Revision petition moot due to ex lege annulment of ruling via case transfer

Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2026

Deliberând asupra cererii de revizuire, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 09.04.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună rezilierea contractului de închiriere nr. x/31.10.2018, pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor contractuale asumate de pârâtă, în calitate de locatar, potrivit art. 6.1 pct. 1 din contract, obligarea pârâtei la plata chiriilor restante până la 30.11.2020, data încetării contractului prin ajungere la termen, precum şi a dobânzii contractuale de 1%/zi de întârziere, calculată conform art. 3.3 din contract, de la scadenţa fiecărei chirii până la data plăţii efective, a contravalorii cheltuielilor administrative lunare, potrivit listelor de întreţinere afişate de administrator, a serviciilor de utilităţi de electricitate, internet şi cablu, precum şi a penalităţilor şi costurilor ce decurg din neplata acestora la termen, în temeiul obligaţiei asumate conform art. 4.3 lit. c) din contractul de închiriere, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat instanţei să constate intervenită încetarea contractului ca urmare a incidenţei forţei majore, începând cu data de 31.03.2020 şi să oblige reclamantul la plata sumei de 6.554 RON, conform art. 4.4. lit. d) din contractul de închiriere, în temeiul art. 1.616-1.617 C. civ., reprezentând diferenţa dintre garanţia achitată de pârâtă şi costurile aferente lunii martie 2020 - chirie şi utilităţi, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 4751/11.06.2021, Judecătoria Ploieşti, secţia Civilă a respins acţiunea şi cererea reconvenţională, ca neîntemeiate, precum şi solicitările părţilor de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe civile, reclamantul A. şi pârâta S.C. B. S.R.L. au declarat apel.

Prin decizia nr. 59/14.01.2022, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins apelul pârâtei, a admis apelul reclamantului şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a admis în parte acţiunea, a respins ca fiind rămas fără obiect capătul de cerere privind rezilierea contractului de închiriere şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 9.900 euro, chirie aferentă perioadei martie- noiembrie 2020, dobânda contractuală de 1%/zi de întârziere, calculată conform art. 3.3 din contract, începând de la data scadenţei fiecărei chirii până la data plăţii efective şi suma de 5.296,75 RON reprezentând cheltuieli administrative aferente perioadei februarie- noiembrie 2020; a menţinut în rest sentinţa apelată.

Împotriva acestei decizii, pârâta S.C. B. S.R.L. a declarat recurs.

Prin decizia nr. 253/20.12.2022, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă a admis recursul, a casat decizia şi a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.

Prin decizia nr. 900/26.02.2023, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins apelurile, ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs principal, iar pârâta S.C. B. S.R.L. a formulat recurs incident.

Prin decizia nr. 25/26.02.2025, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă a respins recursul incident, a admis recursul principal, a casat în parte decizia şi a admis apelul reclamantului A., a schimbat în parte sentinţa şi a admis în parte cererea de chemare în judecată, a dispus rezilierea contractului de închiriere şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 42.516,32 RON, reprezentând chirie neachitată, precum şi dobânda de 1%/zi de întârziere, calculată de la scadenţa fiecărei chirii până la data plăţii efective şi a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii cheltuielilor administrative lunare; a menţinut restul dispoziţiilor deciziei recurate şi a obligat intimata-pârâtă să plătească recurentului suma de 5.955,56 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în fond şi apel şi 1.985 RON în recurs.

S.C. B. S.R.L. a formulat cerere de lămurire a dispozitivului deciziei nr. 25/26.02.2025 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, care a fost admisă de aceeaşi curte de apel, prin încheierea din 16.04.2025, pronunţată în dosarul nr. x/2020, prin care a lămurit dispozitivul deciziei nr. 25/26.02.2025, în sensul că rezilierea contractului a avut loc la data de 18.03.2020, iar suma de 42.516,32 RON reprezintă daune interese în echivalent valoric al întregului cuantum al ratelor de chirie ce ar fi trebuit achitate până la momentul încetării raporturilor contractuale prin ajungere la termen, a înlăturat din dispozitivul deciziei dispoziţia subsecventă de obligare a pârâtei-intimate la plata dobânzii de 1% pe zi de întârziere aferentă fiecărei rate de chirie şi a respins cererea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul A. a formulat cerere de lămurire a dispozitivului încheierii din 16.04.2025, soluţionată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă prin încheierea din 26.11.2025, pronunţată în dosarul nr. x/2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, cererea de lămurire, precum şi cererea petentului de acordare a cheltuielilor de judecată.

La 22.12.2025, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a fost înregistrată, sub nr. x/2025, cererea de revizuire promovată de A. împotriva încheierii din 26.11.2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, a arătat că încheierea supusă revizuirii este contrară deciziei nr. 25/26.02.2025 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, pronunţată în acelaşi dosar, întrucât a validat modificarea obligaţiei stabilite prin decizia definitivă, nesocotind efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al acesteia.

Intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată, precum şi obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 27.01.2026, revizuentul a depus la dosar note de şedinţă, prin care a solicitat instanţei să ia act de împrejurarea că cererea sa de revizuire a rămas fără obiect, întrucât încheierea din 26.11.2025 a fost desfiinţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin încheierea din 22.01.2026, pronunţată în dosarul nr. x/2025.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În motivarea cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuentul a susţinut că încheierea din 26.11.2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, este potrivnică deciziei nr. 25/26.02.2025 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, pronunţată în acelaşi dosar şi încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al acesteia.

La data de 25.11.2025, A. a formulat cerere de strămutare a dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, care a fost admisă de Înalta Curte de Casaţie, secţia a II-a civilă, prin încheierea nr. 63/22.01.2026, pronunţată în dosarul nr. x/2025, prin care instanţa supremă a dispus strămutarea dosarului nr. x/2020 de la Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă la Curtea de Apel Braşov şi a constatat desfiinţată de plin drept încheierea din data de 26.11.2025, în temeiul prevederilor art. 145 C. proc. civ.

În consecinţă, având în vedere că hotărârea supusă revizuirii nu mai produce efecte juridice la momentul soluţionării prezentei cauze, calea extraordinară de atac a revizuirii promovată de A. a rămas fără obiect.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ca rămasă fără obiect.

Totodată, Înalta Curte va respinge şi cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, reţinând că, potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, la plata acestora, pe temeiul culpei sale procesuale, însă în cauza de faţă, soluţia respingerii cererii de revizuire ca rămasă fără obiect a fost consecinţa desfiinţării de drept a hotărârii supuse revizuirii, ca urmare a admiterii unei cereri de strămutare promovate de acelaşi titular al prezentului demers judiciar, împrejurare în care nu se poate reţine culpa procesuală a acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii din 26.11.2025, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.

Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 ianuarie 2026.