Territorial jurisdiction for tort claims against foreign residents: place of damage defined as claimant's domicile where uninsured vehicle caused loss abroad

Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2026

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, la 22 iunie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 11.819,26 RON, achitaţi către autorităţile din Germania (2272,47 EUR plată şi 743,70 RON pentru traducerea de documente); a sumei de 2.685,05 RON reprezentând dobânda legală aferentă calculată până la 14 iunie 2023 inclusiv, precum şi în continuare de la data formulării prezentei acţiuni şi până la data achitării integrale a debitului şi a sumei de 435,89 RON, reprezentând TVA datorată bugetului de stat la încasarea sumelor menţionate mai sus.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 192 C. proc. civ., art. 32 alin. (6) din Legea nr. 132/2017, art. 1349, 1357, 1359, 1381 şi 1385 C. civ.

La solicitarea instanţei de a-şi preciza poziţia procesuală, respectiv cadrul procesual pasiv faţă de titularul indicat ca fiind înscris ca proprietar în evidenţele autorităţilor publice, BAAR a depus, la 5 octombrie 2023, precizare la acţiune, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitei B., ca proprietar al autovehiculului.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5604 din 22 aprilie 2025, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocate de pârâtul A., prin curator special, prin întâmpinare, şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Făcând trimitere la prevederile art. 107 alin. (1), art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 115 C. proc. civ., instanţa a reţinut că BAAR funcţionează ca un organism de compensare a terţilor victime ale accidentelor în raport cu conducătorii auto vinovaţi de evenimentele rutiere care nu deţin însă poliţă de asigurare auto valabilă.

Faţă de obiectul litigiului, de împrejurarea că niciunul dintre cei implicaţi în accident nu deţine domiciliul pe raza de competenţă a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, precum şi împrejurarea că nici evenimentul rutier nu s-a produs în circumscripţia acestei instanţe, instanţa a apreciat că, în conformitate cu dispoziţiile legale enunţate, competenţa de soluţionare a prezentului litigiu revine instanţei de la sediul pârâtei Kalányos Eniko, respectiv locul unde se află, la acest moment, autoturismul implicat în evenimentul rutier.

2.2. Prin sentinţa nr. 2065/2025 din 19 noiembrie 2025, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de pârâtul A., prin curator special, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a constatat conflictul negativ de competenţă, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată de instanţa iniţial învestită cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 şi art. 131 din C. proc. civ.. Astfel a reţinut, în primul rând, că excepţia are caracter de ordine privată, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată - acţiune în răspundere civilă delictuală - şi nu putea fi invocată din oficiu de către instanţă, fiind incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.

În al doilea rând, instanţa a apreciat că excepţia a fost invocată în mod nelegal şi sub aspectul momentului în care aceasta poate fi invocată, excepţia fiind pusă în discuţie la cel de-al doilea termen de judecată.

În al treilea rând, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 108 din C. proc. civ., instanţa a concluzionat că există două instanţe competente teritorial să soluţioneze cererea reclamantului, respectiv Judecătoria Sectorul 2 Bucureşti, prin raportare la sediul reclamantului, şi Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin raportare la domiciliul pârâtei B. şi la dispoziţiile art. 107 raportat la art. 112 C. proc. civ.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, pentru următoarele argumente:

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie acţiunea în regres formulată de reclamantul BAAR pentru recuperarea despăgubirilor achitate ca urmare a unui accident rutier produs în Germania la data de 2 iulie 2020, cauzat de un autoturism neasigurat, acţiune întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a pârâtului A., în calitate de persoană responsabilă de producerea prejudiciului.

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în raport cu prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 107 din C. proc. civ.

Anume, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a reţinut că instanţa competentă este instanţa de la domiciliul a celei de-a doua pârâte, în circumscripţia căreia se află, la acest moment, bunul implicat în accidentul rutier.

Judecătoria Sfântu Gheorghe a reţinut că este o competenţă alternativă, reclamantul având opţiune între instanţa de la domiciliul reclamantului, raportat la dispoziţiile art. 108 C. proc. civ., şi instanţa de la domiciliul pârâtei, alegerea de competenţă fiind deja realizată de reclamant, acesta sesizând Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Înalta Curte reţine că, în materia răspunderii civile delictuale, legiuitorul instituie o competenţă teritorială alternativă, în sensul că reclamantul poate introduce cererea de chemare în judecată fie la domiciliul/sediul pârâtului, în temeiul art. 107 alin. (1) C. proc. civ., fie la instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., iar conform dispoziţiilor art. 116 din acelaşi Cod, reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În cauză, sintagma "loc al producerii prejudiciului" corespunde sediului reclamantului (Bucureşti, sector 2) în contextul în care prejudiciul a cărui reparare se solicită constă în pierderea patrimonială suportată de reclamant prin plata despăgubirilor aferente, astfel încât locul unde această plată a fost efectiv realizată şi unde s-a produs diminuarea patrimoniului reclamantului reprezintă locul producerii prejudiciului în sensul dispoziţiilor legale incidente.

Având în vedere că prejudiciul s-a produs în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi că reclamantul, în virtutea normelor de competenţă alternativă, a ales să învestească această instanţă, aceasta din urmă a devenit exclusiv competentă de a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă, posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.

Totodată, se impune a fi subliniat faptul că dispoziţiile art. 108 din C. proc. civ. nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât acestea vizează exclusiv situaţia în care domiciliul sau reşedinţa pârâtului nu poate fi determinată, iar nu ipoteza în care acesta are domiciliul stabil într-un alt stat, astfel încât extinderea aplicării acestei norme la situaţia de faţă ar echivala cu o interpretare contra legem a dispoziţiilor legale privind competenţa teritorială. De asemenea, nu sunt incidente prevederile art. 115 din acelaşi cod, întrucât autoturismul condus de persoana vinovată de producerea accidentului rutier nu era asigurat la data producerii evenimentului, astfel încât nu poate fi reţinută competenţa specială instituită de aceste dispoziţii legale.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 ianuarie 2026.