Competence conflict resolved: suspension of enforcement belongs to enforcement court, not appellate court; jurisdiction assigned to Pitești District Court.

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă la 25.09.2025, contestatoarea Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., suspendarea provizorie a executării silite derulate în dosarul de executare nr. 101/2025 al Biroului Executorului Judecătoresc B., până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite, formulată în cadrul contestaţiei la executare.

Prin sentinţa civilă nr. 5404/26.09.2025, Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că executarea silită se derulează în dosarul nr. x/2025 al BEJ B. în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2507/11.07.2025, pronunţată de Tribunalul Argeş, în materia litigiilor de muncă.

Subsecvent, dând eficienţă art. 22 alin. (4) C. proc. civ. şi constatând că împotriva sentinţei civile nedefinitive s-a formulat apel, a conchis că cererea este circumscrisă art. 450 C. proc. civ. şi revine, astfel, în competenţa exclusivă a instanţei de apel, competenţă de la care părţile nu pot deroga.

Astfel învestită, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a pronunţat, la 24.10.2025 o încheiere prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Piteşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea incidentului procedural.

În motivare, a arătat că instituţia juridică a suspendării provizorii a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în cadrul contestaţiei la executare este diferită şi distinct reglementată de suspendarea executării provizorii.

A subliniat că, din moment ce, în cauza de faţă, contestatoarea a învestit judecătoria cu o cerere de suspendare provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în cadrul contestaţiei la executare din dosarul nr. x/2025, circumscrisă art. 719 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoriei Piteşti îi revenea competenţa soluţionării cererii, în calitatea sa de instanţă de executare, în raport cu prevederile art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, pentru următoarele considerente:

Statuările divergente ale instanţelor aflate în conflict derivă din relevanţa atribuită, cu prilejul statuării asupra competenţei, împrejurării că titlul executoriu a cărui executare silită se tinde a fi suspendată este reprezentat de o hotărâre judecătorească ce se bucură de executare provizorie de drept, dar împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a apelului.

Într-un prim considerent, Înalta Curte reţine că prerogativa instanţei de a recalifica actele şi faptele deduse judecăţii poate fi exercitată în situaţia în care partea însăşi nu a indicat o calificare juridică, când propune o configuraţie imprecisă ori echivocă a cererii, sau atunci când demersul judiciar materializează o încadrare formală eronată a sa.

Cum în cauză nu se regăseşte niciuna dintre situaţiile care permit aplicarea art. 22 alin. (4) C. proc. civ. - temeiul juridic indicat de parte, art. 719 alin. (7) C. proc. civ., fiind deplin concordant cu pretenţia formulată, respectiv suspendarea provizorie a executării silite derulate în cadrul dosarului de executare nr. 101/2025 al B.E.J. B. - instanţele erau chemate să se pronunţe în limitele învestirii, mecanismul recalificării nefiind incident.

În continuare, instanţa supremă notează că art. 651 alin. (3) C. proc. civ. abilitează instanţa de executare - care, în cauză, este Judecătoria Piteşti - să soluţioneze orice incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, iar acestei competenţe îi este circumscrisă şi cererea de suspendare provizorie până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în cadrul contestaţiei la executare.

Această competenţă materială este una exclusivă şi nu se reconfigurează în raport cu natura titlului executoriu.

Deşi art. 450 C. proc. civ. conferă instanţei de apel competenţa de a suspenda executarea hotărârii primei instanţe atunci când aceasta este executorie provizoriu, cele două mecanisme de temporizare a titlului executoriu nu se exclud, funcţionarea lor în planuri distincte demonstrând că instanţa de executare nu aduce atingere competenţei instanţei de apel, atunci când judecă cererea de suspendare provizorie a executării silite.

Prin urmare, nemulţumită de hotărârea pronunţată de prima instanţă şi urmărind să împiedice punerea ei în executare, partea interesată poate solicita instanţei de apel suspendarea executării provizorii a acesteia, fără ca demersul să o împiedice să sesizeze şi instanţa de executare cu o cerere formulată potrivit art. 719 alin. (7) C. proc. civ.

Interesând faze distincte ale procesului civil - judecata, respectiv executarea silită - cele două cereri urmăresc o finalitate diferită, art. 450 C. proc. civ. vizând suspendarea executării provizorii a hotărârii, iar art. 719 alin. (7) C. proc. civ. având aptitudinea de a întrerupe procesul execuţional, în ansamblul lui.

Articolul 701 alin. (1) C. proc. civ. nu exclude valorificarea suspendării executării hotărârii dispusă de instanţa de apel în cadrul executării silite, dar acest punct de conexiune funcţional nu impietează asupra identităţii proprii a procedurilor în discuţie, pe care partea le poate supune distinct unor jurisdicţii diferite.

Este util de observat că nici motivele care fundamentează cele două cereri nu se confundă, de vreme ce, în cadrul cererii de suspendare a executării silite, nu sunt admisibile critici corelate cu legalitatea sau temeinicia hotărârii judecătoreşti care se execută, astfel cum rezultă din art. 713 alin. (1) C. proc. civ.

Distincţia teoretică reliefată în precedent se regăseşte pe deplin în cauză, motivele indicate în cerere caracterizând o cerere de suspendare provizorie, întrucât petenta invocă lipsa de certitudine a creanţei, presupuse vicii ale încheierii de încuviinţare şi împrejurarea că a executat parţial titlul executoriu.

În considerarea argumentelor expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 noiembrie 2025.