Inadmissibility of appeal against interlocutory appellate decision ordering evocation of merits without final judgment

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la 23 decembrie 2002, reclamanții V.K.Z. și B.I. au solicitat, în contradictoriu cu Primăria municipiului Târgu-Mureș, anularea dispoziției nr. 1500 din 16 decembrie 2002 emisă de Primarul municipiului Târgu-Mureș și restituirea în natură a apartamentelor 1,2 și 3 din imobilul situat în Târgu-Mureș.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că imobilul a format proprietatea antecesorului lor, fiind trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 92/1950.

În temeiul Legii nr. 112/1995, contestatorilor li s-au acordat despăgubiri în valoare de 132.701.087 lei. Prin notificarea înaintată în baza Legii nr. 10/2001, contestatorii au solicitat despăgubiri bănești pentru imobil, întrucât acesta figura ca vândut.

Ulterior, aflând că din imobil a fost vândut numai apartamentul 4, au solicitat restituirea în natură a apartamentelor 1,2 și 3.

Prin dispoziția atacată s-au acordat măsuri reparatorii constând în titluri de valoare, fără să se specifice cuantumul acestora.

Prin sentința civilă nr. 347 din 21 aprilie 2004, Tribunalul Mureș a respins ca nefondată contestația.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut că față de modul în care a fost formulată cererea și în raport de documentația depusă, acesta a fost soluționată favorabil prin acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.

Instanța a mai reținut că cererile noi prin care contestatorii au revenit asupra cererii inițiale, solicitând restituirea în natură a celor trei apartamente, au fost formulate cu depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001, modificată prin O.U.G. nr. 145/2001, respectiv 14 februarie 2002.

Prin decizia nr. 170/A din 18 noiembrie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, a admis apelul formulat de apelanții reclamanți și, pe cale de consecință, a anulat sentința pronunțată de tribunal, a reținut cauza spre rejudecare în fond, stabilind termen de judecată la 16 decembrie 2003, cu citarea părților.

Instanța a reținut în esență că atâta timp cât notificarea privind acordarea de măsuri reparatorii a fost formulată în termen, indiferent de natura acelor măsuri, ea trebuie considerată ca fiind depusă în termen legal, chiar dacă ulterior în locul despăgubirilor bănești, persoanele îndreptățite au solicitat restituirea în natură.

Curtea a reținut incidența în cauză a prevederilor art. 7 din Legea nr. 10/2001, care stabilesc că de regulă imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură, precum și dispozițiile art. 7 pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Primăria municipiului Târgu-Mureș, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

In esență, pârâta susține că dispozițiile art. 7 pct. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, avute în vedere de instanță, nu sunt aplicabile primăriilor.

Recursul urmează a fi respins, pentru considerentele ce urmează.

Conform art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și instanța de apel găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre definitivă.

Rațiunea acestei prevederi legale decurge din cerința asigurării judecării cauzelor cu celeritate, în timp rezonabil, pentru a se evita trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, posibilă anterior modificării textului menționat, prin O.U.G. nr. 138/2000.

Ea circumscrie obligația instanței de apel de a se pronunța asupra apelului și asupra fondului printr-o singură deciziei.

De menționat este faptul că părțile nu sunt private de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.

Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului și atâta timp cât judecata nu a fost finalizată prin hotărârea definitivă la care se referă art. 297 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 138/2000, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Astfel fiind, decizia recurată prin care a fost anulată sentința apelată și a fost reținută cauza pentru judecarea în fond, nu este susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel.

În consecință, recursul fiind inadmisibil, urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta Primăria municipiului Târgu-Mureș împotriva deciziei nr. 170/A din 18 noiembrie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 martie 2005.