Revision petition against insolvency claims table ranking dismissed as inadmissible due to lack of interest and prior res judicata adjudication
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the petition for revision filed by a creditor against a final appellate decision, thereby upholding the prior rulings that rejected her objection to the final consolidated table of claims in an insolvency proceeding due to lack of interest. The dispute involved a challenge to the ranking of a competing creditor's claim within the debtor's estate, where the lower courts found the petitioner lacked standing because she held a superior priority rank under Article 161 of Law No. 85/2014, rendering the reclassification of the subordinate claim without practical benefit to her recovery. The decisive legal basis was Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, which allows revision only if a final judgment violates the authority of res judicata; the court held that the condition was not met because the appellate court had already explicitly addressed and distinguished the alleged conflicting prior decision regarding the scope of the litigation, meaning the issue of res judicata had been adjudicated and could not be re-examined on revision, which is strictly limited to verifying procedural admissibility rather than re-litigating the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014, art. 161 din Legea nr. 85/2014, art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, art. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 33 C. proc. civ; Revision petition against insolvency claims table ranking dismissed as inadmissible due to lack of interest and prior res judicata adjudication: The dispute involved a challenge to the ranking of a competing creditor's claim within the debtor's estate, where the lower courts found the petitioner lacked standing because she held a superior priority rank under Article 161 of Law No. 85/2014, rendering the reclassification of the subordinate claim without practical benefit to her recovery. The decisive legal basis was Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, which allows revision only if a final judgment violates the authority of res judicata; the court held that the condition was not met because the appellate court had already explicitly addressed and distinguished the alleged conflicting prior decision regarding the scope of the litigation, meaning the issue of res judicata had been adjudicated and could not be re-examined on revision, which is strictly limited to verifying procedural admissibility rather than re-litigating the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe court explicitly cites this provision in the dispositive section to declare that the conditions for admissibility of the revision request were not met, leading to its dismissal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 273 din 13 februarie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud s-a admis excepţia lipsei de interes a contestatoarei A., invocată de intimata B. S.R.L. şi de lichidatorul judiciar C. al debitoarei D. S.R.L.
S-a respins, ca lipsită de interes, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva tabelului definitiv consolidat al creanţelor împotriva averii debitoarei D. S.R.L., având lichidator judiciar pe C., publicat în BPI nr. 20992/22.11.2024, în contradictoriu cu intimata B. S.R.L.
A fost obligat contestatoarea A. la plata către intimata B. S.R.L. a sumei de 5.919,3 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel societatea A., solicitând admiterea apelului astfel cum acesta a fost formulat, cu consecinţa anulării hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Prin decizia civilă nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, a fost respins apelul declarat de apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 273 din 13 februarie 2025 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a păstrat-o în întregime.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecinţa anulării deciziei civile nr. 245/2025 pronunţată de Curtea de Apel Cluj şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În argumentarea cererii de revizuire, susţine că prin sentinţa civilă nr. 273 din 13 februarie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2017, judecătorul sindic a admis excepţia lipsei de interes contestatoarei A. (revizuenta în cauză), invocată de intimata B. şi de lichidatorul judiciar C., şi a respins, ca lipsită de interes, contestaţia formulată de A.. S-a reţinut că aceasta nu justifică un interes direct, legitim şi personal în formularea contestaţiei ce face obiectul dosarului de faţă, întrucât deţine o creanţă cu rang prioritar faţă de creanţa contestată, astfel că nu ar putea avea nimic de câştigat, din formularea contestaţiei, în condiţiile în care creanţa contestată este o creanţă chirografară cu ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014. Astfel, această creanţă nu ar putea fi achitată decât ulterior achitării creanţei deţinute de către contestatoare împotriva averii aceleiaşi debitoare, date fiind dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 85/2014, iar faptul că în planul de distribuire, publicat în BPI nr. 15104/03.09.2024, întocmit de către acelaşi lichidator judiciar, se arată că creanţa contestată este una subordonată şi se circumscrie prevederilor art. 161 pct. 10 lit. a), nu are, practic, nici o înrâurire asupra lipsei de interes reţinute - soluţie menţinută în întregime, ca urmare a pronunţării deciziei civile nr. 245/2025 de Curtea de Apel Cluj - atacate în prezentul cadru procesual.
Mai arată că, prin sentinţa civilă nr. 2081/2024 din 21 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2017, judecătorul sindic a admis excepţia lipsei de interes a contestatoarei A. (revizuenta în cauză), invocată de intimata E. S.R.L. - în faliment (creditor care şi-a cesionat creanţa intimatei B. SRL), prin lichidator judiciar F. şi a respins, ca lipsită de interes, contestaţia formulată de A., reţinând, în esenţă, că, revizuenta nu justifică un interes direct, legitim şi personal în formularea contestaţiei ce face obiectul dosarului de faţă, întrucât aceasta deţine o creanţă cu rang prioritar faţă de creanţa contestată, astfel că nu ar putea avea nimic de câştigat, din formularea contestaţiei, în condiţiile în care creanţa contestată este o creanţă chirografarâ cu ordinea de prioritate IV. Aceasta nu ar putea fi achitată decât ulterior achitării creanţei deţinute de către contestatoare împotriva averii aceleiaşi debitoare, date fiind dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 85/2014 şi, prin urmare, nu s-ar putea aprecia că cuantumul creanţei contestate ar putea influenţa posibilitatea de realizare a creanţei deţinute de către contestatoare şi nici posibilitatea de a fi controlată procedura de insolvenţă a debitoarei de către acest creditor majoritar, contrar celor susţinute de contestatoare - soluţie infirmată de aceeaşi instanţă de control judiciar, prin anularea, în tot, a sentinţei atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ca urmare a admiterii apelului subscrisei prin decizia civilă nr. 127/03.03.2025 pronunţată de Curtea de Apel Cluj.
Astfel, consideră că prin pronunţarea deciziei civile nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, se încalcă autoritatea de lucru judecat pozitiv a decizie civile nr. 127 din 3 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, prin care s-a statuat că "Judecătorul sindic a apreciat că în speţă creditoarea A. nu a justificat caracterul determinat al interesului, respectiv folosul practic, concret, urmărit prin exerciţiul contestaţiei la tabelul definitiv, de vreme ce creanţa sa are un rang prioritar în raport de creanţa contestată, ceea ce îi conferă avantajul plăţii cu prioritate faţă de creanţa deţinută de creditoarea B. S.R.L. şi, totodată, conturează un interes comun al masei credale în ceea ce priveşte lichidarea bunurilor din averea debitoarei".
În opinia revizuentei A., motivarea din cuprinsul deciziei atacate nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, în sensul că, în esenţă, în dosarul asociat a62, contestaţia vizează doar reclasificarea rangului de preferinţă deţinut de creditoarea intimată, fără însă a avea aptitudinea de a spori şansele de recuperare ale apelantei A., care deţine un rang superior instituit de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, nu mai poate fi primită, în contextul în care s-a statuat anterior, prin decizia nr. 127 din 3 martie 2025, faptul că, până la momentul plăţii integrale a creanţei deţinute, A. (care până în prezent nu a încasat nici măcar o parte a creanţei) se bucură de toate drepturile recunoscute oricărui creditor înscris în tabelul de creanţe, în condiţiile legii, necondiţionat de rangul creanţei deţinute, prin raportare la rangul creanţei deţinute de un alt creditor, a cărei creanţă ar fi contestată.
Conchizând, apreciază că prin pronunţarea deciziei a cărei revizuire se solicită, instanţa de control judiciar a îngrădit dreptul revizuentei creditoare de acces la o instanţă, ca parte a unui proces echitabil, încălcând astfel principiul consacrat prin art. 6 CEDO, în condiţiile în care a omis să se pronunţe asupra autorităţii de lucru judecat ce emană din cuprinsul deciziei civile nr. 127 din 3 martie 2025, invocate de revizuentă prin notele scrise depuse în apel, şi a omis să se pronunţe cu privire la autoritatea de lucru judecat provizorie, reţinută de judecătorul sindic, autoritate care nu mai subzistă.
Intimatele C. şi B. S.R.L. au formulat întâmpinări prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.
Prin cererea formulată, revizuenta solicită anularea deciziei atacate în temeiul motivului prevăzut de textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei instanţe".
Demersul judiciar al revizuentei a fost fundamentat pe existenţa unor hotărâri potrivnice, sub motiv că decizia civilă nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul x/2017, încalcă autoritatea de lucru judecat a decizie civile nr. 127 din 3 martie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017.
Condiţia de admisibilitate a căii extraordinare de atac a revizuirii este determinată de neinvocarea autorităţii de lucru judecat în oricare dintre cele două forme, negativă ori pozitivă, ori dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra acesteia, ceea ce nu este cazul în speţă.
Este de necontestat că prin notele scrise depuse în dosarul nr. x/2017, societatea A. a susţinut că "operează autoritatea de lucru judecat ce emană din considerentele şi dispozitivul deciziei civile nr. 127/2025 pronunţată în dosarul nr. x/2017" .
Însă, în cuprinsul considerentelor hotărârii a cărei revizuire se solicită, decizia civilă nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, s-a reţinut "faţă de situaţia din dosarul asociat nr. x/2017, soluţionat definitiv de Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 127/2025, distincţia esenţială constă în obiectul litigiului şi posibila finalitate a contestaţiei. În acel dosar, se urmărea printre altele însăşi radierea creanţei deţinute de B. S.R.L., operaţiune care, în ipoteza admiterii, putea influenţa substanţial cuantumul distribuţiilor pentru ceilalţi creditori şi implicit interesul lor procesual. În prezentul cadru, contestaţia vizează doar reclasificarea rangului de preferinţă deţinut de creditoarea intimată, fără însă a avea aptitudinea de a spori şansele de recuperare ale apelantei A., care deţine un rang superior instituit de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014.
Curtea subliniază astfel că argumentele judecătorului-sindic evidenţiază, în mod limpede, că o eventuala coborâre a creanţei intimatei din categoria art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014 în cea prevăzută de art. 161 pct. 10 lit. a) din acelaşi act normativ nu ar produce vreo modificare substanţială în ordinea de distribuire deja stabilită de lege. Cu alte cuvinte, creditorul cu rang prioritar nu obţine vreun beneficiu juridic sau economic prin transmutarea rangului creditorului chirografar, întrucât propriul drept de a fi plătit înaintea tuturor creanţelor inferioare rămâne nealterat. În asemenea condiţii, finalitatea practică a contestaţiei rămâne iluzorie, iar desfăşurarea procedurii insolvenţei nu este afectată în planul interesului legitim urmărit de apelantă.
În consecinţă, se constată că soluţia pronunţată de judecătorul-sindic, în sensul admiterii excepţiei lipsei de interes a contestatoarei, apare ca temeinică şi legală, fiind fundamentată pe interpretarea corectă a art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 C. proc. civ., coroborate cu art. 113 din Legea nr. 85/2014."
Or, în ipoteza în care, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanţa s-a pronunţat asupra autorităţii de lucru judecat invocate, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanţa de revizuire.
Se impune precizarea faptului că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii pentru hotărâri potrivnice nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre aceste hotărâri considerate potrivnice conţine soluţia corectă (în speţă, în dosarul nr. x/2017 a fost respinsă excepţia lipsei de interes a contestatoarei A. raportat la obiectul contestaţiei la tabelul definitiv al creanţelor, reţinându-se că se urmăreşte diminuarea sau radierea creanţei din tabel, iar în dosarul nr. x/2017 a fost admisă excepţia lipsei de interes a contestatoarei A. motivat de faptul că aceasta deţine o creanţă cu rang prioritar faţă de creanţa contestată, astfel că nu ar putea avea nimic de câştigat din formularea contestaţiei), ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat ce rezultă din prima hotărâre, în caz afirmativ procedând la anularea ultimei hotărâri.
Prin urmare, nu se mai poate repune în discuţie pe calea revizuirii maniera de soluţionare a autorităţii de lucru judecat, astfel cum, în realitate, solicită revizuenta, tinzând la obţinerea unui nou control judiciar în cauză, care nu este permis pe calea revizuirii.
Înalta Curte subliniază că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.
Raţiunea acestei condiţii este aceea ca instanţa de revizuire învestită cu soluţionarea unei cereri întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăşi autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.
De altfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).
Pe cale de consecinţă, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate instituite de art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2025.