Suspendability of civil liability proceedings pending parallel challenge of public procurement contract legality

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2025

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 26.04.2014, sub nr. x/2014 reclamanta Compania Naţională LOTERIA ROMÂNĂ S.A. i-a chemat în judecată pe pârâţii A. şi B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea care o va pronunţa, să oblige pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 492.605,44 RON, reprezentând prejudiciu, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1923/17.03.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis în parte acţiunea, obligându-1 pe pârâtul A. la plata sumei 302.759,02 Iei şi pe pârâtul B. la plata sumei de 149.475,67 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului aferent achiziţionării sistemelor C. şi D.; a obligat pârâtul A. la plata sumei de 1.339 RON şi pe pârâtul B. la plata sumei de 661 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe civile, toate părţile au declarat apel.

Prin încheierea din 30.01.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2011

Recursul declarat de reclamantă împotriva acestei încheieri a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 3990/15.11.2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Prin încheierea din 19.11.2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a repus cauza pe rol.

Prin încheierea din 03.12.2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Împotriva acestei încheieri, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

După prezentarea succintă a situaţiei de fapt, recurenta a subliniat că fapta prejudiciabilă a intimaţilor-pârâţi nu este în legătură cu procedura de achiziţie publică finalizată prin convenţia nr. 306/05.10.2011.

Astfel, a precizat că nu a învestit instanţele de judecată cu analiza faptelor ce privesc atribuirea şi încheierea contractului de prestări servicii nr. x/27.05.2011 sau contractul de furnizare nr. x/05.10.2011.

Sub acest aspect, a evidenţiat că, de altfel, chiar instanţa de apel a reţinut că faptele imputate pârâţilor sunt cele referitoare la însuşirea şi semnarea caietului de sarcini privind achiziţionarea sistemelor C. şi D. - obiect al contractului nr. x/2011.

Or, cu toate acestea, în motivarea încheierii recurate, referitor la aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., curtea de apel eronat a reţinut că "în ambele dosare (respectiv prezenta cauză şi dosarul nr. x/2024) se urmăreşte obţinerea de către Compania Naţională Loteria Română S.A. a unor reparaţii materiale pentru pagube cauzate prin fapte săvârşite de salariaţi în cadrul procedurii de achiziţie publică finalizate cu încheierea contractului nr. x/05.10.2011 cu S.C. E. S.R.L."

Astfel, potrivit recurentei, deşi prejudiciul reclamat în cauză priveşte derularea contractului nr. x/27.05.2011, şi nu legalitatea procedurii de achiziţie publică finalizată prin contractul nr. x/05.10.2011, în motivarea soluţiei de suspendare instanţa are în vedere o analiză complexă şi globală a modului în care a fost respectată procedura de achiziţie publică pentru încheierea contractului nr. x/05.10.2011.

În considerarea celor expuse, recurenta a solicitat instanţei supreme să constate nelegalitatea încheierii recurate, susţinând, totodată, că aceasta cuprinde motive contradictorii şi străine de natura cauzei.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a invocat nelegalitatea încheierii, susţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile suspendării facultative prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece soluţionarea prezentei cauze nu depinde, nici măcar în parte, de judecata acţiunii civile din dosarul nr. x/2024.

Potrivit recurentei, în cauză, instanţa de apel era chemată să se pronunţe asupra prejudiciului rezultat din plata şi recepţionarea unor produse care nu au fost operative şi nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziţionate, suma achitată fiind, în fapt, blocată/cheltuită inutil, ca urmare a conduitei culpabile a intimaţilor-pârâţi; toate aceste aspecte sunt independente de legalitatea încheierii contractelor. În schimb, în dosarul nr. x/2024, instanţele sunt învestite cu analiza legalităţii modului în care a fost derulată procedura de achiziţie publică finalizată prin încheierea contractului nr. x/05.10.2011.

În consecinţă, a concluzionat în sensul că pretenţiile formulate în prezenta cauză nu au legătură cu legalitatea încheierii contractului nr. x/05.10.2011, aspect ce face obiectul analizei în dosarul nr. x/2024.

Totodată, recurenta a mai afirmat că acţiunea pendinte nu este dependentă efectiv de soluţia ce se va da în dosarul nr. x/2024, condiţie impusă în mod expres de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În final, a susţinut că soluţia ce se va da în dosarul nr. x/2024 nu poate influenţa în niciun fel analiza ce urmează a fi efectuată de instanţa de apel cu privire la îndeplinirea condiţiilor de răspundere patrimonială pentru obligarea pârâţilor la prejudiciul reclamat.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

La 19.03.2025, intimatul A. a înregistrat la dosar o întâmpinare, invocând inadmisibilitatea recursului, în raport cu art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., deoarece argumentele expuse sunt apărări de fond; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat

La 25.03.2025, intimatul B. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport cu art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., subliniind că motivele invocate de recurentă nu pot fi încadrate în ipotezele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 03.07.2025, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului, a admis în principiu recursul şi a stabilit termen în şedinţă publică, în vederea soluţionării acestuia.

Verificând în cadrul controlului de legalitate încheierea atacată, în raport cu motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

În speţă, demersul procesual al reclamantei urmăreşte atragerea răspunderii civile delictuale a pârâţilor şi obligarea acestora la plata sumei de 492.605,44 RON, cu titlu de prejudiciu, pretins ca urmare a indisponibilizării nejustificate a resurselor financiare ale reclamantei destinate achiziţionării sistemelor C. şi D., sisteme a căror punere efectivă în funcţiune nu s-a realizat; în susţinere, reclamanta a arătat că pârâţii au acceptat, şi-au însuşit şi au semnat caietul de sarcini fără a include toate sistemele necesare funcţionării şi realizării obiectivului, influenţând astfel încheierea contractului nr. x/05.10.2011.

În apel, la solicitarea pârâtului B., instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, având ca obiect obligarea mai multor salariaţi, printre care şi pârâtul A., precum şi societatea E. S.R.L., la plata sumei de 14.574.315 RON, pretinsă ca prejudiciu cauzat reclamantei prin încheierea contractului nr. x/05.10.2011, cu încălcarea dispoziţiilor legale din O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr. 925/2006 şi O.G. nr. 119/1999.

Măsura suspendării judecăţii apelului a fost luată prin încheierea din 19.12.2024, obiect al recursului de faţă întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, respectiv când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Niciuna dintre criticile expuse în memoriul de recurs nu este fondată.

Critica recurentei întemeiată pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., prin care se susţine că încheierea recurată ar cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, motivat de împrejurarea că instanţa de apel ar fi reţinut, în mod eronat, că în ambele dosare se urmăreşte obţinerea de reparaţii materiale pentru pagube cauzate în cadrul procedurii de achiziţie publică finalizate cu încheierea contractului nr. x/05.10.2011, nu poate fi primită.

Înalta Curte constată că o astfel de susţinere nu relevă existenţa vreunui viciu al motivării în sensul art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ci exprimă, în realitate, un dezacord al recurentei faţă de modul în care instanţa de apel a apreciat legătura dintre prezenta cauză şi dosarul indicat ca premisă pentru suspendare.

Împrejurarea că recurenta consideră că prejudiciul invocat ar deriva exclusiv din indisponibilizarea sumei achitate în legătură cu contractul nr. x/27.05.2011, iar nu din procedura finalizată prin contractul nr. x/05.10.2011, nu este de natură să transforme motivarea încheierii recurate într-una contradictorie ori străină de natura cauzei.

Articolul 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., atunci când se referă la existenţa unor motive contradictorii, are în vedere o contradicţie de o asemenea amploare încât să conducă spre concluzia că hotărârea este, practic, nemotivată; este cazul, cu titlu de exemplu, al situaţiei în care considerentele ar justifica adoptarea unei soluţii care nu are corespondent în cea regăsită în dispozitiv ori al celei în care considerentele ar reflecta caracterul întemeiat a două cereri, deşi ele s-ar exclude reciproc.

De asemenea, ipoteza motivelor străine de natura cauzei presupune dezvoltarea unor critici prin care să se evidenţieze lipsa legăturii între motivele reţinute de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată şi natura pricinii deduse judecăţii.

Or, din considerentele încheierii recurate nu se confirmă niciuna din ipotezele arătate şi, ca atare, critica recurentei nu poate fi primită.

Din perspectiva ipotezei de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta invocă nelegalitatea încheierii de suspendare pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Întrucât aceste critici nu privesc o pretinsă aplicare greşită a normelor de drept material, ci modul în care instanţa de apel a interpretat şi aplicat dispoziţiile de drept procesual referitoare la suspendarea judecăţii, Înalta Curte notează că ele urmează a fi analizate prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care sancţionează încălcarea normelor de procedură, iar nu din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.

Măsura suspendării judecării cauzei, în raport cu textul de lege evocat, este de natură să preîntâmpine pronunţarea unei hotărâri contradictorii ori susceptibile de reformare sau retractare, deoarece judecata pentru a cărei soluţionare definitivă se cere suspendarea se constituie într-o chestiune prejudicială în cauza în care se invocă incidentul suspendării facultative.

Contrar susţinerilor recurentei, condiţia vizând relaţia de interdependenţă dintre prezentul litigiu şi dosarul nr. x/2024 al Tribunalului Bucureşti este îndeplinită, iar măsura suspendării judecării cauzei dispusă de către curtea de apel, prin încheierea din 19.12.2024, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., este temeinică şi legală.

Astfel, deşi recurenta afirmă că prezentul litigiu are ca obiect exclusiv prejudiciul rezultat din indisponibilizarea unor sume achitate pentru produse care nu au devenit operative, iar dosarul nr. x/2024 ar viza verificarea legalităţii procedurii de achiziţie publică finalizate prin contractul nr. x/05.10.2011, Înalta Curte constată că instanţa de apel a reţinut, în mod corect, existenţa unei legături între cele două litigii.

Analiza răspunderii patrimoniale pretinse în prezenta cauză în legătură cu contractul nr. x/27.05.2011 presupune, în mod necesar, clarificarea cadrului juridic în care au fost derulate procedura de achiziţie şi contractele subsecvente, precum şi stabilirea existenţei şi naturii eventualelor încălcări ale dispoziţiilor legale incidente la momentul atribuirii şi încheierii contractului nr. x/05.10.2011. Or, aceste aspecte fac obiectul analizei în dosarul nr. x/2024, iar soluţia ce va fi pronunţată în acel litigiu este de natură să producă efecte asupra soluţiei din prezenta cauză.

Aşadar, contrar susţinerilor recurentei, este îndeplinită cerinţa dependenţei prevăzută de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., fiind nefondată afirmaţia recurentei potrivit căreia soluţia ce se va pronunţa în dosarul nr. x/2024 nu ar putea influenţa judecata prezentei cauzei.

Prin urmare, nu se poate reţine o aplicare greşită a normei de drept procesual invocate, critica subsumată art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. fiind nefondată.

În concluzie, Înalta Curte va înlătura motivele de casare examinate şi, pentru toate considerentele prezentate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., statuând asupra caracterului nefondat al recursului, îl va respinge şi, potrivit art. 453 C. proc. civ., va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimatul B. în recurs, astfel cum acestea au fost dovedite în cauză în condiţiile art. 452 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Compania Naţională LOTERIA ROMÂNĂ S.A. împotriva încheierii din 19.12.2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi A. şi B..

Obligă recurenta la plata către intimatul-pârât B. a sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2025.