Request for clarification and completion of cassation decision: procedural exceptions and timing of appeal against recusal rejection
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the requests by the appellant company for the completion and clarification of the operative part of its earlier decision that had declared the appellant’s cassation appeal inadmissible; consequently, the initial dismissal of the appeal stands, and the appellant's attempts to expand or modify the judgment were rejected. The dispute arose from the appellant’s procedural challenge to a decision rejecting its recusal motions, where it sought to have the court rule on multiple absolute nullity exceptions and clarify the scope of the judgment, arguing that the court had failed to address all defenses and lacked legal basis. The court held that the appeal was inadmissible because the right to appeal against the rejection of recusal only arises after a final decision on the merits, and the procedural exception of inadmissibility was diriment, rendering the examination of other exceptions unnecessary; furthermore, the court distinguished between clarification (Article 443 CPC) and completion (Article 444 CPC), finding that the operative part was clear and no claims were omitted, as the prior dismissal of the main action precluded further analysis, and the appellant’s requests effectively constituted an impermissible attempt to re-judge the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 443 C. proc. civ, art. 444 C. proc. civ, art. 443 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (2) C. proc. civ, art. 444 alin. (1) C. proc. civ, art. 443-444 C. proc. civ; Request for clarification and completion of cassation decision: procedural exceptions and timing of appeal against recusal rejection: The dispute arose from the appellant’s procedural challenge to a decision rejecting its recusal motions, where it sought to have the court rule on multiple absolute nullity exceptions and clarify the scope of the judgment, arguing that the court had failed to address all defenses and lacked legal basis. The court held that the appeal was inadmissible because the right to appeal against the rejection of recusal only arises after a final decision on the merits, and the procedural exception of inadmissibility was diriment, rendering the examination of other exceptions unnecessary; furthermore, the court distinguished between clarification (Article 443 CPC) and completion (Article 444 CPC), finding that the operative part was clear and no claims were omitted, as the prior dismissal of the main action precluded further analysis, and the appellant’s requests effectively constituted an impermissible attempt to re-judge the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe court explicitly cites these articles to justify the dismissal of the requests for clarification and completion as they do not fall within the legal hypotheses provided by these norms.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2025
Analizând actele de la dosar şi cererile formulate, reţine următoarele:
Prin decizia nr. 1334/24.09.2025, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2024.
La 08.10.2025, petenta S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei menţionate, solicitând instanţei să stabilească ordinea de soluţionare a excepţiilor şi să se pronunţe asupra tuturor excepţiilor de nulitate absolută privind încălcarea normelor de procedură şi de fond invocate.
În susţinere, a afirmat că motivul care a determinat-o să formuleze cererea l-a reprezentat invocarea excepţiei inadmisibilităţii recursului, fără precizarea motivului real în şedinţă sau în minută.
Cu referire la decizia nr. 82/04.03.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2024, prin care a fost respinsă contestaţia în anulare, a susţinut că instanţa nu s-a pronunţat asupra acesteia, deşi a formulat separat cerere de ordonanţă preşedinţială prin care a învederat că este nulă absolut.
În continuare, a prezentat motive în susţinerea admisibilităţii recursului soluţionat din decizia a cărei completare a solicită.
Intimata nu a uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare la cererea de completare a dispozitivului deciziei.
Prin înscrisul înaintat la dosar la 28.10.2025, petenta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei, motivat de faptul că Sucursala Adjud a S.C. B. S.R.L. nu mai figurează în evidenţele Registrului Comerţului.
La 14.11.2025, petenta a formulat note scrise prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 443 C. proc. civ., a solicitat lămurirea întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei nr. 1334/24.09.2025, în sensul de a se stabili la ce dosar se referă, precum şi cerere de înlăturare a dispoziţiilor potrivnice, respectiv a celor din încheierea din 05.02.2025, de respingere a recuzării, faţă de decizia nr. 1334; totodată, a formulat precizări cu privire la cererea de completare, afirmând că instanţa de recurs nu s-a pronunţat pe capătul principal legat de încheierea din 10.12.2024.
Prin rezoluţia din 13.10.2025 s-a fixat termen în şedinţă publică la 19.11.2025, cu citarea părţilor.
Analizând cererile privind completarea şi lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului, prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale în materie, Înalta Curte constată următoarele:
Dispoziţiile art. 443 C. proc. civ. prevăd că, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.
De asemenea, art. 444 C. proc. civ. statuează că, în situaţia în care prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
Examinarea textelor de lege enunţate relevă că lămurirea hotărârii vizează situaţia în care dispozitivul acesteia este neclar sau conţine dispoziţii potrivnice, care nu pot fi aduse la îndeplinire, în timp ce completarea are în vedere ipoteza în care instanţa a omis să soluţioneze un capăt de cerere principal sau accesoriu ori o cerere conexă sau incidentală (minus petita), totalitatea cererilor constituind cadrul obiectiv al judecăţii şi limitele învestirii instanţei de judecată.
Prin decizia nr. 1334/24.09.2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2024.
Pentru a dispune astfel, a reţinut că obiectul recursului l-a reprezentat exclusiv încheierea din 05.02.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă asupra cererilor de recuzare, chiar dacă partea, prin înscrisurile înaintate la dosar după formularea cererii de recurs, a înţeles să invoce excepţia nulităţii deciziei nr. 82/04.03.2025, prin care a fost soluţionată cererea de contestaţie în anulare şi să solicite anulare acesteia.
În raport cu dispoziţiile art. 53 alin. (1) teza I C. proc. civ., a statuat că în absenţa, la data promovării recursului la încheierea de respingere a cererii de recuzare, a unei hotărâri prin care să se fi soluţionat cauza, respectiv a unei hotărâri definitive, astfel cum impun dispoziţiile legale în materie, calea de atac, deşi reglementată de lege, nu este deschisă părţilor pe durata judecării cauzei în cadrul căreia au fost formulate cererile de recuzare respinse, ci doar la finalul judecăţii, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive.
Reţinând că dreptul de a declara recurs împotriva încheierii de respingere a recuzării de către ultima instanţă, se naşte numai după pronunţarea soluţiei asupra fondului, a decis că orice cale de atac declarată anterior momentului stabilit de lege este consecinţa exerciţiului unui drept procesual care nu s-a născut încă, ceea ce antrenează inadmisibilitatea demersului judiciar astfel exercitat.
De asemenea, a statuat că cercetarea fondului motivelor de recurs şi a cererilor formulate de recurentă este împiedicată de caracterul dirimant al excepţiei de procedură a inadmisibilităţii recursului.
Rezultă din dispozitivul şi considerentele hotărârii mai sus prezentate că instanţa a soluţionat cererea de recurs cu care a fost învestită în sensul constatării inadmisibilităţii demersului judiciar prin raportare punctuală la dispoziţiile legale incidente în cauză, din cuprinsul acesteia nerezultând omisiuni şi nici existenţa unor dispoziţii ce s-ar impune a fi lămurite.
Din modalitatea de formulare a criticilor subsumate cererii de lămurire formulată, rezultă că petenta doreşte să critice soluţia pronunţată de instanţa de recurs, însă această cerere nu reprezintă o cale extraordinară de atac împotriva unei decizii pronunţate de instanţa de recurs, ci poate privi strict situaţiile limitativ prevăzute de art. 443 alin. (1) C. proc. civ. Or, din perspectiva acestor prevederi legale, dispoziţia instanţei de recurs - respinge ca inadmisibil recursul - este clară şi neechivocă, nefiind susceptibilă de mai multe înţelesuri care să fie lămurite cu privire la întinderea sau aplicarea sa.
În ceea ce priveşte cererea de completare dispozitiv, se constată, astfel cum s-a arătat, că instanţa de recurs a fost învestită doar cu recursul promovat împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2024, pe care l-a soluţionat prin decizia nr. 1334/24.09.2025, nefiind omisă pronunţarea cu privire la niciun capăt de cerere principal sau accesoriu întrucât nu au fost formulate.
Pe de altă parte, în contrast cu susţinerile petentei, dispoziţiile art. 444 C. proc. civ. nu sunt incidente în acele situaţii în care cererea a fost respinsă prin valorificarea unei excepţii procesuale absolute şi dirimante (cum este şi excepţia inadmisibilităţii recursului declarat) deoarece, prin ipoteză, primirea unei astfel de excepţii conduce la respingerea cererii fără a mai fi analizate argumentele/motivele/excepţiile prezentate în susţinerea ei.
În ipoteza invocării mai multor excepţii procesuale, în acord cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. "... instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc" urmând ca valorificarea unei excepţii ce reclamă prioritate în soluţionare cu consecinţa respingerii cererii adresate instanţei, să facă inutilă examinarea şi soluţionarea celorlalte excepţii.
Din această perspectivă, instanţa de recurs a determinat excepţia inadmisibilităţii recursului ca având prioritate la soluţionare şi a procedat la analiza şi rezolvarea acesteia, deoarece era strict legată de legalitatea învestirii instanţei de recurs cu calea de atac declarată. Or, atâta vreme cât această excepţie a fost valorificată iar recursul a fost respins ca inadmisibil, examinarea şi soluţionarea celorlalte excepţii invocate de recurentă nu se mai impunea a fi realizată. Pe cale de consecinţă, nesoluţionarea excepţiilor la care se referă petenta nu este consecinţa unei omisiuni involuntare în sensul art. 444 alin. (1) C. proc. civ. ("...instanţa a omis să se pronunţe...") pentru a deschide calea procedurii de completare a hotărârii reglementată de acest text de lege, ci deznodământul firesc al valorificării unei alte excepţii procesuale cu prioritate la soluţionare.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte observă, aşa cum transpare din cererile formulate, că petenta urmăreşte completarea considerentelor instanţei de recurs cu cele dezvoltate în cererile de lămurire şi completare, însă calea deschisă de art. 443-444 C. proc. civ. nu acordă o astfel de posibilitate, partea exprimându-şi doar nemulţumirea în legătură cu modul în care instanţele de judecată au soluţionat procesul.
Constatând că, prin maniera de expunere, chestiunile învederate tind să conducă la o rejudecare a cererii de recurs, prin raportare la elementele factuale descrise, cu consecinţa înlăturării unor statuări ale instanţei supreme şi adoptarea unei soluţii diametral opuse celei pronunţate, iar nu la lămurirea sau completarea deciziei, în sensul avut în vedere de legiuitor prin dispoziţiile art. 443-444 C. proc. civ., invocate ca temei de drept al cererilor, Înalta Curte reţine că acest lucru nu este permis în prezentul cadrul procesual.
În acest context, având în vedere că aspectele reliefate de petentă nu se circumscriu niciuneia dintre ipotezele reglementate de art. 443-444 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate cererile formulate de petenta S.C. A. S.R.L. privind completarea şi lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei nr. 1334/24.09.2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate cererile formulate de petenta S.C. A. S.R.L. privind completarea şi lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei nr. 1334/24.09.2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 noiembrie 2025.