legal.

În materia recuzării, prin derogare de la regulile de drept comun privind căile de atac, legiuitorul a stabilit la art. 53 alin. (1) C. proc. civ. că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.

Aşadar, într-o asemenea ipoteză - de respingere a cererii de recuzare - momentul de început al dreptului de a declara calea de atac este condiţionat de comunicarea hotărârii prin care s-a soluţionat procesul, ceea ce presupune, în mod firesc, în prealabil, pronunţarea ei.

Raţiunea instituirii unor norme derogatorii de la dreptul procesual civil, atât în privinţa termenului de promovare a căii de atac, cât şi a momentului la care aceasta poate fi iniţiată are drept scop garantarea desfăşurării normale şi imparţiale a judecăţii, urmărind, astfel, evitarea tergiversării soluţionării cauzelor prin exercitarea unor asemenea căi de atac în cursul judecăţii, având în vedere, pe de o parte, că cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată. Iar, pe de altă, numai din momentul pronunţării asupra cauzei, în raport dacă soluţia îi este favorabilă sau nu, titularul cererii de recuzare poate cunoaşte dacă are interes să atace încheierea de respingere.

În speţă, obiectul recursului îl constituie încheierea prin care Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă a respins, în condiţiile art. 51 C. proc. civ. cererea de recuzare formulată de recurenta în cadrul dosarului nr. x/2021

Din verificările proprii efectuate în sistemul informatizat al instanţelor s-a constatat că dosarul în cadrul căruia a fost pronunţată hotărârea recurată are termen fixat pentru soluţionare la 15 ianuarie 2026.

Ca atare, atât la momentul promovării recursului îndreptat împotriva încheierii date în judecarea incidentului procedural al recuzării, 16 iulie 2025, cât şi până în momentul luării în analiză a căii extraordinare de atac de faţă, judecata procesului în faţa Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă nu este finalizată.

Cum dreptul la exercitarea căii de atac ia naştere numai la data comunicării hotărârii, iar calea extraordinară de faţă a fost promovată anterior soluţionării litigiului în recurs, rezultă că demersul judiciar de faţă este prematur formulat.

De aceea, pentru toate raţiunile înfăţişate anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă astfel recursul declarat de recurenta A. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca prematur formulat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 18 iunie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul B..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2025.