Jurisdictional Conflict over Judicial Sequestrator Appointment Resolved

Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Prin cererea de chemare înregistrată la data de 09 octombrie 2024 pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. şi C. S.R.L., revocarea pârâtei B. din calitatea de administrator - sechestru judiciar asupra unui număr de 102 părţi sociale din capitalul social al societăţii C. S.R.L., înlocuirea acesteia cu un alt administrator-sechestru, în persoana reclamantului sau a unei alte persoane, precum şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 2141 alin. (2) şi art. 2143 C. civ., art. 972 şi art. 976 C. proc. civ. precum şi art. 127, art. 1361 şi art. 1443 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

Prin sentinţa civilă nr. 12 din 11 februarie 2025, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâte şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În motivare s-a reţinut că, potrivit art. 227 şi art. 209 C. civ., art. 7 şi art. 204 din Legea nr. 31/1990 şi art. 3 şi 4 din Legea nr. 265/2022 menţiunile din registrul comerţului au valoare de probă privind modificarea actului constitutiv, dar nu reprezintă o condiţie pentru ca modificarea să producă efecte juridice.

În continuare, instanţa a constatat că sediul social a fost modificat prin actul constitutiv actualizat din 23 septembrie 2024, anterior promovării acţiunii şi, reţinând că litigiul vizează o cauză în materie de societate, a declinat competenţa de soluţionare Tribunalului Bucureşti potrivit art. 119 C. proc. civ.

2. Cauza a fost înregistrată la data de 25 februarie 2025 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI -a civilă, sub acelaşi număr.

Prin sentinţa civilă nr. 971 din 10 aprilie 2025, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2024, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamant şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În considerentele hotărârii, instanţa a reţinut că potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 265/2022, menţiunile din registrul comerţului sunt opozabile terţilor de la data înregistrării în registru ori de la data publicării în Monitorul Oficial sau în Buletinul electronic al Registrului comerţului.

Totodată, constatând că reclamantul nu are calitatea de asociat în societatea pârâtă pentru a se putea susţine că acesta cunoştea modificările privind sediul social de la data adoptării hotărârii AGA, iar nu de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului, instanţa în temeiul art. 107 C. proc. civ. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei Tribunalului Iaşi.

3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 22 septembrie 2025.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Iaşi, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, pentru următoarele considerente:

Obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale a instanţei de judecată.

În cauză, reclamantul a solicitat revocarea administratorului-sechestru numit prin decizia nr. 187 din 10.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. x/2023 şi înlocuirea acestuia cu o altă persoană.

Prin cererea de instituire a sechestrului judiciar, reclamantul a urmărit să prezerve dreptul de proprietate asupra bunurilor comune constând într-un număr de 102 părţi sociale, deţinute de pârâta B. în societatea C. S.R.L.

Dat fiind că este solicitată o măsură de revocare şi înlocuire a administratorului-sechestru, numit printr-o cerere de instituire a sechestrului judiciar, se constată că sunt incidente regulile speciale de competenţă prevăzute în Titlul IV din C. proc. civ. ("Măsuri asigurătorii şi provizorii"), Capitolul III ("Sechestrul judiciar").

Potrivit art. 974 C. proc. civ. "cererea pentru înfiinţarea sechestrului judiciar se va adresa instanţei învestite cu judecarea acţiunii principale în cazul prevăzut la art. 973 alin. (1), respectiv instanţei în circumscripţia căreia se află bunul în cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2)".

Legiuitorul a stabilit competenţa de judecată, făcând distincţie între situaţia în care sechestrul judiciar vizează un bun cu privire la care există un proces şi cea în care nu s-a declanşat un litigiu în privinţa bunului respectiv. În prima ipoteză, competenţa aparţine instanţei învestite cu judecarea acţiunii principale, iar în cea de-a doua situaţie competenţa aparţine instanţei în circumscripţia căreia se află bunul ce formează obiectul sechestrului judiciar.

În aceste repere teoretice, este de menţionat şi faptul că părţile sociale supuse măsurii sechestrului judiciar sunt bunuri incorporale şi întrucât nu au o existenţă materială de sine stătătoare, nu pot determina competenţa instanţei pentru soluţionarea cererii de instituire a sechestrului judiciar după locul situării acestora. Astfel că, Înalta Curte va determina competenţa în conformitate cu prima ipoteză, prevăzută de art. 973 alin. (1) C. proc. civ.

Verificând actele dosarului, se constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat anularea hotărârii AGA nr. 4 din 28.11.2022 a societăţii C. S.R.L., prin care a fost aprobată vânzarea de către pârâta B. a unui număr de 68 de părţi sociale către pârâta D..

Prin urmare, această cerere ar putea fi considerată ca fiind acţiunea principală în sensul prevăzut de art. 974 C. proc. civ., întrucât în acest dosar se contestă dreptul de proprietate asupra bunurilor comune reprezentând părţile sociale supuse sechestrului judiciar.

Având în vedere că acţiunea principală este înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, Înalta Curte constată că această instanţă este competentă să soluţioneze cauza, potrivit art. 973 alin. (1) şi art. 974 C. proc. civ.

Mai mult, cererea de instituire a sechestrului judiciar asupra celor 102 părţi sociale, deţinute de pârâta B. la societatea C. S.R.L. şi de numire a administratorului-sechestru, a fost soluţionată în primă instanţă de Tribunalul Iaşi, astfel că doar această instanţa este competentă să soluţioneze cererea de revocare şi înlocuire a administratorului-sechestru.

Totodată, este de menţionat faptul că regulile de competenţă prevăzute la art. 119 C. proc. civ., în temeiul cărora prima instanţă sesizată a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, nu sunt incidente deoarece litigiul nu este în materie de societate, nefiind în situaţia cererilor introduse de societate împotriva asociaţilor, de unul sau mai mulţi asociaţi împotriva societăţii, precum şi de unul sau mai mulţi asociaţi contra altor asociaţi (iar, în această din urmă situaţie, cererea de chemare în judecată trebuie să privească raporturi juridice născute din sau în legătură cu contractul de societate).

De asemenea, nici regulile generale privind competenţa teritorială prevăzute la art. 107 C. proc. civ. nu sunt aplicabile, întrucât în cauză sunt incidente dispoziţiile speciale ale art. 974 C. proc. civ., care derogă de la norma generală.

În consecinţă, aspectele privind modificarea sediului social, reţinute de instanţele aflate în conflict, nu sunt relevante, competenţa de soluţionare a cauzei fiind stabilită potrivit dispoziţiilor de la art. 974 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (2) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 noiembrie 2025.