Competence conflict over minor's permanent residence for parental dispute proceedings

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2025

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureş, la 05 august 2025, reclamanta A. a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în contradictoriu cu pârâtul, B.: - modificarea adresei de locuinţă a minorei, la reşedinţa reclamantei situată în mun. Bucuresti, str. x, sector l, până la soluţionarea cererii de chemare în judecată ce face obiectul fondului; - obligarea pârâtului să îşi exprime acordul cu privire la înscrierea minorei la Şcoala Gimnazială Nicolae Titulescu Bucureşti sau, în caz de refuz, hotărârea să ţină loc de acord în acest sens; - majorarea pensiei de întreţinere stabilită prin Convenţia notarială încheiată în procedura divorţului cu copil minor autentificată sub nr. x din 16.12.2024, în sensul stabilirii unei sume fixe de 2.500 RON/luna, începând cu data de 08.01.2025 şi până la soluţionarea cererii de chemare în judecată ce face obiectul fondului; - stabilirea unui program de contact telefonic între reclamantă şi minora în perioada programului de vizită, zilnic, prin apel audio/video de minimum 1 oră, toate măsurile urmând a-şi produce efectul până la soluţionarea pe fond a cauzei.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

I.2.1. Judecătoria Târgu Mureş, prin sentinţa nr. 5290/06.08.2025 a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere obiectul cererii de chemare în judecată şi anume ordonanţă preşedinţială privind soluţionarea neînţelegerilor dintre părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor părinteşti, cereri privind ocrotirea persoanei fizice.

Astfel, a reţinut că în cauză competenţa aparţine instanţei de la domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite, având în prevederile art. 998 rap. la art. 114 alin. şi art. 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

Aşadar, având în vedere că minora locuieşte în fapt cu mama sa în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, revine acestei instanţe competenţa teritorială să soluţioneze pricina.

I.2.2. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin sentinţa nr. 11103 pronunţată la 06 noiembrie 2025, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată din oficiu, şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, şi, constatând ivit conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a apreciat că locuinţa statornică a minorei se află în municipiul Târgu Mureş, unde aceasta locuieşte în mod obişnuit cu mama sa şi unde se află unitatea şcolară pe care o frecventează.

De asemenea, a reţinut că existenţa unei alte locuinţe situate în municipiul Bucureşti, unde minora petrece doar weekend-urile şi unde doreşte să se stabilească ulterior, nu determină stabilirea competenţei teritoriale în favoarea instanţei din Bucureşti, în condiţiile în care centrul vieţii minorei şi legăturile sale de ordin familial, educaţional şi comunitar se află în municipiul Târgu Mureş.

În consecinţă, a apreciat că la data introducerii cererii pe rolul instanţelor judecătoreşti - 5 august 2025-, locuinţa statornică a minorei era în municipiul Târgu Mureş, sens în care a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei instanţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei având ca obiect ordonanţă preşedinţială, pe calea căreia s-a solicitat să se dispună modificarea adresei de locuinţă a minorei, obligarea pârâtului să îşi exprime acordul cu privire la înscrierea minorei la o unitate de învăţământ, majorarea pensiei de întreţinere, stabilirea unui program de contact telefonic între reclamantă şi minora în perioada programului de vizită.

Astfel, ambele instanţe au reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 998 rap. la art. 114 din C. proc. civ., însă au apreciat diferit cu privire la locuinţa minorei. Pe de o parte, Judecătoria Târgu Mureş a avut în vedere că minora locuieşte în fapt cu mama sa în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Pe de altă parte, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a avut în vedere că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, locuinţa minorei era în municipiul Târgu Mureş, unde locuieşte statornic cu mama sa şi unde se află şi unitatea de învăţământ a acesteia.

Înalta Curte reţine că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 106 alin. (1) din C. civ., iar potrivit art. 107 din acelaşi Cod, procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii.

Conform art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ. stipulează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Sintagma "cereri privind ocrotirea persoanei fizice" include şi cererea vizând ocrotirea minorului prin părinţi, în sensul art. 106 alin. (1) teza I din C. civ., respectiv cererile care decurg din autoritatea părintească reglementată de Titlul IV din Cartea a II-a "Despre familie" din C. civ.

Potrivit art. 486 din C. civ., ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

Aşadar, potrivit C. civ., cererile de stabilire a domiciliului minorului revin în competenţa de soluţionare a instanţei de tutelă. Fiind o cerere care vizează ocrotirea minorului şi care se soluţionează de instanţa de tutelă, sunt aplicabile în materie de competenţă regulile edictate la art. 114 din C. proc. civ.

Potrivit art. 92 alin. (1) din C. civ., minorul care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu are domiciliul legal la părinţii săi.

Noţiunea de "locuinţă" trebuie înţeleasă ca element de identificare a persoanei fizice, fiind de interes locuinţa statornică unde persoana locuieşte efectiv, susceptibilă a fi probată prin orice mijloc de probă.

În situaţia concretă a speţei, astfel cum rezultă din referatul de anchetă psihosocială efectuat în cauză, precum şi din înscrisurile existente la dosar, Înalta Curte reţine că minora rezultată din căsătoria părţilor are locuinţa statornică în municipiul Târgu Mureş, unde locuieşte cu mama sa şi frecventează cursurile unei unităţi de învăţământ situate în municipiul Târgu Mureş.

Faptul că minora s-a aflat temporar la locuinţa închiriată de reclamantă în municipiul Bucureşti, unde mama acesteia avea intenţia să îşi stabilească reşedinţa şi unde minora a petrecut timp ocazional pe durata vacanţei de vară ori deplasarea minorei în alte weekend-uri în această locaţie, nu poate conduce la calificarea acestei locuinţe ca fiind statornică, astfel încât să fie aptă să atragă, în conformitate cu prevederile art. 114 din C. proc. civ., competenţa teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Astfel, la momentul introducerii cererii de ordonanţă preşedinţială, locuinţa statornică a minorei, criteriu în funcţie de care se stabileşte competenţa teritorială a instanţei, se situa în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Târgu Mureş.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2025.