Jurisdictional declination of a contestation in annulment for lack of material competence, as the remedy belongs exclusively to the instance issuing the challenged decision.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed its jurisdiction over the pending appeal for annulment, declining to hear the case and referring it back to the Bucharest Court of Appeal, Section VII for Labor and Social Security Causes, thereby leaving the appellate decision of February 10, 2025, in force for now. The dispute originated from a plaintiff’s challenge to a decree ordering their transition to reserve status by an intelligence service, which was previously annulled by the first-instance court due to procedural non-compliance with filing requirements, and subsequently upheld by the appellate court as an inadmissible appeal. The decisive legal basis for the Supreme Court’s decision is Article 505(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that appeals for annulment (contestație în anulare) must be resolved by the very instance whose decision is being attacked, not by a hierarchically superior court, regardless of the specific grounds for the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 alin. (4) C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ, art. 505 alin. (1) C. proc. civ; Jurisdictional declination of a contestation in annulment for lack of material competence, as the remedy belongs exclusively to the instance issuing the challenged decision: Prin notele scrise depuse, autorul căii de atac a precizat că a formulat contestaţie în anulare, indicând ca temei de drept dispoziţiile art. 503 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2025
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu Serviciul Român de Informaţii, a solicitat anularea ordinului de trecere în rezervă D.P. x/09.06.2006.
Prin încheierea din 9 septembrie 2024, s-a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi s-a dispus înaintarea cauzei secţiei a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti.
Prin rezoluţia din 1 octombrie 2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a pus în vedere reclamantului A. ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anularii cererii, să depună cererea de chemare în judecată, în original, un exemplar pentru instanţă şi atâtea exemplare câţi pârâţi sunt, pentru comunicare, să depună înscrisurile doveditoare, să precizeze numele şi prenumele sau denumirea pârâţilor, domiciliul sau sediul pârâţilor, obiectul cererii, respectiv să precizeze dacă solicită anularea unui decret emis de Preşedintele României, să indice numărul şi data emiterii acestui decret, să precizeze dacă solicită anularea ordinului de trecere în rezervă nr. x/09.06.2006 şi dacă mai există pe rolul instanţelor alte cereri formulate cu acest obiect.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul dispoziţiilor art. 200 alin. (4) C. proc. civ., a anulat cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs reclamantul A., care a fost respins ca inadmisibil prin decizia civilă nr. 14 din 10 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2024.
Împotriva deciziei nr. 14 din 10 februarie 2025, reclamantul A. a formulat plângere prealabilă, înregistrată ca recurs, transmisă instanţei supreme şi înregistrată pe rolul acesteia la 19 mai 2025 sub acelaşi număr de dosar.
Prin notele scrise depuse, autorul căii de atac a precizat că a formulat contestaţie în anulare, indicând ca temei de drept dispoziţiile art. 503 C. proc. civ.
Intimatul Serviciul Român de Informaţii prin Direcţia Juridică - Unitatea Militară 0198 Bucureşti a depus întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea căii de atac.
La rândul său, autorul căii de atac a formulat răspuns la întâmpinare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi 494 C. proc. civ. prin raportare la art. 132, art. 135 alin. (2) şi art. 505 alin. (1) din acelaşi cod, excepţia necompetenţei sale materiale, reţine următoarele considerente:
Obiectul contestaţiei în anulare pendinte îl constituie decizia civilă nr. 14 din 10 februarie 2025 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2024.
Fiind o cale de retractare, contestaţia în anulare, indiferent de motivul invocat, este de competenţa instanţei a cărei hotărâre se atacă, şi nu a instanţei ierarhic superioare.
În acest sens sunt dispoziţiile art. 505 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare aparţine instanţei a cărei hotărâre se atacă, normă imperativă aplicabilă tuturor ipotezelor reglementate de art. 503 din cod.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor legale evocate anterior, va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 14 din 10 februarie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2025.