Cassation appeal annulled as unstamped, upholding appellate damages award

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă sub nr. x/2022, la 11 mai 2022, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamantă a despăgubirilor aferente prejudiciului cauzat de pârâtă ca urmare a încălcării obligaţiilor, declaraţiilor şi garanţiilor asumate de aceasta prin contractul de vânzare încheiat între părţi, la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată începând cu 4 septembrie 2020.

Prin sentinţa civilă nr. 3291 din 28 decembrie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată acţiunea şi a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 18.686,33 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 754 din 11 mai 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis apelul, a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza pentru o nouă judecată primei instanţe.

Pârâta a recurat această hotărâre, iar prin decizia civilă nr. 514 din 6 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis recursul, a casat dispoziţia din cuprinsul decizie instanţei de apel, de trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanţe, şi a trimis cauza instanţei de apel pentru evocarea fondului, menţinând restul dispoziţiilor hotărârii recurate.

În al doilea ciclu procesual, după rejudecare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 220 din 13 februarie 2025, a admis în parte acţiunea, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 637.830,79 RON, cu titlu de despăgubiri, dobândă legală penalizatoare aferentă acestei sume, calculată de 4 septembrie 2020 şi până la plata ei efective şi suma de 19.669,74 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, a obligat reclamanta să achite pârâtei suma de 11.697,12 RON, cu acelaşi titlu, a compensat sumele reprezentând cheltuieli de judecată şi, în consecinţă, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 7.972,62 RON.

Pârâta B. S.R.L. a recurat decizia instanţei de apel, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea acesteia şi reţinerea cauzei pentru rejudecarea apelului său.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

La 17 iulie 2025, recurenta a formulat cerere de renunţare la judecata recursului, faţă de care intimata şi-a exprimat acordul prin notele scrise transmise la 7 august 2025, cu precizarea că nu solicită cheltuieli de judecată.

Verificând cu prioritate excepţia netimbrării recursului, care primează oricăror altor cereri sau excepţii invocate în cauză, în raport cu art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru instituie regula caracterului timbrabil al oricărei acţiuni, excepţiile fiind de strictă interpretare şi aplicare. În jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale (spre exemplu, deciziile nr. 45/2014, nr. 401/2017, nr. 169/2018, nr. 432/2019 şi nr. 260/2021) s-a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit.

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi a dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru, care reprezintă o condiţie prealabilă şi extrinsecă actului de procedură (cererea de recurs), fără de care, însă, nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal învestită.

Pentru etapa procesuală a recursului, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. stabileşte că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol, nerespectarea acestei cerinţe atrage sancţiunea nulităţii recursului.

În completarea textului de lege enunţat sunt prevederile art. 470 alin. (2) şi alin. (3) teza finală C. proc. civ., aplicabile şi în recurs, potrivit normei de trimitere de la art. 494 din acelaşi Cod, conform căruia dovada achitării taxei de timbru trebuie ataşată cererii de recurs, lipsa ei putând fi complinită până la primul termen la care partea a fost legal citată în recurs.

Aşadar, în principiu, dovada achitării taxei judiciare de timbru trebuie depusă, cel târziu, la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în calea extraordinară de atac, în caz contrar intervenind sancţiunea nulităţii, care în acord cu art. 174 alin. (1) C. proc. civ., este o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură.

În speţă, constatându-se că cererea de recurs nu este timbrată, faţă de motivul de casare invocat, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin rezoluţia de primire din 9 iulie 2025, în sarcina autoarei căii de atac, s-a stabilit, în acord cu art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum 4.993,61 RON, care a fost comunicată recurentei la 15 iulie 2025, aşa cum rezultă din dovada de înmânare a adresei emise în acest sens la 10 iulie 2025, regăsită la dosarului de recurs.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, autoarea căii de atac nu a formulat cerere de reexaminare în condiţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, şi nici nu a solicitat acordarea vreunor facilităţi la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 42 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, constatând că până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului, 20 noiembrie 2025, titulara recursului nu s-a conformat dispoziţiei legale de a achita taxa judiciară de timbru datorată pentru soluţionarea recursului, Înalta Curte reţine că în cauză devine incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (2) din acelaşi Cod, motiv pentru care, în temeiul art. 486 alin. (3), coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 220 din 13 februarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2025.