Inadmissibility of extraordinary appeal in individual labor conflicts under Art. 271 Labor Code and Art. 483 CPC

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă la 13 decembrie 2023, sub nr. x/2023, astfel cum a fost precizată, contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Mirceşti şi Primarului Comunei Mirceşti, a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr. 385 din 24 octombrie 2023 de încetare a contractului său individual de muncă nr. 11 din 8 octombrie 2018, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate nulitatea dispoziţiei sus-menţionate şi să oblige angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1348/2024 din 28 iunie 2024, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Mirceşti şi, în consecinţă, a respins contestaţia formulată în contradictoriu cu această intimată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepţia nulităţii absolute a dispoziţiei nr. 385 din 24 octombrie 2023, emisă de intimatul Primarul Comunei Mirceşti, ca neîntemeiată, a admis contestaţia formulată în contradictoriu cu acesta, a anulat dispoziţia contestată, a obligat intimatul să achite contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta, începând cu data concedierii, 25 octombrie 2023, şi până la data rămânerii definitive a acestei sentinţe, precum şi suma de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.

Împotriva încheierii din 3 iunie 2024 şi a sentinţei primei instanţe, intimatul Primarul Comunei Mirceşti a promovat apel.

Prin decizia nr. 937/2024 din 11 decembrie 2024, Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca neîntemeiat apelul îndreptat împotriva încheierii atacate, a admis apelul declarat împotriva sentinţei tribunalului, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins contestaţia ca neîntemeiată, precum şi cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată în primă instanţă, a păstrat restul dispoziţiilor sentinţei atacate care nu contravin deciziei instanţei de apel şi a respins cererea intimatului de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată în apel, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi, după rejudecarea apelului, respingerea acestuia.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la 7 august 2025, intimatul Primarul Comunei Mirceşti a invocat, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, dat fiind că hotărârea atacată este dată într-un litigiu de muncă; pe fond, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Luând în analiză, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, care, în ipoteza admiterii, ar face de prisos analiza oricăror altor cereri sau excepţii invocate de părţi, Înalta Curte reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

În acord cu dispoziţiile art. 271 alin. (22) din Codul Muncii, în forma în vigoare la data iniţierii procesului, hotărârile pronunţate în cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă sunt suspuse numai apelului.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile (...) privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă (...)".

Dispoziţiile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că pentru hotărârile prin care a fost soluţionat, în apel, un litigiu de muncă, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului împotriva, astfel de hotărâri fiind, conform art. 634 alin. (2) din acelaşi act normativ, definitive de la pronunţare.

Recursul are ca obiect decizia nr. 937/2024 din 11 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în apel, într-un proces care, în ansamblul său, are natura juridică a unui conflict de muncă, în sensul prevăzut de art. 231 din Codul Muncii. Aceasta, în condiţiile în care, cauza vizează legalitatea măsurii încetării contractului individual de muncă încheiat cu recurentul, iar procesul a fost supus şi soluţionat în integralitate sub jurisdicţia muncii, în primă instanţă, de un complet de judecată specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale, constituit în acord cu dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, aspecte necontestate de părţi în etapele procesuale anterioare.

Cum hotărârea recurată a fost dată în materia conflictelor de muncă, pentru care exerciţiul căii extraordinare de atac a recursului nu este recunoscut de lege, aceasta fiind definitivă de la pronunţare, conform considerentelor expuse anterior, recurentul nu are deschisă calea extraordinară de atac exercitată, demersul judiciar de faţă fiind inadmisibil.

De aceea, în considerarea normelor legale enunţate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimat prin întâmpinare, şi va respinge astfel recursul promovat de recurentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 937/2024 din 11 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul Primarul Comunei Mirceşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2025.