Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1757/2025 AI generated

Jurisdiction to appeal interlocutory correction of judicial wage award after declaratory constitutionality of special appellate competence

Case Number Decizia nr. 1757/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted its own lack of material jurisdiction and declined to hear the appeal against a 2025 interlocutory order that corrected a material error in a 2008 civil sentence, referring the case back to the Târgu-Mureş Court of Appeal. The dispute centered on whether the ICCJ was the competent appellate body for the interlocutory correction of a final judgment concerning wage rights (specifically a 50% risk and neuropsychic overexertion allowance) for a judicial system employee, which had initially been tried in first instance by a Court of Appeal pursuant to a special derogatory jurisdiction. The ICCJ determined that because the Constitutional Court had previously declared the special jurisdiction norms unconstitutional, the jurisdiction for such labor disputes reverted to the ordinary civil courts, meaning the Court of Appeal was the proper appellate court for interlocutory decisions regarding the correction of judgments it originally pronounced. Consequently, the ICCJ’s decision merely resolves the jurisdictional question, leaving the substantive validity of the 2025 correction and the underlying 2008 wage award pending resolution by the competent lower appellate court.

Legislator headnote

AI generated

art. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 2811 din C. proc. civ, art. 2 lit. c) C. proc. civ, art. 3 pct. 3 C. proc. civ, art. 159 pct. 2 C. proc. civ, art. 158 alin. (1) şi alin. (3; Jurisdiction to appeal interlocutory correction of judicial wage award after declaratory constitutionality of special appellate competence: The dispute centered on whether the ICCJ was the competent appellate body for the interlocutory correction of a final judgment concerning wage rights (specifically a 50% risk and neuropsychic overexertion allowance) for a judicial system employee, which had initially been tried in first instance by a Court of Appeal pursuant to a special derogatory jurisdiction. The ICCJ determined that because the Constitutional Court had previously declared the special jurisdiction norms unconstitutional, the jurisdiction for such labor disputes reverted to the ordinary civil courts, meaning the Court of Appeal was the proper appellate court for interlocutory decisions regarding the correction of judgments it originally pronounced. Consequently, the ICCJ’s decision merely resolves the jurisdictional question, leaving the substantive validity of the 2025 correction and the underlying 2008 wage award pending resolution by the competent lower appellate court.

Keywords

AI generated
interlocutory decision constitutional jurisdiction judicial review civil judgment declaratory decision cassation review

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 158 alin. (1) şi alin. (3)

Procedural basis for admitting the objection of lack of material jurisdiction and declin the court's competence.

art. 159 pct. 2

Procedural basis for transferring the case to the competent appellate court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 63 din 5 noiembrie 2008, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei şi Finanţelor, a admis în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din justiţie. A obligat, în solidar, pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, la plata către reclamantă a sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază lunar, începând cu 1 iunie 2007 şi în continuare, sumele cuvenite reclamantei urmând a fi actualizate cu rata inflaţiei calculată de la data scadenţei lunare a fiecărui spor acordat şi până la data executării efective a sentinţei, a obligat pârâta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să înscrie în carnetul de muncă al reclamantei menţiunile corespunzătoare drepturilor băneşti acordate, a respins celelalte pretenţii ale reclamantei, a admis cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contradictoriu cu chematul în garanţie Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi a obligat chematul în garanţie să aloce în favoarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fondurile necesare plăţii drepturilor băneşti acordate reclamantei.

Prin încheierea civilă nr. 5/C din 9 ianuarie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinţei civile anterior enunţate, în sensul inserării în cuprinsul acestuia, după alin. (4), a alin. (5), având următorul conţinut: "la sumele mai sus-menţionate se va adăuga şi dobânda legală, calculată începând cu 15 septembrie 2008 şi până la plata efectivă a debitului".

Împotriva sentinţei civile, au declarat recurs Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, precum şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public recurând şi încheierea civilă de îndreptare a erorii materiale.

Recursurile au fost înaintate, în baza art. II din O.U.G. nr. 75/2008, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, urmare a declarării neconstituţionale prevederilor legale enunţate prin decizia nr. 104/20 ianuarie 2009 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 73 din 6 februarie 2009, a trimis cauza spre soluţionare Curţii de Apel Târgu Mureş.

Prin decizia civilă nr. 475/R din 8 aprilie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie a respins ca nefondate recursurile.

Ulterior, prin cererea înregistrată la 26 iunie 2025 pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, sub nr. x/2008/a1, reclamanta A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 63 din 5 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea civilă nr. 5/C din 9 ianuarie 2009 a aceleiaşi instanţe.

Prin încheierea nr. 14/CF din 15 iulie 2025, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a admis cererea şi a dispus îndreptarea erorii materiale din sentinţă, în sensul că la alin. (5) din dispozitivul hotărârii se va menţiona data de 1 iunie 2007 în loc de 15 septembrie 2008.

Împotriva acestei încheieri, intimaţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au declarat recurs care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă şi trimis spre soluţionare instanţei supreme.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale materiale, pe care analizând-o cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, urmează a o admite pentru următoarele considerente:

Recursurile de faţă vizează încheierea prin care a fost soluţionată cererea de îndreptare a dispozitivului sentinţei civile nr. 63 din 5 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie.

Conform art. 2811 din C. proc. civ. de la 1865,:

"În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice", iar potrivit art. 2813 din acelaşi cod "Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 şi art. 2811, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 2812, sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea" .

Obiectul dosarului în care a fost pronunţată sentinţa a cărei îndreptare s-a dispus prin încheierea recurată îl constituie drepturi salariale cuvenite personalului din sistemul de justiţie.

În primă instanţă, cauza a fost soluţionată de către Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie, în acord cu prevederile art. I din O.U.G. nr. 75/2008 pentru stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, text de lege care la momentul iniţierii procesului instituia o competenţă specială derogatorie de la jurisdicţia muncii, în sensul că atribuia astfel de litigii, în primă instanţă, în competenţa curţilor de apel, iar, în recurs, instanţei supreme:, (1) Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluţionate, în primă instanţă, de curţile de apel. (2) Recursul împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

Ulterior, norme legale evocate au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, prin decizia nr. 104/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 73 din 6 februarie 2009, în motivare instanţa de control constituţional statuând că "stabilirea în competenţa instanţei supreme a soluţionării recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în primă instanţă are ca efect extinderea sferei sale de competenţă şi supradimensionarea activităţii acesteia, în condiţiile în care, potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu funcţionează o secţie specializată în soluţionarea conflictelor şi litigiilor de muncă".

Urmare pronunţării acestei decizii, competenţa de soluţionare a litigiilor în materia drepturilor salariale aferente personalului din sistemul de justiţie a revenit în primă instanţă tribunalelor, potrivit art. 2 lit. c) C. proc. civ., iar în recurs, curţilor de apel, în condiţiile reglementate de art. 3 pct. 3 C. proc. civ., coroborat cu art. 290 din Codul Muncii.

Astfel, ca efect al constatării neconstituţionale a normelor legale enunţate, recursurile promovate împotriva sentinţei civile nr. 63 din 5 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie au fost soluţionate tot de către această instanţă, prin decizia civilă nr. 475/R din 8 aprilie 2009.

În consecinţă, tot Curţii de Apel Târgu Mureş îi revine competenţa să judece şi recursurile îndreptate împotriva încheierii prin care a fost îndreptat dispozitivul sentinţei civile nr. 63 din 5 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia Civilă, de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie, temeiul de drept .

De aceea, pentru toate considerentele expuse anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 158 alin. (1) şi alin. (3) şi art. 159 pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursurilor îndreptate împotriva încheierii nr. 14/CF din 15 iulie 2025 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursurilor declarate de recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de recurenta Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva încheierii nr. 14/CF din 15 iulie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A., în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2025.