Stamp duty default annuls delay-of-proceedings challenge as unstamped, final.

Şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2026

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Contestaţia privind tergiversarea procesului

La data de 3 decembrie 2025, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost înregistrat dosarul nr. x/2025, având ca obiect contestaţia privind tergiversarea procesului care formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin cererea formulată, contestatoarea A. a solicitat instanţei să dispună redactarea hotărârii nr. 481 din data de 10 noiembrie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2025, arătând că aceasta nu a fost motivată, deşi au trecut peste 18 zile de la pronunţare, iar, potrivit art. 1000 alin. (3) coroborat cu art. 999 alin. (4) C. proc. civ., motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Contestatoarea a susţinut că, raportat la această conduită, instanţa de judecată şi-a nesocotit obligaţia legală, reglementată de art. 6 C. proc. civ., de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil, stabilit de către legiuitor.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 522 C. proc. civ.

2. Stadiul procesului la curtea de apel

Prin decizia civilă nr. 481 din data de 10 noiembrie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ca inadmisibilă, şi a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta A. împotriva sentinţei civile nr. 630 din data de 6 mai 2025, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Din verificările efectuate în Sistemul ECRIS, a rezultat faptul că decizia civilă nr. 481 din data de 10 noiembrie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost redactată la data de 2 decembrie 2025.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei la tergiversarea procesului

Analizând contestaţia la tergiversarea procesului, în raport de excepţia de netimbrare, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, iar potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege; pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Conform dispoziţiilor art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii în condiţiile legii."

Dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că pentru soluţionarea cererilor având ca obiect "contestaţie privind tergiversarea procesului" se datorează o taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON.

Prin rezoluţia din data de 4 decembrie 2025, s-a stabilit în sarcina contestatoarei obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, aferentă contestaţiei privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, dispunându-se, totodată, citarea părţii cu menţiunea de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.

În jurisprudenţa sa, (cauza Iordache împotriva României publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor judiciare de timbru sau că acesta poate solicita să fie exonerat de plată.

În acord cu această jurisprudenţă, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte, prin citaţia pentru termenul de judecată din data de 27 ianuarie 2026, comunicată la data de 11 decembrie 2025, contestatoarei i-a fost adusă la cunoştinţă obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind încunoştiinţată despre sancţiunea anulării cererii în caz de neplată.

Totodată, prin aceeaşi citaţie, i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea de a formula, în condiţiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cerere de acordare a ajutorului public judiciar şi, în temeiul art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Or, din actele şi lucrările dosarului, se constată că, deşi a fost legal înştiinţată despre obligativitatea timbrării contestaţiei formulate, contestatoarea nu a făcut, până la acest moment, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, respectiv 20 RON, şi nici nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a acesteia şi/sau nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 176 pct. (6) din C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerinţe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidenţa unei nulităţi necondiţionate.

Curtea Constituţională a statuat în mod constant că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia de plată a acestor taxe fiind justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată.

Totodată, se reţine că, deşi, prin prevederile art. 6 par. 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 21 din Constituţia României, se garantează dreptul de acces la justiţie, acest drept nu este unul absolut, fiind permise unele limitări (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).

Obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru reprezintă una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, nefiind considerată, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care să fie, în sine, incompatibilă cu art. 6 par. 1 din Convenţie (Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58).

Faţă de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 197 C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrată, contestaţia formulată de contestatoarea A. privind tergiversarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, contestaţia formulată de contestatoarea A. privind tergiversarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2026.