Recourse annulled for failure to pay mandatory judicial stamp duty despite prior notice
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal and annulled the appellant's appeal petition as untimed, upholding the lower court's procedural rulings that remain in force. The dispute involved a procedural challenge where the appellant had filed a revision request that was previously annulled for lack of stamp duty, and subsequently filed an appeal against that annulment without paying the required judicial fee, despite being formally notified of the 20 RON obligation and having their requests for judicial aid and fee re-examination rejected. Relying on Article 486(2)-(3) of the Code of Civil Procedure, which imposes a nullity sanction for non-compliance with the extrinsic requirement of attaching proof of payment, and Articles 32 and 33(2) of Emergency Ordinance No. 80/2013 regarding judicial stamp duties, the court held that the failure to pay the fee constituted a fatal procedural defect that prevented the court from being valid seized, thereby barring substantive review and aligning with Constitutional Court principles that access to justice requires strict adherence to mandatory formal conditions.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, Art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 176 pct. 6 C. proc. civ, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013; Recourse annulled for failure to pay mandatory judicial stamp duty despite prior notice: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului cererii de recurs formulată de recurentul A., soluţionarea acestui aspect făcând de prisos analizarea altor cereri sau excepţii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2025
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia nr. 73 din 23 mai 2024 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2024 a fost respinsă ca nefondată contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 14 din 30 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2022.
La 21 iunie 2024, împotriva acestei decizii, A. a formulat cerere de revizuire, care, prin decizia nr. 127/2024 din 29 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2024, a fost anulată ca netimbrată.
La 18 noiembrie 2024, A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 127/2024 din 29 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, nemotivat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, chestiunea prealabilă a timbrajului cererii de recurs formulată de recurentul A., soluţionarea acestui aspect făcând de prisos analizarea altor cereri sau excepţii.
Cererea de recurs formulată de recurentul A. împotriva deciziei nr. 127/2024 din 29 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, va fi anulată ca netimbrată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă legală extrinsecă cererii de recurs este prevăzută sub sancţiunea nulităţii, nulitate necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 C. proc. civ.
Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de către instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţa, reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, instanţa va anula cererea sau o va soluţiona în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
Se constată că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, iar recurentul, în mod nejustificat, nu s-a conformat obligaţiei ce-i revenea, deşi prin adresa comunicată acestuia la 16 decembrie 2024, conform procesului-verbal de înmânare, i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, sub sancţiunea anulării cererii.
Totodată, prin încheierea din 14 ianuarie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2024, a fost anulată cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de petentul A.; prin încheierea din 4 februarie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A., iar prin încheierea din 14 ianuarie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2024.1, a fost anulată cererea de reexaminare a încheierii din 4 februarie 2025.
Înalta Curte subliniază că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi respectarea dispoziţiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei, aceasta nefiind legal sesizată.
Curtea Europeană a Drepturile Omului a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil şi accesul la justiţie, că dreptul la justiţie nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul nu sunt incompatibile cu art. 6 din CEDO.
Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de lege.
Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi să anuleze ca netimbrată, cererea de recurs formulată de recurentul A. împotriva deciziei nr. 127/2024 din 29 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrată cererea de recurs formulată de recurentul A. împotriva deciziei nr. 127/2024 din 29 octombrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2025.