Tax execution challenge jurisdiction: failure to elect alternative forum at property location leaves debtor's domicile as exclusive competent court

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2025

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la 29.03.2023 sub nr. x/2023 pe rolul Judecătoriei Ploieşti, contestatorul A. a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale, Direcţia Operativă de Executări Silite, Serviciul de Executări Silite cazuri speciale regional Ploieşti.

Prin sentinţa civilă nr. 4265 din 20.06.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a proceda astfel, instanţa a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) şi (4) Codul de procedură fiscală, care prevăd că "persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii, iar contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă."

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ. "contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar art. 651 alin. (1) din acelaşi cod prevede că "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Raportat la împrejurarea că domiciliul debitoarei B. se află în Municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, localitate ce se află în circumscripţia Judecătoriei Cluj-Napoca, aceasta este instanţa competentă exclusiv să soluţioneze contestaţia la executare.

Prin încheierea civilă nr. 5054 din 17 octombrie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 260 alin. (1) şi (4) Codul de procedură fiscală.

În considerarea faptului că prezenta contestaţie la executare vizează exclusiv procedura de executare silită derulată de A.N.A.F. - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcţia Operativă de Executare Silită Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Ploieşti în dosarul execuţional nr. x/2019, nefiind contestate şi actele de executare emise împotriva debitoarei în dosarul de executare nr. x al A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj (care, de altfel, nici nu a fost chemată în judecată de contestator), având în vedere şi împrejurarea că executarea silită din dosarul execuţional nr. x/2019 are ca obiect urmărirea silită imobiliară a imobilelor deţinute de către debitoare pe raza oraşului Răcari, jud. Dâmboviţa, iar contestatorul a înţeles să se prevaleze de prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ., instanţa a apreciat că în speţă competenţa teritorială de soluţionare a prezentei contestaţii la executare aparţine Judecătoriei Răcari, ca judecătorie de la locul situării imobilelor urmărite silite în procedura de executare silită contestată.

Prin sentinţa civilă nr. 1304 din 08.10.2025 pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Răcari a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de instanţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că potrivit art. 714 alin. (2) C. proc. civ. "în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului".

Întrucât începând cu anul 2014 domiciliul debitoarei B. se află în Municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, Judecătoria Cluj- Napoca este instanţa de executare în raport cu art. 651 C. proc. civ., iar imobilele ce fac obiectul urmăririi silite se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare - respectiv a Curţii de apel Ploieşti, în raport de prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ. este incidentă în cauză o situaţie de competenţă teritorială alternativă.

Potrivit prevederilor art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, apreciind astfel că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor succesive între Judecătoria Ploieşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Judecătoria Răcari, aceasta din urmă declinându-şi la rândul său competenţa în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Obiectul demersului judiciar ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă îl constituie contestaţia la executare îndreptată împotriva procedurii de executare silită ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2019

Dosarul execuţional nr. x/2019 a fost deschis de A.N.A.F. - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcţia Operativă de Executare Silită Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Ploieşti ca urmare a solicitării formulate de A.N.A.F. - Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcţia Operativă de Executare Silită Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Cluj-Napoca prin adresa nr. A_ECJ 3704/03.10.2022, în temeiul art. 220 alin. (6) coroborat cu prevederile art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în vederea valorificării ordonanţei de instituire a măsurilor asigurătorii din data de 02.02.2018, prin care s-a instituit sechestrul asupra a trei imobile deţinute de către debitoare pe raza U.A.T. Răcari.

Conform înscrisurilor comunicate de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj la data de 02.10.2024, pe rolul acesteia a fost deschis dosarul de executare nr. x, în care au fost emise împotriva debitoarei titlul executoriu nr. x din 22.07.2022 şi somaţia nr. x din 22.07.2022, în vederea realizării creanţei în valoare de 4.942.900 RON stabilită în sarcina debitoarei prin sentinţa penală mai sus menţionată.

Contestaţia la executare în materie fiscală se introduce la instanţa judecătorească competentă, potrivit dispoziţiilor art. 260 alin. (1) şi (4) Codul de procedură fiscală, care urmează a fi determinată prin raportare la prevederile C. proc. civ., în considerarea prevederilor art. 3 alin. (2) Codul de procedură fiscală care instituie aplicabilitatea dispoziţiilor C. civ. şi ale C. proc. civ., în măsura în care acestea sunt aplicabile raporturilor dintre autorităţi publice şi contribuabili.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ. "contestaţia se introduce la instanţa de executare", iar art. 651 alin. (1) teza I din acelaşi cod prevede că "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Dispoziţiile art. 714 alin. (2) C. proc. civ. instituie o competenţă teritorială alternativă "în cazul urmăririi silite a imobilelor (...) dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului".

Cu toate acestea, întrucât contestatorul a învestit o instanţă necompetentă teritorial pentru soluţionarea contestaţiei la executare, nu se poate da eficienţă dispoziţiilor art. 714 alin. (2) C. proc. civ., dispoziţiile art. 116 din acelaşi cod instituind opţiunea reclamantului de a alege între două instanţa deopotrivă competente, opţiunea ce trebuie să se manifeste la momentul învestirii instanţei. În prezenta cauză, de vreme ce instanţa învestită iniţial nu este nici instanţa de drept comun competentă să soluţioneze contestaţia la executare - domiciliul debitoarei aflându-se pe raza altui judeţ, şi nici instanţa competentă alternativ - în circumscripţia acesteia nefiind situat niciunul din bunurile imobile în legătură cu care se cere valorificarea în etapa executării silite, reiese cu evidenţă că se va determina competenţa de soluţionare potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 651 alin. (1) din acelaşi cod.

În consecinţă, întrucât din extrasul DEPAB emis la 16 mai 2023 (aflat la dosarul Judecătoriei Ploieşti) rezultă că domiciliul intimatei este - începând cu data de 9 mai 2014 - pe raza judecătoriei Cluj-Napoca, iar din contestaţia la executare nu reiese opţiunea contestatorului de a fi învestit instanţa de la locul situării imobilului ce face obiectul urmării silite - potrivit art. 714 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste dispoziţii, coroborat cu cele art. 116 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, astfel că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cerere se determină prin raportare la prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., fiind instanţa de la domiciliul debitoarei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 decembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.