Forced execution jurisdiction: application of clerk conflict-of-interest rules overriding debtor-sed location

Şedinţa publică din data de 12 februarie 2026

I Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Neamţ sub nr. x/2025 din data de 21.11.2025, SCPEJ A. şi A., la cererea creditoarei B., a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628 din data de 22.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Neamţ, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu, respectiv pentru a recalcula, aloca şi plăti indemnizaţiile brute lunare, începând cu perioada 24.05.2015 până la 30.11.2015, diferenţe de salarii calculate la o valoare de referinţă sectorială de 440,16 RON, raportat la indemnizaţia salarială efectiv plătită şi la o valoare de referinţă de 484,18 RON, începând cu 01.12.2015, la zi şi pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi dobânda legală, respective diferenţa dintre dobânda penalizatoare şi cea remuneratorie pentru perioada ulterioară emiterii titlului executoriu.

În motivarea cererii, s-a arătat, în esenţă, faptul că s-a solicitat încuviinţarea executării silite pentru recuperarea drepturilor salariale.

În drept, s-au invocat prevederile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

I.2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1658 din 15 decembrie 2025 pronunţată în dosarul nr. x/2025, Judecătoria Târgu-Neamţ a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza 1 şi alin. (3) C. proc. civ. potrivit cărora cererile de încuviinţare a executării silite sunt de competenţa instanţei de executare de la sediul debitorului.

A subliniat că în cauză figurează patru debitori principali, respectiv Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. A relevat Decizia RIL nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A conchis că în cauză poate fi încuviinţată executarea silită de către două instanţe, respectiv Judecătoria Iaşi în circumscripţia căreia se află sediul debitorilor Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află sediul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, declinând competenţa de soluţionare a cauzei acestei din urmă instanţe.

I.2.2. Prin sentinţa civilă nr. 358/2026 din 14 ianuarie 2026 pronunţată în dosarul nr. x/2025, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu de instanţă şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ, a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a considerat că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. raportat la calitatea de grefier a creditoarei, conchizând că Judecătoria Târgu-Neamţ are competenţa de a soluţiona cererea, în calitatea sa de instanţă de executare, calitate conferită de faptul că este o instanţă de acelaşi grad cu Judecătoria Iaşi şi se află în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea creditoarea.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei în care s-a ivit conflictul negativ de competenţă îl constituie încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 628 din data de 22.11.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Neamţ, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 228/24.03.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău, privind pe creditoarea B..

Înalta Curte reţine că, în materia executării silite, sunt relevante pentru stabilirea competenţei teritoriale prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. conform cărora:

"instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

În conformitate cu aceste dispoziţii legale, soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite revine în competenţa instanţei de executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului - în speţă fiind doi debitori, respectiv Tribunalul Iaşi şi Curtea de Apel Iaşi, ambii cu sediul în jud. Iaşi.

Se constată, însă, că doamna B., în calitate de creditoare, în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de încuviinţare a executării silite, este grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi.

În raport de particularitatea speţei, determinată de calitatea creditoarei de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi, în cauză devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., care stipulează că:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior redate se desprinde concluzia conform căreia, atunci când un grefier formulează o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, are obligaţia să sesizeze una dintre instanţele judecătoreşti, de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Aceasta este şi situaţia din prezenta cauză - creditoarea B., în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de executare silită, având la data sesizării instanţei, 21 noiembrie 2025, calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi, instanţă aflată în în circumscripţia debitoarei Curtea de Apel Iaşi.

Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., aceasta avea obligaţia de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Iaşi.

Creditoarea a înregistrat încuviinţarea executării silite pe rolul Judecătoriei Târgu-Neamţ, instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bacău, învecinată cu debitoarea Curtea de Apel Iaşi.

În consecinţă, ţinând seama de calitatea creditoarei de grefier în cadrul Judecătoriei Iaşi, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., norme speciale derogatorii şi de strictă interpretare, care reglementează expres situaţia cererilor în care calitatea de parte o are un grefier.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că în stabilirea competenţei de soluţionare a prezentei cauze primează calitatea creditoarei, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 februarie 2026.