CASCO insurer's subrogation claim proceeds in Suceava court as exclusive jurisdiction fixed pursuant to RCA insurance-based forum
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Suceava Court has exclusive territorial jurisdiction over the case (Judecătoria Suceava), establishing this as the final operative outcome. The dispute involved the subrogated action of a CASCO insurer, who paid an indemnity after a traffic accident, seeking reimbursement from the RCA insurer of the at-fault party, along with delay penalties and costs, following the Suceava court's initial declination of jurisdiction to the Brăila court, which in turn declined back. Decisively, the Court held that the claim is grounded in insurance relations (since the claim arises from the CASCO policy and the defendant's obligation from the RCA insurance), making the territorial jurisdiction rules under Art. 115(1) of the Civil Procedure Code applicable as alternative jurisdiction. Because the claimant validly chose the Suceava court under Art. 107(1) and Art. 116, and the defendant failed to invoke the territorial exception within the mandatory procedural timeframe set by Art. 130(3), the court became exclusively competent and could not divest itself of jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 115 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) din C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ; CASCO insurer's subrogation claim proceeds in Suceava court as exclusive jurisdiction fixed pursuant to RCA insurance-based forum: Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, având în vedere că dreptul reclamantului are drept cauză existenţa poliţei CASCO şi că obligaţia pârâtului s-a născut din existenţa poliţei RCA emisă de acesta, rezultă că obligaţia asigurătorului RCA este întemeiată pe raportul de asigurare, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 115 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2025
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 22 februarie 2024, reclamanta S.C. A. Sucursala România a chemat în judecată pe pârâta B. S.A. prin C. S.R.L., localitatea Suceava, judeţul Suceava, solicitând următoarele:
- plata sumei de 57.505,65 RON, reprezentând contravaloarea despăgubirii achitate de catre S.C. A., în temeiul asigurării facultative CASCO;
- plata sumei de 2.300,2 RON, reprezentând reactualizarea cuantumului despăgubirii cu 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, respectiv 115,01 RON pe zi calculată pentru 20 zile întârziere, de la data expirării zilelor acordate pentru soluţionarea cererii de despăgubire (28 ianuarie 2024) şi până la data depunerii prezentei acţiuni, 16 februarie 2024;
- plata sumei corespunzătoare reactualizării despăgubirii cu 0,2% pe zi de întârziere calculată de la data depunerii prezentei acţiuni şi în continuare până la data plăţii integrale şi efective a despăgubirii.
- plata cheltuielilor de judecata reprezentând: taxa judiciară de timbru, onorarii avocaţi, eventuale cheltuieli de legalizare, cheltuieli de deplasare şi orice alte cheltuieli asimilate cheltuielilor de judecată.
Reclamanta şi-a întemeiat acţiunea prin raportare la prevederile art. 1.349, art. 1.357 şi art. 2.210 din C. civ., Regulamentul General al Consiliului Birourilor în Sistem Carte Verde, dispoziţiile Legii nr. 132/2017 şi Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurarea obligatorie auto.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
2. Hotărârea Judecătoriei Suceava:
Prin sentinţa civilă nr. 1971 din 04 aprilie 2025, Judecătoria Suceava a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, având în vedere că dreptul reclamantului are drept cauză existenţa poliţei CASCO şi că obligaţia pârâtului s-a născut din existenţa poliţei RCA emisă de acesta, rezultă că obligaţia asigurătorului RCA este întemeiată pe raportul de asigurare, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 115 C. proc. civ.
A subliniat că asiguratul, respectiv intervenientul forţat are domiciliul în Brăila, tot acolo unde a avut loc şi evenimentul rutier, împrejurare în raport de care a considerat ca fiind competentă teritorial în soluţionarea cererii, Judecătoria Brăila.
3. Hotărârea Judecătoriei Brăila:
Prin sentinţa civilă nr. 7511 din 07 noiembrie 2025, Judecătoria Brăila a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a subliniat că acţiunea este intentată exclusiv între două societăţi profesioniste şi că temeiul juridic al acţiunii în regres este răspunderea civilă delictuală (art. 1.349 şi art. 1.357 din C. civ., indicat şi de către reclamantă, prin cererea de chemare în judecată).
A mai reţinut că în prezenta cauză, sunt aplicabile prevederile legale care reglementează competenţa alternativă pentru faptele ilicite, întrucât asigurătorul CASCO exercită, prin subrogare, creanţa pe care asiguratul său o avea iniţial împotriva persoanei vinovate şi, implicit, împotriva asigurătorului RCA al acesteia.
Judecătoria Brăila, făcând trimitere la dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 116 din acelaşi Cod, a concluzionat că odată ce reclamanta a ales să introducă cererea la Judecătoria Suceava, exercitându-şi astfel dreptul de opţiune procedurală, această instanţă devine competentă să soluţioneze litigiul şi că desesizarea Judecătoriei Suceava de la judecarea prezentei cauze s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportat la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În ceea ce priveşte legalitatea învestirii în vederea soluţionării conflictului de competenţă, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la emiterea regulatorului de competenţă.
Prin art. 107 alin. (1) C. proc. civ. se stabileşte regula generală de competenţă sub aspect teritorial, care se aplică în cazul în care legea nu prevede expres o competenţă alternativă. Această regulă statuează că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Cererea de chemare în judecată pendinte are ca obiect acţiunea formulată de asigurătorul CASCO subrogat în drepturile păgubitului împotriva asigurătorului RCA al persoanei vinovate de producerea accidentului auto, prin care se solicită obligarea pârâtului la contravaloarea despăgubirii achitate, a sumei corespunzătoare reactualizării despăgubirii cu 0,2% pe zi de întârziere, precum şi a sumei corespunzătoare reactualizării despăgubirii cu 0,2% pe zi de întârziere.
Conflictul de competenţă a fost determinat de calificarea juridică a cererii de chemare în judecată astfel formulate, în sensul că, o instanţă a calificat-o ca fiind o acţiune întemeiată pe raportul de asigurare, în timp ce a doua instanţă a considerat că temeiul juridic al acţiunii în regres este răspunderea civilă delictuală, împrejurare ce a determinat stabilirea unor norme de competenţă diferită.
Înalta Curte reţine că pricina dedusă judecăţii este un litigiu care se grefează pe raporturi de asigurare, întrucât pretenţia reclamantului are drept cauză existenţa poliţei CASCO, iar obligaţia pârâtului se naşte din existenţa poliţei RCA emisă de acesta, aspect în raport de care competenţa teritorială este de ordine privată şi alternativă, fiind incidente dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi cele ale art. 115 alin. (1), raportat la art. 116 C. proc. civ.
Art. 115 alin. (1) C. proc. civ. prevede că, "în materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află pct. (1) domiciliul sau sediul asiguratului; pct. (2) bunurile asigurate; pct. (3) locul unde s-a produs riscul asigurat".
Prin urmare, în materie de asigurare, poate fi introdusă acţiunea pentru plata despăgubirilor după dreptul comun, ori la instanţa de la domiciliul pârâtului, ori la una dintre instanţele expres indicate de textul art. 115 C. proc. civ.
Întrucât obiectul acţiunii priveşte plata despăgubirilor rezultate în urma accidentului auto produs, rezultă că reclamanta, în temeiul art. 116 C. proc. civ., a uzat de dreptul de a se adresa instanţei competente în circumscripţia căreia îşi are sediul pârâtul, conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ., învestind în mod legal Judecătoria Suceava.
Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că pârâta nu a depus întâmpinare şi nici nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Suceava, neînţelegând astfel să se prevaleze de dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care excepţia de necompetenţă poate fi invocată "doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".
Prin urmare, atâta timp cât excepţia nu a fost invocată în condiţiile stipulate de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., soluţionarea cauzei rămâne dobândită instanţei pe rolul căreia a fost înregistrată cererea şi aceasta rămâne competentă teritorial a o soluţiona, fără a se putea dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competenţa teritorială a altei instanţe.
În consecinţă, prin alegerea exprimată de reclamantă prin introducerea cererii de chemare în judecată, coroborată cu neinvocarea, de către pârâtă, a excepţiei de necompetenţă teritorială, Judecătoria Suveava a devenit, în mod exclusiv, competentă să judece prezentul litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 08 decembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.