Appeal annulled as unfiled for unpaid court fee; appellate ruling for equitable remuneration and damages stands.

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2025

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 12 octombrie 2022, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamanta A., a solicitat obligarea pârâtei B. S.R.L. la:

1. plata remuneraţiei unice echitabile, inclusiv TVA-ul aferent, reprezentând drepturi conexe patrimoniale cuvenite producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor sau a reproducerilor acestora în spaţiile deţinute de pârâtă cu orice titlu, începând cu 01.03.2020 - la zi (data efectuării raportului de expertiză sau depunerii calculului în instanţă); remuneraţia datorată de pârâtă pentru perioada 01.03.2020 - 30.09.2022 este în cuantum de 7.005,50 RON (la care se adaugă TVA);

2. plata remuneraţiei unice echitabile, inclusiv TVA-ul aferent, reprezentând drepturi conexe patrimoniale cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru comunicarea publică a repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale în spaţiile deţinute de pârâtă cu orice titlu, începând cu 01.03.2020 - la zi (data efectuării raportului de expertiză sau a depunerii calculului în instanţă de către A.), având în vedere mandatul acordat A. de către C. prin Decizia ORDA nr. 6/2016; S-a estimat că remuneraţia datorată de pârâtă pentru perioada 01.03.2020 - 30.09.2022 este în cuantum de 5.230 RON (fără TVA).

3. plata daunelor-interese moratorii, pentru neplata sau plata cu întârziere a remuneraţiilor, datorate de la scadenţă până la data achitării efective şi integrale a remuneraţiilor datorate, conform metodologiilor în vigoare corespunzătoare fiecărui tip de remuneraţie;

4. plata sumelor rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a remuneraţiei, calculate de la data scadenţei şi până la data achitării efective a remuneraţiei.

5. în subsidiar, obligarea pârâtei la daune materiale cuantificate la triplul sumelor legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite;

Reclamanta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

I.2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 779 din 11 iulie 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis, în parte, cererea precizată formulată de reclamanta A. şi a obligat pârâta B. S.R.L. să achite reclamantei:

- plata remuneraţiei unice echitabile reprezentând drepturi conexe patrimoniale cuvenite producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor sau a reproducerilor acestora în spaţiile deţinute de pârâtă cu orice titlu, pentru perioada 01.03.2020 - 30.09.2022, în cuantum de 5.520 RON;

- plata remuneraţiei unice echitabile reprezentând drepturi conexe patrimoniale cuvenite autorilor de opere audiovizuale pentru comunicarea publică a repertoriului de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale în spaţiile deţinute de pârâtă cu orice titlu, pentru perioada 01.03.2020 - 30.09.2022, în cuantum de 3.570 RON;

- daunele interese moratorii pentru neplata sau plata cu întârziere a remuneraţiilor datorate de la scadenţă şi până la data achitării efective a remuneraţiilor datorate, conform metodologiilor în vigoare corespunzătoare fiecărui tip de remuneraţie, astfel: - pentru remuneraţiile datorate producătorilor de fonograme, 736,93 RON (calculate de la scadenţă şi până la data de 12.06.2023, precum şi în continuare până la data achitării efective şi integrale a remuneraţiilor datorate); - pentru remuneraţia corespunzătoare operelor audiovizuale, la valoarea de 274,52 RON (calculate de la scadenţă şi până la data de 12.06.2023, precum şi în continuare până la data achitării efective şi integrale a remuneraţiilor datorate).

Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus ca sumele datorate de pârâtă să fie actualizate cu indicele de inflaţie de la momentul scadenţei şi până la data plăţii efective. A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.320 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

I.3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin decizia civilă nr. 362 A din 27 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul principal declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 779 din 11 martie 2023 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu A..

Prin aceeaşi decizie, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul incident declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 779 din 11 martie 2023, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a dispus obligarea pârâtei şi la plata cotei de T.V.A. aferente sumelor de 3.570 RON şi 5.372,5 RON.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

A fost obligată pârâta la plata sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, către reclamantă.

I.4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 362 A din 27 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a declarat recurs pârâta B. S.R.L.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 10 aprilie 2025 şi a fost repartizat aleatoriu completului C9, astfel cum rezultă din fişa ECRIS şi procesul-verbal de repartizare aleatorie .

În raport cu prevederile art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei, fără a fi evocate şi analizate motivele de casare, astfel încât nu vor mai fi redate motivele de recurs concret invocate.

I.5. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, având în vedere că motivele invocate nu se încadrează în cazul de casare invocat de recurentul-reclamant. Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. şi văzând art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia netimbrării recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de dispoziţiile O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxe care sunt datorate, în condiţiile acestui act normativ, de toate persoanele fizice şi juridice şi care reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti (art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013).

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac şi se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. În acest sens, pentru calea de atac a recursului, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar dispoziţiile alin. (3) al aceluiaşi text de lege prevăd că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

În situaţia în care cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanţa este obligată să stabilească cuantumul taxei judiciare de timbru şi, potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, să-i pună în vedere părţii obligaţia achitării acesteia, înainte de a pronunţa soluţia de anulare a cererii ca netimbrate.

În speţa pendinte, prin rezoluţia din 25 aprilie 2025, instanţa de recurs a stabilit în sarcina recurentei-pârâte, în temeiul art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă cererii de recurs şi a dispus, totodată, emiterea unei adrese acesteia prin care să i se aducă la cunoştinţă că are obligaţia de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, în termen de 10 zile de la comunicarea obligaţiei, sub sancţiunea anulării cererii de recurs.

În acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) - prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţie faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată - în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că, prin adresa emisă la 25 aprilie 2025 şi comunicată la 5 mai 2025, recurentei-pârâte i-a fost comunicată obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind încunoştinţată despre sancţiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată.

Totodată, prin aceeaşi adresă, i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii [art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013] cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru în termen de 5 zile de la primirea comunicării şi, în temeiul art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate.

Din actele şi lucrările dosarului se constată că, deşi a fost legal înştiinţată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, recurenta-pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, respectiv 100 RON, până la acest termen de judecată, şi nici nu s-a prevalat de posibilitatea formulării unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în situaţia în care se afla într-o imposibilitate financiară de a o achita.

Or, fiind vorba de o condiţie legală extrinsecă cererii de recurs, neîndeplinirea ei atrage nulitatea cererii, necondiţionat de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 din C. proc. civ.

În aceste coordonate, Înalta Curte reţine că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., respectiv nulitatea recursului.

Ca atare, în raport cu dispoziţiile legale anterior menţionate, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sens în care va anula recursul ca netimbrat.

Faţă de culpa procesuală rezultată din pierderea procesului, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pe recurenta-pârâtă B. S.R.L. la plata către intimata-reclamantă A. a sumei de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariul de avocat achitat de parte conform ordinului de plată din 2.06.2025, emis de D., depus la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 362 A din 27 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în contradictoriu cu intimata-reclamantă A..

Obligă pe recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L. la plata către intimata-reclamantă A. a sumei de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2025.