Jurisdiction fixed with Cluj Tribunal in former judge's tax-recalculation claim; Alba Tribunal's declination overturned.

Şedinţa din Camera de Consiliu de la 28.01.2026

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale la 09.01.2025, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Tribunalul Cluj, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâtul la calcularea şi restituirea sumelor reprezentând impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute nelegal din drepturile acordate conform sentinţei civile nr. 798/16.09.2019 a Tribunalului Suceava pronunţată în dosarul nr. x/2019, întocmirea declaraţiilor rectificative privind lipsa obligaţiilor de plată a impozitului şi contribuţiilor respective şi oprirea reţinerii pe viitor a acestora până la achitarea integrală a debitului, precum şi actualizarea sumelor solicitate cu indicele de inflaţie şi aplicarea dobânzii legale penalizatoare, de la data la care dreptul era datorat şi până la momentul plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 527/10.03.2025, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut că, deşi Tribunalul Cluj este competent să judece cauza potrivit prevederilor art. 269 din Codul muncii, calitatea de pârât a acestei instanţe atrage, în temeiul prevederilor art. 127 C. proc. civ., competenţa unui tribunal din circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei circumscripţie se află tribunalul competent.

Astfel învestit, Tribunalul Alba, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 2231/13.11.2025, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., faţă de calitatea de pârât a Tribunalului Cluj - competent să judece în temeiul dispoziţiilor Codului muncii - stabilind că într-o asemenea ipoteză, sesizarea unei alte instanţe de pe raza unei curţi de apel este facultativă.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a învestit Tribunalul Cluj cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, în contradictoriu cu acelaşi tribunal, fiind incidente dispoziţiile art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, potrivit cărora astfel de litigii se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă reclamantul.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Cum reclamantul nu mai avea calitatea de judecător la data învestirii instanţei, fiind eliberat din funcţie, prin pensionare, dispoziţiile legale enunţate nu sunt aplicabile.

Totodată, potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Iar în conformitate cu art. 127 alin. (21) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) şi (2) C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât.

În condiţiile în care Tribunalul Cluj are calitatea de pârât, este atrasă incidenţa art. 127 alin. (2) C. proc. civ., însă cuprinsul acestei norme de drept relevă că reclamantul este cel care decide dacă se prevalează sau nu de posibilitatea de a se adresa unei instanţe de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă.

Faţă de împrejurarea că reclamantul a învestit cu soluţionarea litigiului Tribunalul Cluj, instanţă pârâtă şi competentă, potrivit legii, să soluţioneze cauza, rezultă că acesta şi-a manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 ianuarie 2026.