Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1494/2025 AI generated

Facultative suspension ends upon related case finality; inaction triggers statutory peremption of appeal

Case Number Decizia nr. 1494/2025
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania dismissed as unfounded the cassation appeal filed by the claimant, thereby upholding the appellate court’s decision to declare the respondent’s appeal perempted (time-barred) and leaving the first-instance judgment, which granted the resolution of an agricultural machinery sale contract and the restitution of an advance payment, as the final operative outcome. The dispute centered on whether the appellate court erred in applying the procedural sanction of peremption after a facultative suspension of the case pending the final judgment in a related matter, specifically challenging the lower court’s failure to resume proceedings ex officio. The Supreme Court held that under Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code, the duty to monitor the related case and request the resumption of proceedings falls exclusively on the interested parties; since the underlying case became final in February 2024 and no party requested reinstatement for over six months, the conditions for peremption under Article 416(1) were met, rendering the sanction procedurally valid and not constituting a nullity under Article 488(1)(5).

Legislator headnote

AI generated

art. 1549 C. civ, art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 415 pct. 1 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Facultative suspension ends upon related case finality; inaction triggers statutory peremption of appeal: The dispute centered on whether the appellate court erred in applying the procedural sanction of peremption after a facultative suspension of the case pending the final judgment in a related matter, specifically challenging the lower court’s failure to resume proceedings ex officio. The Supreme Court held that under Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code, the duty to monitor the related case and request the resumption of proceedings falls exclusively on the interested parties; since the underlying case became final in February 2024 and no party requested reinstatement for over six months, the conditions for peremption under Article 416(1) were met, rendering the sanction procedurally valid and not constituting a nullity under Article 488(1)(5).

Keywords

AI generated
procedural nullity pending proceedings Civil Procedure Code suspension of payments procedural duty matter in dispute

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

This provision provides the procedural basis for the court to dismiss the appeal as unfounded, serving as the direct ground for the final verdict.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Roşiorii de Vede sub nr. x/2022 din data de 28.03.2022, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin reprezentant legal B., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L., să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare utilaje agricole încheiat la data de 11.04.2011, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, contractul fiind încheiat în forma simplificată în sensul că nu există contract scris între părţi, obligarea pârâtei la plata sumei de 23002 RON reprezentând diferenţă din avans de restituit în cuantum de 17200 RON şi 5802 RON, reprezentând actualizare suma cu indicele de inflaţie.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1549 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1287 din data de 13 septembrie 2022, Judecătoria Roşiorii de Vede a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., având ca obiect rezoluţiune contract de vânzare-cumpărare şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

A dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare utilaje agricole, încheiat la data de 13.04.2011, în formă simplificată, între pârâta C. S.R.L., în calitate de vânzător şi reclamanta A. S.R.L., în calitate de cumpărător.

A dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară şi a obligat pârâta să-i restituie reclamantei suma de 17200 RON reprezentând diferenţă avans nerestituit, sumă ce se va actualiza cu indicele inflaţiei.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2415 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, 1415 RON reprezentând taxă de timbru şi 1000 RON onorariu avocat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta S.C. C. S.R.L..

Prin decizia civilă nr. 271/19.04.2023 pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr. x/2022 a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de pârâta C. S.R.L. în contradictoriu cu reclamanta A. S.R.L..

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta C. S.R.L..

Prin încheierea din data de 03.11.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a fost suspendată judecata recursului privind pe recurenta-pârâtă C. S.R.L., în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia civilă.

La data de 20.02.2024, sentinţa civilă nr. 84/24.11.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023 a rămas definitivă, prin neapelare, potrivit adresei emise în data de 13.09.2024 de către Tribunalul Teleorman.

Niciuna dintre părţi nu a formulat cerere de repunere pe rol, conform art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

În şedinţa publică din data de 20.09.2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a invocat excepţia perimării recursului şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acesteia.

Prin decizia civilă nr. 275 din 20 septembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia perimării recursului şi a constat perimată cererea de recurs privind pe recurenta pârâtă C. S.R.L.

Reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva acestei decizii, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind înregistrat pe rolul secţiei a II-a Civilă a instanţei supreme.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în motivare, recurenta-reclamantă a susţinut, în esenţă, următoarele: corelativ aprecierii unilaterale a instanţei asupra aplicării suspendării facultative prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., curţii de apel îi revenea obligaţia de a verifica dacă în speţă mai subzistă motivele avute în vedere la pronunţarea suspendării cauzei prin încheierea de suspendare pronunţată în şedinţă publică din 03.11.2023 şi de a dispune, din oficiu, reluarea judecăţii după pronunţarea hotărârii preliminare, nefiind îndeplinite cerinţele prescrise de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. pentru aplicarea sancţiunii perimării.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prevede cazul în care prin hotărârea dată instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Din argumentarea cererii de recurs, se constată că recurenta a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., însă susţinerile acesteia nu sunt fondate.

Astfel, se constată că prin încheierea din 3 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a fost suspendată judecata recursului privind pe recurenta-pârâtă C. S.R.L., în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia civilă, ulterior, prin decizia atacată în cauza pendinte, instanţa constatând perimată cererea de recurs.

Se reţine că, potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi, iar, conform art. 413 alin. (2) din acelaşi cod "suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă".

Dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Teleorman, în raport cu care a fost suspendată cauza, a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 84/24.11.2023, care a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 20.02.2024, aşa cum rezultă din adresa emisă în data de 13.09.2024 de către Tribunalul Teleorman şi cum a reţinut, de altfel, curtea de apel.

În speţă, se constată că de la data rămânerii definitive, prin neapelare, a sentinţei civile nr. 84/24.11.2023 pronunţate în dosarul nr. x/2023, când a încetat cauza de suspendare a cursului judecăţii, recurenta din prezenta cauză a avut posibilitatea de a formula cerere de repunere pe rol a cauzei şi de a solicita continuarea judecăţii.

Faptul că suspendarea judecăţii, dispuse în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. are caracter facultativ, nu impune repunerea pe rol a cauzei, din oficiu, aşa cum susţine recurenta, în condiţiile în care părţile interesate nu şi-au manifestat voinţa în acest sens.

De altfel, dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În acest context, trebuie evidenţiate şi cele reţinute în paragraful 53 al Deciziei nr. 2 din 31 ianuarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în sensul că "(...) în cazul suspendării facultative clasice instanţa nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care priveşte raporturi juridice între aceleaşi părţi litigante, acestea din urmă fiind datoare să ţină sub observaţie respectivul proces şi să ceară în timp util repunerea cauzei pe rol, sub sancţiunea intervenirii perimării cererii lor".

Dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.".

Perimarea reprezintă o sancţiune procedurală care se răsfrânge asupra întregii cauze, fiind determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului, având un caracter mixt, de sancţiune procedurală şi de prezumţie de desistare. Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni şi această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţii.

Aşadar, în caz de suspendare facultativă a judecăţii pentru motivul prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât suspendarea durează numai până când hotărârea pronunţată în cauza care a impus suspendarea rămâne definitivă, cum precizează alin. (2) al aceluiaşi articol, odată cu rămânerea definitivă a acelei hotărâri, suspendarea încetează şi cursul perimării se reia împotriva părţii care nu a cerut redeschiderea judecăţii.

În speţă, întrucât de la data rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 84/24.11.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, respectiv de la data de 20.02.2024, prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de şase luni, din vina părţilor, nefiind formulată nicio cerere de repunere pe rol şi neîndeplinindu-se niciun act de procedură în vederea judecării recursului, se constată că prelungirea suspendării după dispariţia cauzei ce a determinat-o conduce la perimare, sancţiune procedurală aplicată în mod corect de curtea de apel.

Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 275 din 20 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 275 din 20 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2025.