Competence for minor’s residence determination: stability of de facto domicile over temporary stay under Civil Procedure Code Art. 114

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2025

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 01 februarie 2023, pe rolul Judecătoriei Craiova, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. să se dispună, în principal, stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul său din mun. Craiova, iar în subsidiar, stabilirea unui program de legături personale cu acesta.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 1300/06.12.2023, Judecătoria Craiova a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Calafat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în aplicarea art. 114 din C. proc. civ., prin raportare la locuinţa minorului situată în localitatea Poiana Mare, ce rezultă din raportul de anchetă socială nr. 15193/14.11.2023, revine Judecătoriei Calafat competenţa de soluţionare a cauzei.

2.2. Prin sentinţa nr. 1304 din 27 septembrie 2024, Judecătoria Calafat a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu, şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prezintă relevenţă juridică pentru determinarea competenţei locuinţa pe care minorul o are efectiv în fapt, iar nu domiciliul sau reşedinţa ce rezultă din acte. Astfel, din probatoriul administrat în cauză, respectiv susţinerile părţilor şi concluziile anchetei sociale nr. 46367/08.06.2023, a rezultat în mod cert că la momentul introducerii acţiunii, minorul avea domiciliul faptic în mun. Hunedoara.

2.3. Prin sentinţa nr. 1071 din la data de 06.11.2025 în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Hunedoara a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantul A., prin notele de şedinţă depuse la dosar, la data de 05.11.2025, şi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Calafat; a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, din probele administrate în cauză, că mama minorului (la care este stabilită locuinţa minorului conform sentinţei civile nr. 966/20.07.2022 a Judecătoriei Craiova) nu a avut domiciliul sau reşedinţa stabilită în mod legal în mun. Hunedoara sau în altă localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Hunedoara, nici la momentul introducerii cererii de chemare în judecată (01.02.2023) şi nici ulterior acestui moment. S-a apreciat totodată că împrejurarea regăsirii persoanei ocrotite în mun. Hunedoara pentru o perioadă scurtă de timp (ianuarie 2023 - august 2023) nu reprezintă o schimbare de domiciliu şi nu poate fi considerată adresa de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei ocrotite.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Calafat, pentru considerentele expuse în continuare.

Obiectul litigiului vizează stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul tatălui, precum şi stabilirea unui program de legături personale cu minorul, părţile implicate fiind părinţii acestuia, respectiv A. şi B..

Judecătoria Craiova, Judecătoria Calafat şi Judecătoria Hunedoara şi-au declinat succesiv competenţa de soluţionare a cauzei, aceasta din urmă declinându-şi la rândul său competenţa în favoarea Judecătoriei Calafat, conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Calafat şi Judecătoria Hunedoara fiind determinat de interpretarea diferită a sintagmei domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Înalta Curte reţine incidenţa, în cauză, a dispoziţiilor art. 106 alin. (1) din C. civ., care prevăd că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (…)", precum şi pe cele ale art. 107 din acelaşi act normativ, care dispun în sensul că:

"Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Totodată, art. 114 din C. proc. civ. prevede că:

"Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

În aplicarea acestei dispoziţii legale, la stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, se are în vedere domiciliul sau reşedinţa de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate.

Prin urmare, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului, din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 din C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuinţă efectivă a acestuia.

Potrivit art. 496 alin. (1)-(4) din C. civ., "(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii, fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.

În cauză, aşa cum rezultă din extrasul aplicaţiei D.E.P.A.B.D. şi din raportul de anchetă socială al U.A.T. Poiana Mare mama minorul locuieşte în comuna Poiana Mare, judeţ Dolj. Astfel, domiciliul pârâtei este stabilit în această localitate începând cu data de 8 februarie 2022 şi constituie locuinţa statornică a minorului.

Faptul că minorul s-a aflat pe o perioadă temporară, alături de mama sa, la o locuinţă situată municipiul Hunedoara, nu poate conduce la calificarea acestei locuinţe ca fiind statornică, pentru a atrage, în conformitate cu prevederile art. 114 din C. proc. civ., competenţa teritorială a Judecătoriei Hunedoara.

Prin urmare, domiciliul minorului este în comuna Poiana Mare, judeţul Dolj, acolo fiind locuinţa lui statornică, în sensul reglementat de art. 92 alin. (2) din C. civ. ("minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic").

În consecinţă, Înalta Curte constată că Judecătoria Calafat este instanţa în circumscripţia căreia se află domiciliul minorului, fiind competentă să soluţioneze cauza dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Calafat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2025.